8 definiții pentru gândăcel

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

GÂNDĂCEL, gândăcei, s. m. Diminutiv al lui gândac (1). – Gândac + suf. -el.

GÂNDĂCEL, gândăcei, s. m. Diminutiv al lui gândac (1). – Gândac + suf. -el.

gândăcel sm [At: ALECSANDRI, P. II, 25 / Pl: ~ei / E: gândac + -el] 1 Insectă din ordinul coleopterelor sau altă insectă asemănătoare cu coleopterele de dimensiuni (mai) mici. 2 (Îc) ~-verde Gândac (14) verde. 3 (Îc) ~ de turbat Gândac (16) de turbă. 4 (Îc) ~ scânteios Licurici (Lampyris noctiluea). 5 (Hip) Apelativ pentru un copil mititel și îndrăgit. 6 (Pex; pop) Numele unui dans țărănesc.

GÎNDĂCEL, gîndăcei, s. m. Diminutiv al lui gîndac. Sitarul dup-o ușă Se certa c-o găinușă Pentru-un gîndăcel. COȘBUC, P. II 37. Vin țînțarii lăutarii, gîndăceii, cărăbușii. EMINESCU, O. I 87. În cîmpul veșted iată un fir de iarbă verde, Pe care-ncet se urcă un galbin gîndăcel Și sub a lui povară îl pleacă-ncetinel. ALECSANDRI, P. A. 118.

gândăcei m. pl. gândaci de turbat, cantaride.

gîndăcél m., pl. eĭ. Gîndac mic. Cantaridă.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

gândăcel s. m., pl. gândăcei, art. gândăceii

gândăcel s. m., pl. gândăcei, art. gândăceii

gândăcel s. m., pl. gândăcei, art. gândăceii

Intrare: gândăcel
substantiv masculin (M12)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gândăcel
  • gândăcelul
  • gândăcelu‑
plural
  • gândăcei
  • gândăceii
genitiv-dativ singular
  • gândăcel
  • gândăcelului
plural
  • gândăcei
  • gândăceilor
vocativ singular
  • gândăcelule
  • gândăcele
plural
  • gândăceilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

gândăcel, gândăceisubstantiv masculin

  • 1. Diminutiv al lui gândac (1.). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Sitarul dup-o ușă Se certa c-o găinușă Pentru-un gîndăcel. COȘBUC, P. II 37. DLRLC
    • format_quote Vin țînțarii lăutarii, gîndăceii, cărăbușii. EMINESCU, O. I 87. DLRLC
    • format_quote În cîmpul veșted iată un fir de iarbă verde, Pe care-ncet se urcă un galbin gîndăcel Și sub a lui povară îl pleacă-ncetinel. ALECSANDRI, P. A. 118. DLRLC
etimologie:
  • Gândac + sufix -el. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.