2 intrări

28 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FERMECÁT, -Ă, fermecați, -te, adj. 1. Plin de încântare, cuprins de admirație. 2. (În basme și în superstiții) Aflat sub puterea unei vrăji; vrăjit. [Var.: (pop.) fărmăcát, -ă adj.] – V. fermeca.

FERMECÁT, -Ă, fermecați, -te, adj. 1. Plin de încântare, cuprins de admirație. 2. (În basme și în superstiții) Aflat sub puterea unei vrăji; vrăjit. [Var.: (pop.) fărmăcát, -ă adj.] – V. fermeca.

fermecat2, ~ă a [At: ISPIRESCU, L. 33 / V: (pop) fărmăcat, ~ă / Pl: ~ați, ~e / E: fermeca] 1 (În basme și superstiții) Aflat sub puterea unei vrăji Si: vrăjit. 2 (D. persoane) Zăpăcit. 3 Plin de încântare Si: captivat, fascinat. 4 (Reg; d. o femeie) Stearpă (din cauza unor farmece sau vrăji).

fermecat1 sns [At: MDA ms / E: fermeca] 1-4 Fermecare (1-4).

FERMECÁT, -Ă, fermecați, -te, adj. 1. Plin de încîntare, cuprins de admirație. De ce taci cînd fermecată Inima-mi spre tine-ntorn? EMINESCU, O. I 206. ♦ Care provoacă încîntare. Din zări fermecate, la piept vă cuprind, O, vremuri de fapte măiastre. FRUNZĂ, Z. 56. 2. (În basme și în superstiții) Aflat sub puterea unei vrăji, vrăjit. Încerc să mă desfac din fermecatul cerc În care mă tîrăște amețitor iubirea. CAMIL PETRESCU, V. 89. Țăranii... azvîrleau în pălăria... fermecată [a scamatorului] bani mărunți. SAHIA, N. 66. Broasca țestoasă cea fermecată [titlu]. ISPIRESCU, L. 33. – Variantă: fărmăcát, -ă (CREANGĂ, P. 191) adj.

FĂRMĂCÁ vb. I v. fermeca.

FĂRMĂCÁT, -Ă adj. v. fermecat.

FERMECÁ, fármec, vb. I. Tranz. 1. A încânta, a desfăta; a atrage, a ademeni (prin însușiri, aspect, manifestări etc.). 2. (În basme și în superstiții) A face cuiva vrăji, a lega, a transforma etc. pe cineva prin vrăji. [Var.: (pop.) fărmăcá vb. I] – Din farmec.

FERMECÁ, fármec, vb. I. Tranz. 1. A încânta, a desfăta; a atrage, a ademeni (prin însușiri, aspect, manifestări etc.). 2. (În basme și în superstiții) A face cuiva vrăji, a lega, a transforma etc. pe cineva prin vrăji. [Var.: (pop.) fărmăcá vb. I] – Din farmec.

fermeca [At: MOXA 390/10 / V: (îrg) fărmăca, făr~, (Mar) for~ (pzi: foarmec) / Pzi: farmec, (Mun) fermec / E: farmec] 1-2 vtr (Înv) A (se) otrăvi. 3 vt (În basme și superstiții) A face cuiva vrăji. 4 vt A încânta. 5 vt A atrage (prin însușiri, aspect, manifestări etc.) Si: a fascina (2), a captiva.

FERMECÁ, fármec, vb. I. Tranz. 1. A încînta, a captiva, a atrage, a ademeni. Glasul lui curgea domol și basmul ne fermeca pe toți ca un cîntec frumos. SADOVEANU, O. VII 322. Ascult vîntul cum suflă în pînzele albe și cum șuieră cîteodată așa de dulce, așa de plăcut, că te farmecă. DUNĂREANU, CH. 56. Pe tine te răpește al trestiilor cînt, Îți farmecă auzul bătăile de vînt. PĂUN-PINCIO, P. 45. 2. (În basme și în superstiții) A face cuiva vrăji, a vrăji. Parcă eu l-am fermecat Cu otravă și cu spirt. SEVASTOS, C. 259. – Variantă: fărmăcá (CREANGĂ, P. 164) vb. I.

A FERMECÁ fármec tranz. 1) A face să fie cuprins de farmec; a delecta; a desfăta; a încânta; a vrăji; a fascina. 2) (în basme și în superstiții) A supune unor farmece; a lega prin vrăji; a vrăji. /<lat. pharmacare

fermecà v. 1. a lega prin farmec, a face de dragoste; 2. a încânta: vederea ei l’a fermecat. [Și fărmeca = lat. vulg. PHARMACARE].

2) fármec, a fărmăcá v. tr. (d. farmec 1 saŭ lat. *pharmăcare.Fármec, -ecĭ, -ecă, fărmăcăm; să farmece). Est. Vrăjesc, influențez pin farmece. Fig. Fascinez, încînt: muzica te farmecă. – În vest férmec, a fermecá, el férmecă. V. boscorodesc.

férmec ș. a., V. farmec, fărmăc-.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

fermecá (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. fármec, 2 sg. fármeci, 3 fármecă, 1 pl. fermecắm; conj. prez. 3 să fármece

fermecá vb., ind. prez. 1 sg. fármec, 2 sg. fármeci, 3 sg. și pl. fármecă, 1 pl. fermecăm; conj. prez. 3 sg. și pl. fármece

arată toate definițiile

Intrare: fermecat
fermecat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fermecat
  • fermecatul
  • fermecatu‑
  • fermeca
  • fermecata
plural
  • fermecați
  • fermecații
  • fermecate
  • fermecatele
genitiv-dativ singular
  • fermecat
  • fermecatului
  • fermecate
  • fermecatei
plural
  • fermecați
  • fermecaților
  • fermecate
  • fermecatelor
vocativ singular
plural
fărmăcat adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fărmăcat
  • fărmăcatul
  • fărmăcatu‑
  • fărmăca
  • fărmăcata
plural
  • fărmăcați
  • fărmăcații
  • fărmăcate
  • fărmăcatele
genitiv-dativ singular
  • fărmăcat
  • fărmăcatului
  • fărmăcate
  • fărmăcatei
plural
  • fărmăcați
  • fărmăcaților
  • fărmăcate
  • fărmăcatelor
vocativ singular
plural
Intrare: fermeca
verb (VT76)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • fermeca
  • fermecare
  • fermecat
  • fermecatu‑
  • fermecând
  • fermecându‑
singular plural
  • farmecă
  • fermecați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • farmec
(să)
  • farmec
  • fermecam
  • fermecai
  • fermecasem
a II-a (tu)
  • farmeci
(să)
  • farmeci
  • fermecai
  • fermecași
  • fermecaseși
a III-a (el, ea)
  • farmecă
(să)
  • farmece
  • fermeca
  • fermecă
  • fermecase
plural I (noi)
  • fermecăm
(să)
  • fermecăm
  • fermecam
  • fermecarăm
  • fermecaserăm
  • fermecasem
a II-a (voi)
  • fermecați
(să)
  • fermecați
  • fermecați
  • fermecarăți
  • fermecaserăți
  • fermecaseți
a III-a (ei, ele)
  • farmecă
(să)
  • farmece
  • fermecau
  • fermeca
  • fermecaseră
verb (VT86)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • fărmăca
  • fărmăcare
  • fărmăcat
  • fărmăcatu‑
  • fărmăcând
  • fărmăcându‑
singular plural
  • farmăcă
  • fărmăcați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • farmăc
(să)
  • farmăc
  • fărmăcam
  • fărmăcai
  • fărmăcasem
a II-a (tu)
  • farmeci
(să)
  • farmeci
  • fărmăcai
  • fărmăcași
  • fărmăcaseși
a III-a (el, ea)
  • farmăcă
(să)
  • farmece
  • fărmăca
  • fărmăcă
  • fărmăcase
plural I (noi)
  • fărmăcăm
(să)
  • fărmăcăm
  • fărmăcam
  • fărmăcarăm
  • fărmăcaserăm
  • fărmăcasem
a II-a (voi)
  • fărmăcați
(să)
  • fărmăcați
  • fărmăcați
  • fărmăcarăți
  • fărmăcaserăți
  • fărmăcaseți
a III-a (ei, ele)
  • farmăcă
(să)
  • farmece
  • fărmăcau
  • fărmăca
  • fărmăcaseră
verb (VT10)
Surse flexiune: MDA2
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • formeca
  • formecare
  • formecat
  • formecatu‑
  • formecând
  • formecându‑
singular plural
  • forme
  • formecați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • formec
(să)
  • formec
  • formecam
  • formecai
  • formecasem
a II-a (tu)
  • formeci
(să)
  • formeci
  • formecai
  • formecași
  • formecaseși
a III-a (el, ea)
  • forme
(să)
  • formece
  • formeca
  • formecă
  • formecase
plural I (noi)
  • formecăm
(să)
  • formecăm
  • formecam
  • formecarăm
  • formecaserăm
  • formecasem
a II-a (voi)
  • formecați
(să)
  • formecați
  • formecați
  • formecarăți
  • formecaserăți
  • formecaseți
a III-a (ei, ele)
  • forme
(să)
  • formece
  • formecau
  • formeca
  • formecaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

fermecat fărmăcat

  • 1. Plin de încântare, cuprins de admirație.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
    exemple
    • De ce taci cînd fermecată Inima-mi spre tine-ntorn? EMINESCU, O. I 206.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Care provoacă încântare.
      exemple
      • Din zări fermecate, la piept vă cuprind, O, vremuri de fapte măiastre. FRUNZĂ, Z. 56.
        surse: DLRLC
  • 2. în basme în superstiții Aflat sub puterea unei vrăji.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: vrăjit attach_file 3 exemple
    exemple
    • Încerc să mă desfac din fermecatul cerc În care mă tîrăște amețitor iubirea. CAMIL PETRESCU, V. 89.
      surse: DLRLC
    • Țăranii... azvîrleau în pălăria... fermecată [a scamatorului] bani mărunți. SAHIA, N. 66.
      surse: DLRLC
    • Broasca țestoasă cea fermecată [titlu]. ISPIRESCU, L. 33.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi fermeca
    surse: DEX '98 DEX '09

fermeca fărmăca formeca

  • 1. A încânta, a desfăta; a atrage, a ademeni (prin însușiri, aspect, manifestări etc.).
    exemple
    • Glasul lui curgea domol și basmul ne fermeca pe toți ca un cîntec frumos. SADOVEANU, O. VII 322.
      surse: DLRLC
    • Ascult vîntul cum suflă în pînzele albe și cum șuieră cîteodată așa de dulce, așa de plăcut, că te farmecă. DUNĂREANU, CH. 56.
      surse: DLRLC
    • Pe tine te răpește al trestiilor cînt, Îți farmecă auzul bătăile de vînt. PĂUN-PINCIO, P. 45.
      surse: DLRLC
  • 2. în basme în superstiții A face cuiva vrăji, a lega, a transforma etc. pe cineva prin vrăji.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: vrăji attach_file un exemplu
    exemple
    • Parcă eu l-am fermecat Cu otravă și cu spirt. SEVASTOS, C. 259.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • farmec
    surse: DEX '09 DEX '98