fermeca [At: MOXA 390/10 / V: (îrg) fărmăca, făr~, (Mar) for~ (pzi: foarmec) / Pzi: farmec, (Mun) fermec / E: farmec] 1-2 vtr (Înv) A (se) otrăvi. 3 vt (În basme și superstiții) A face cuiva vrăji. 4 vt A încânta. 5 vt A atrage (prin însușiri, aspect, manifestări etc.) Si: a fascina (2), a captiva.