4 intrări

29 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

exploatat2, ~ă [At: PROPĂȘIREA (1844), 1082/7 / P: ~ploa~ / V: (înv) esp~ / Pl: ~ați, ~e / E: exploata] 1-2 smf, a (În concepție marxistă; d. persoane sau d. clase sociale) (Persoană) care este supusă exploatării (1), a cărui muncă este însușită de proprietarii particulari ai mijloacelor de producție Si: asuprit, obijduit, oprimat. 3 a (D. terenuri, proprietăți etc.) De unde se extrage o substanță utilă, un material folositor. 4-7 smf, a (Om) de care se profită (în mod abuziv). 8-9 a (D. situații, împrejurări etc.) Folosit (în mod abuziv).

exploatat1 sn [At: MDA ms / P: ~ploa~ / Pl: ~uri / E: exploata] 1-6 Exploatare (1-6).

EXPLOATÁT, -Ă, exploatați, -te, adj., s. m. și f. 1. Adj., s. m. și f. (Persoană) care suportă o exploatare (1), care își vinde forța de muncă. 2. Adj. Care este asuprit, oprimat, prigonit, împilat. 3. Adj. (Despre terenuri, mine, păduri etc.) De unde se exploatează o substanță utilă, un material folositor; care se află în exploatare. – V. exploata.

EXPLOATÁT, -Ă, exploatați, -te, adj., s. m. și f. 1. (În teoria marxistă) Adj., s. m. și f. Persoană care suportă o exploatare (1), care își vinde forța de muncă. 2. Adj. Care este asuprit, oprimat, prigonit, împilat. 3. Adj. (Despre terenuri, mine, păduri etc.) De unde se exploatează o substanță utilă, un material folositor; care se află în exploatare. – V. exploata.

EXPLOATÁT, -Ă, exploatați, -te, adj. 1. A cărui muncă este însușită prin exploatare de către proprietarii particulari ai mijloacelor de producție; care este nevoit să-și vîndă forța de muncă. ◊ (Substantivat) Oricare ar fi caracterul operelor lui Marx, el nu poate fi despărțit de ideea scopului lor ultim, de a servi cauzei exploataților și asupriților din toate colțurile lumii. CONTEMPORANUL, S. II, 1953 nr. 338, 4/5. 2. (Despre terenuri, mine, păduri etc.) Valorificat, întrebuințat în scopuri economice, pus în exploatare. Mină exploatată. 3. Fig. (Despre situații, sentiment etc.) Folosit (în mod abuziv), din care se trag foloase. Slăbiciune exploatată. - Pronunțat: -ploa-.

EXPLOATÁT, -Ă adj., s.m. și f. 1. (Cel) pe care exploatatorul, folosindu-se de proprietatea sa particulară asupra mijloacelor de producție, îl lipsește de o parte din rezultatele muncii depuse. 2. (Despre terenuri, mine etc.) Valorificat. [< exploata].

esploatat, ~ă a vz exploatat

exploata vt [At: CODRESCU, C. II, 231/32 / P: ~plo-a~ / V: (înv) esp~, (îvr) ~ota[1], sp~ / Pzi: ~tez / E: fr exploiter] 1 (În concepția marxistă; d. proprietarii particulari ai mijloacelor de producție) A-și însuși fără echivalent produsele muncii altora create prin supramuncă. 2 (C. i. terenuri, bogății naturale, întreprinderi producătoare) A obține un profit prin investiții bănești, de muncă etc. Si: a cultiva, a valorifica. 3-4 A trage foloase (în mod abuziv) de pe urma unei persoane, situații etc. Si: a profita, a abuza. 5 (Spc; c. indică întâmplări, situații etc.) A folosi ca sursă de inspirație (în vederea creării unor opere artistice). 6 (În concepția marxistă) A aservi pe plan economic (și politic) o țară, în scopul asigurării de profituri maxime pentru grupurile monopoliste din țara colonizatoare. corectată

  1. ~ota~ota LauraGellner

EXPLOATÁ, exploatez, vb. I. Tranz. 1. A folosi, a pune în valoare o resursă; a extrage o substanță utilă, un material folositor etc. în vederea realizării unor obiective economice. 2. A-și însuși fără plată din rezultatele muncii altuia. ♦ A aservi pe plan economic și politic alt stat. 3. A asupri, a prigoni, a oprima, a împila. 4. Fig. A trage folos (în mod abuziv) din ceva, a profita de ceva. A exploata slăbiciunile cuiva. – Din fr. exploiter.

EXPLOATÁ, exploatez, vb. I. Tranz. 1. A folosi, a pune în valoare o resursă; a extrage o substanță utilă, un material folositor etc. în vederea realizării unor obiective economice. 2. (În teoria marxistă) A-și însuși fără echivalent o anumită cantitate de muncă străină, a acapara o parte din roadele muncii producătorilor nemijlociți de bunuri materiale. ♦ A aservi pe plan economic și politic alt stat. 3. A asupri, a prigoni, a oprima, a împila. 4. (Fig.) A trage folos (în mod abuziv) din ceva, a profita de ceva. A exploata slăbiciunile cuiva. – Din fr. exploiter.

EXPLOATÁ, exploatez, vb. I. Tranz. 1. (Despre proprietarii particulari ai mijloacelor de producție; cu privire la oameni sau la munca lor) A-și însuși fără echivalent o anumită cantitate de muncă străină, a acapara roadele muncii producătorilor de bunuri materiale. Sub regimul burghezo-moșieresc din trecut, femeile muncitoare de la orașe și sate au fost exploatate, asuprite și lipsite de drepturi. REZ. HOT. I 206. ♦ (Despre un stat imperialist) A aservi pe plan economic și politic alt stat în scopul asiguiării de profituri maxime pentru grupurile monopoliste din țara colonizatoare. 2. A folosi, a valorifica un bun (mină, pămînt, pădure etc.) în vederea realizării unor obiective economice; a cultiva, a valorifica. 3. Fig. A trage folos (în mod abuziv) din ceva, a profita de ceva. A exploata slăbiciunile cuiva. – Pronunțat: -ploa-.

EXPLOATÁ vb. I. tr. 1. A-și însuși fără echivalent plusprodusul sau munca producătorilor direcți; a acapara roadele muncii altuia. 2. A folosi, a pune în valoare un bun în vederea realizării unor scopuri economice; a valorifica, a cultiva. 3. (Fig.) A folosi abuziv, a profita de ceva. [Pron. -ploa-. / < fr. exploiter, cf. lat. explicitare – a pune în valoare].

EXPLOATÁ vb. tr. 1. a pune în valoare un bun în vederea realizării unor scopuri economice; a valorifica, a cultiva. 2. a-și însuși fără echivalent plusprodusul sau munca producătorilor direcți; a acapara roadele muncii altuia. 3. (fig.) a folosi abuziv, a profita. (< fr. exploiter)

A EXPLOATÁ ~éz tranz. 1) (colectivități, persoane) A folosi însușind fără echivalent o parte a muncii străine pentru a obține profit. 2) (forțele și mijloacele de producție, mecanisme, construcții, edificii etc.) A utiliza conform destinației. 3) fig. A folosi în mod abuziv, trăgând profit personal. [Sil. ex-ploa-ta] /<fr. exploiter

exploatà v. 1. a se folosi, a trage folos dintr’o proprietate; 2. fig. a ști să-și exploateze talentele; 3. a trage un venit nelegitim: patronul nu trebue să exploateze pe lucrători.

*exploatéz (oa doŭă silabe) v. tr. (fr. exploiter, d. lat. pop. explicitare, a dezvolta frecŭentativ d. explicare). Mă folosesc, trag folos dintr’o proprietate. Abuzez de cineva în folosu meŭ: a exploata credulitatea poporuluĭ. Fig. Profit de: îmĭ exploatez talentu.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

exploatát (-ploa-) adj. m., s. m., pl. exploatáți; adj. f., s. f. exploatátă, pl. exploatáte

exploatát adj. m., s. m. (sil. -ploa-), pl. exploatáți; f. sg. exploatátă, pl. exploatáte

arată toate definițiile

Intrare: exploatat
exploatat
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: exploatat (adj.)
exploatat adjectiv
  • silabație: -ploa-
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • exploatat
  • exploatatul
  • exploatatu‑
  • exploata
  • exploatata
plural
  • exploatați
  • exploatații
  • exploatate
  • exploatatele
genitiv-dativ singular
  • exploatat
  • exploatatului
  • exploatate
  • exploatatei
plural
  • exploatați
  • exploataților
  • exploatate
  • exploatatelor
vocativ singular
plural
Intrare: exploatat (s.m.)
  • silabație: -ploa-
substantiv masculin (M3)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • exploatat
  • exploatatul
  • exploatatu‑
plural
  • exploatați
  • exploatații
genitiv-dativ singular
  • exploatat
  • exploatatului
plural
  • exploatați
  • exploataților
vocativ singular
plural
esploatat
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: exploata
  • silabație: -ploa-
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • exploata
  • exploatare
  • exploatat
  • exploatatu‑
  • exploatând
  • exploatându‑
singular plural
  • exploatea
  • exploatați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • exploatez
(să)
  • exploatez
  • exploatam
  • exploatai
  • exploatasem
a II-a (tu)
  • exploatezi
(să)
  • exploatezi
  • exploatai
  • exploatași
  • exploataseși
a III-a (el, ea)
  • exploatea
(să)
  • exploateze
  • exploata
  • exploată
  • exploatase
plural I (noi)
  • exploatăm
(să)
  • exploatăm
  • exploatam
  • exploatarăm
  • exploataserăm
  • exploatasem
a II-a (voi)
  • exploatați
(să)
  • exploatați
  • exploatați
  • exploatarăți
  • exploataserăți
  • exploataseți
a III-a (ei, ele)
  • exploatea
(să)
  • exploateze
  • exploatau
  • exploata
  • exploataseră
esploata
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
explota
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)