2 intrări
18 definiții
din care- explicative (12)
- morfologice (2)
- relaționale (4)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ENERVÁT, -Ă, enervați, -te, adj. În stare de iritare; scos din fire; nervos, iritat. – V. enerva.
ENERVÁT, -Ă, enervați, -te, adj. În stare de iritare; scos din fire; nervos, iritat. – V. enerva.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
enervat, ~ă a [At: VASICI, M. II, 138/13 / Pl: ~ați, ~e / E: enerva (1), cf lat enervatus] 1 (Îvr) Epuizat. 2 (D. oameni) Iritat.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ENERVÁT, -Ă, enervați, -te, adj. În stare de iritare; scos din fire, devenit nervos, iritat. V. agasat. Nu pot să mănînc acum înainte. Sînt obosit și enervat. DEMETRIUS, C. 11. La lumina vie și scurtă-a lumînării, Comandanții enervați consultă hărțile. CAMIL PETRESCU, V. 24. Simțea bine că și el are de spus ceva... Enervat, se sculă de pe scaun și începu să măsoare în lung camera, cu pași mari, apăsați. BART, E. 181.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ENERVÁ, enervez, vb. I. Tranz. și refl. A face să-și piardă sau a-și pierde calmul, a-și ieși sau a scoate pe cineva din fire; a (se) înfuria, a (se) irita; a (se) indispune. – Din fr. énerver.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ENERVÁ, enervez, vb. I. Tranz. și refl. A face să-și piardă sau a-și pierde calmul, a-și ieși sau a scoate pe cineva din fire; a (se) înfuria, a (se) irita; a (se) indispune. – Din fr. énerver.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
enerva [At: PONTBRIANT, D. / Pzi: ~vez / E: fr enerver, cf lat enervare] 1-2 vrtf (Asr) A (se) moleși. 3-4 vrtf (Asr) A slăbi sau a face să slăbească. 5-6 vrtf A-și pierde sau a face să-și piardă calmul, ieșindu-și din fire Si: a (se) irita, a (se) înfuria, a (se) mânia. 7 vtf (Înv; c. i. noțiuni abstracte) A impresiona.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ENERVÁ, enervez, vb. I. Tranz. A aduce (pe cineva) într-o stare de enervare, a face (pe cineva) să-și piardă calmul, să-și iasă din fire, a irita, a înfuria. V. supăra, agasa. ♦ Refl. A ajunge într-o stare de iritare, a-și ieși din fire. După cinci minute te enervezi și-mi spui că-s tare de cap. C. PETRESCU, C. V. 100.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ENERVÁ vb. I. tr., refl. A (se) înfuria, a (se) irita; a (se) indispune. [Cf. fr. énerver, lat. enervare].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ENERVÁ vb. tr., refl. a (se) înfuria, a (se) irita. (< fr. énerver)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
A SE ENERVÁ mă ~éz intranz. A fi cuprins de nervozitate; a-și pierde calmul; a se irita. /<fr. énerver
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A ENERVÁ ~éz tranz. A face să-și piardă calmul. /<fr. énerver
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
enervà v. a slăbi energia fizică sau morală.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*enervéz v. tr. (lat. e-nervare). Slăbesc nerviĭ. Fig. Plictisesc, supăr, irit.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
enerva (a ~) (a înfuria) vb., ind. prez. 3 enervează
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
enervá (a se înfuria) vb., ind. prez. 1 sg. enervéz, 3 sg. și pl. enerveáză
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ENERVÁT adj. 1. agasat, iritat, plictisit, sâcâit, supărat, (livr.) tracasat, (pop.) zădărât. (Om ~.) 2. v. nervos.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ENERVAT adj. 1. agasat, iritat, plictisit, sîcîit, supărat, (livr.) tracasat, (pop.) zădărît. (Om ~.) 2. iritat, necăjit, nervos, supărat, surescitat, (înv. și reg.) scîrbit. (Era extrem de ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ENERVÁ vb. a agasa, a indispune, a irita, a necăji, a plictisi, a sâcâi, a supăra, (livr.) a tracasa, (pop.) a ciudi, a zădărî, (reg.) a zăhătui, (Mold.) a chihăi, (Ban.) a zăgălui, (Mold. și Bucov.) a zăhăi, (înv.) a scârbi, (pop. fig.) a ardeia, (reg. fig.) a scociorî. (Îl ~ cu insistențele.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ENERVA vb. a agasa, a indispune, a irita, a necăji, a plictisi, a sîcîi, a supăra, (livr.) a tracasa, (pop.) a ciudi, a zădărî, (reg.) a zăhătui, (Mold.) a chihăi, (Ban.) a zăgălui, (Mold. și Bucov.) a zăhăi, (înv.) a scîrbi, (pop. fig.) a ardeia, (reg. fig.) a scociorî. (Îl ~ cu insistențele.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
verb (VT201) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
enervat, enervatăadjectiv
-
- Nu pot să mănînc acum înainte. Sînt obosit și enervat. DEMETRIUS, C. 11. DLRLC
- La lumina vie și scurtă-a lumînării, Comandanții enervați consultă hărțile. CAMIL PETRESCU, V. 24. DLRLC
- Simțea bine că și el are de spus ceva... Enervat, se sculă de pe scaun și începu să măsoare în lung camera, cu pași mari, apăsați. BART, E. 181. DLRLC
-
etimologie:
- enerva DEX '98 DEX '09
enerva, enervezverb
- 1. A face să-și piardă sau a-și pierde calmul, a-și ieși sau a scoate pe cineva din fire; a (se) înfuria, a (se) irita; a (se) indispune. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- După cinci minute te enervezi și-mi spui că-s tare de cap. C. PETRESCU, C. V. 100. DLRLC
-
etimologie:
- énerver DEX '09 DEX '98 DN