2 intrări

20 de definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

dorit1 sn [At: NEGRUZZI, S. I, 101 / E: dori] 1-7 Dorire (1-7). 8-9 (Îljv) De ~ Potrivit. 10 (Îe) A lăsa de ~ A avea lipsuri sau defecte.

dorit2, ~ă a [At: PSALT. 225/22 / Pl: ~iți, ~e / E: dori] 1 Care este obiectul dorinței (1). 2 Care este așteptat cu nerăbdare. 3 Care este obiectul atracției erotice. 4 (Mol; complinit prin pp „de”) Dornic.

DORÍT, -Ă, doriți, -te, adj. 1. Pe care îl dorește cineva; rîvnit. Atunci să-nceapă dorita sarabandă, Cu cîntece și dansuri. CAMIL PETRESCU, T. III 369. Îi așteaptă gondola cea dorită, Pe-ntinsele lagune să-i legene-amoros. MACEDONSKI, O. I 373. În sfîrșit, eram să văd locuri dorite. NEGRUZZI, S. I 67. ♦ Așteptat cu nerăbdare. Mi se părea că privirea ochilor ei negri și toată purtarea ei față cu mine ascundeau, destul de străveziu, răspunsul mult dorit. GALACTION, O. I 106. O, cît am rămas de recunoscător bunului părinte pentru această dorită veste! NEGRUZZI, S. I 7. ♦ Iubit, drag. 2. (Mold.; cu sens activ, uneori urmat de determinări introduse prin prep. «de») Care dorește; dornic, doritor. Gînsacul, dorit de gîște, țipa cît îi lua gura: ga, ga, ga, ga!!! CREANGĂ, P. 43. [Bătrînii] n-aveau copii, și, doamne! tare mai erau doriți să aibă măcar unul. CREANGĂ, P. 73.

dorit a. plin de dor(ință): băieți doriți de învățătură CR.

dorít, -ă adj. Plin de dor, de dorință: eram dorit de tine (îmĭ era dor de tine), dorit de carte (doritor de carte). Cerut de dorința altuĭa: eram dorit de tine (= îțĭ era dor de mine), acest articul e dorit de public. A lăsa de dorit, a nu fi perfect: siguranța publică lasă de dorit.

DORÍ, doresc, vb. IV. Tranz. 1. A fi stăpânit de tendința lăuntrică de a face, de a avea sau de a dobândi ceva; a tinde, a râvni, a năzui la ceva. ◊ Expr. A fi de dorit = a fi necesar, recomandabil, a se cuveni. A lăsa de dorit = a avea lipsuri, a nu satisface. ♦ A avea intenția; a vrea. ◊ Expr. Cum dorești (sau doriți etc.), formulă prin care se lasă la aprecierea interlocutorului luarea unei hotărâri. 2. A ține mult să vadă sau să revadă pe cineva sau ceva drag, a aștepta pe cineva sau ceva cu dor, cu nerăbdare. 3. A simți o atracție erotică. 4. A ura cuiva ceva. – Din dor.

DORÍ, doresc, vb. IV. Tranz. 1. A fi stăpânit de tendința lăuntrică de a face, de a avea sau de a dobândi ceva; a tinde, a râvni, a năzui la ceva. ◊ Expr. A fi de dorit = a fi necesar, recomandabil, a se cuveni. A lăsa de dorit = a avea lipsuri, a nu satisface. ♦ A avea intenția; a vrea. ◊ Expr. Cum dorești (sau doriți etc.), formulă prin care se lasă la aprecierea interlocutorului luarea unei hotărâri. 2. A ține mult să vadă sau să revadă pe cineva sau ceva drag, a aștepta pe cineva sau ceva cu dor, cu nerăbdare. 3. A simți o atracție erotică. 4. A ura cuiva ceva. – Din dor.

dorí [At: PSALT. 117/43 / Pzi: ~resc / E: dor] 1-3 vt, (înv) vi, (rar; Trs) vr A fi stăpânit de înclinația de a face, de a avea sau a dobândi ceva Si: a râvni, a năzui, a aspira, (îvr) a desidera, (îvp) a jelui. 4 vt A vrea. 5 vt (C.i. o persoană) A simți atracție erotică. 6 vt A ține mult să vadă sau să revadă pe cineva sau ceva drag. 7 vt A aștepta pe cineva sau ceva cu nerăbdare. 8 vt (Îe) Cum dorești (sau ~ți) Formulă care lasă la aprecierea interlocutorului luarea unei hotărâri. 9 vt (Complinit de „sănătate”, „noroc” etc.) A ura cuiva sănătate, noroc etc. 10 vt (Înv; îe) A ~ cuiva de bine A-și lua rămas-bun.

DORÍ, doresc, vb. IV. Tranz. 1. A fi stăpînit de dorința de a face sau de a dobîndi ceva; a tinde, a rîvni, a năzui la ceva. Doream să fiu transferat undeva lîngă Tulcea. SADOVEANU, P. M. 106. Mulți ar dori să aibă ceea ce ai d-ta. CREANGĂ, P. 154. Mult, bădiță, am dorit Ca să scapi de cătănit. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 298. ◊ Expr. A fi de dorit = a fi necesar, a se cuveni. Ar fi de dorit să știm cine a fost acea doamnă. NEGRUZZI, S. I 101. A lăsa de dorit = a avea lipsuri, a nu fi complet, a nu satisface. E drept că n-a fost o singură dată ceva, cît de neînsemnat, care să fi lăsat de dorit, se întrecea o lume să-mi facă voile și să mă desfete. M. I. CARAGIALE, C. 88. ♦ A pofti să dobîndească ceva, să aibă ceva pe gustul său. Totdeauna mi-am dorit copii. DAVIDOGLU, O. 24. De sus pînă jos părul lor e negru: cai ce sînt ai întunericului și ce n-au nici o pată. De altfel așa îi și dorise comandantul, șeful oștirei. MACEDONSKI, O. III 39. ♦ A avea intenția, a vrea. Înainte de cină spuse Nadinei că ar dori să-i vorbească. REBREANU, R. I 231. El pleacă-n urmă la cazarmă, Să afle ce dorea. COȘBUC, P. I 100. ◊ Expr. Cum doriți sau cum dorești, formulă prin care se lasă la aprecierea interlocutorului luarea unei hotărîri. Cum doriți, dar eu așa socotesc că-i bine. 2. A ține mult să vadă sau să revadă pe cineva, a aștepta (pe cineva) cu dor, cu nerăbdare, a fi chinuit de dorul cuiva. Fiind și eu al domniei-tale, cel mai bun și care te dorește mai mult, frate. SADOVEANU, Z. C. 18. Cît te doream!... M-ai așteptat, îmi pare, Prea mult. MACEDONSKI, O. II 9. Eu, care l-am dorit și l-am plîns doi ani de zile. ALECSANDRI, T. 1010. Frunză verde de pe rît, Vai, bade, cum te-am dorit! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 236. (Poetic) Pre tine, an tînăr, te văd cu mulțumire! Pre tine te dorește tot neamul omenesc! ALEXANDRESCU, P. 78. ◊ Absol. Bădiță, bădișor, M-ai învățat a iubi Ș-acum mă lași a dori! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 250. 3. (Cu privire la mîncări sau băuturi) A pofti cu nesaț, a jindui. A dori un strugure. 4. A ura. Scriu epistolia asta către frații mei. Le doresc pace, spor și bine. CAMILAR, N. I 253. În ora de pornire, cu toții împreună Doresc l-a tale pasuri călătorie bună. ALECSANDRI, P. I 138. Noi din suflet le dorim Acum și pînă murim: Cîte paie sus pe casă Atîția galbeni pe masă. ANT. LIT. POP. I 623.

DÓRI s. m. mică ambarcație de pescuit, cu fundul plat, din dotarea unei nave mari. (< amer. doris)

A DORÍ ~ésc tranz. 1) A fi stăpânit de dorința de a avea; a râvni; a năzui. ◊ A lăsa de dorit a avea lipsuri; a nu satisface. 2) A avea intenția; a vrea. Doresc o prăjitură.Cum doriți (sau cum dorești) formulă prin care se lasă la aprecierea interlocutorului luarea unei hotărâri. 3) (persoane, obiecte etc. dragi) A ține mult să vadă. 4) A ura cu o deosebită afecțiune. Îți doresc succes. /Din dor

dorì v. a simți dor, a avea dorință.

dorésc v. tr. (d. dor 1). Mĭ-e dor de. Poftesc, am dorință de, vreaŭ: doresc să dorm.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

dorí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. dorésc, imperf. 3 sg. doreá; conj. prez. 3 doreáscă

dorí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. dorésc, imperf. 3 sg. doreá; conj. prez. 3 sg. și pl. doreáscă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

DORÍT adj. ahtiat, avid, dornic, jinduit, jinduitor, râvnitor, (fig.) înfometat, însetat, lacom, setos. (~ de senzații tari.)

DORIT adj. ahtiat, avid, dornic, jinduit, jinduitor, rîvnitor, (fig.) înfometat, însetat, lacom, setos. (~ de senzații tari.)

DORÍ vb. 1. v. aspira. 2. v. ahtia. 3. a jindui, a pofti, a râvni, a voi, a vrea, (înv.) a dezidera, a iubi, a jelui, a poftisi. (De multă vreme ~ să...) 4. v. cere. 5. v. pofti. 6. v. ura.

DORI vb. 1. a aspira, a jindui, a năzui, a pofti, a pretinde, a rîvni, a tinde, a ținti, a urmări, a visa, a viza, (rar) a stărui, (înv. șl reg.) a năsli, (reg.) a năduli, (prin Transilv. și Mold.) a bărăni, (înv.) a aținti, a bate, a jelui, a nădăjdui. (Nu ~ să fie un geniu.) 2. a se ahtia, a jindui, a rîvni. (~ să vadă orice meci.) 3. a jindui, a pofti, a rîvni, a voi, a vrea, (înv.) a deșidera, a iubi, a jelui, a poftisi. (De multă vreme ~ să...) 4. a cere, a pofti, a voi, a vrea. (Ochii văd, inima ~.) 5. a-i plăcea, a pofti, a voi, a vrea. (Rămîi cu cine ~.) 6. a pofti, a ura, (înv.) a prii. (Îi ~ „noapte bună”.)


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

CAETERA DESIDERANTUR (DESUNT) (lat.) celelalte sunt de dorit (lipsesc) – Mențiune pe o lucrare considerată incompletă.

Intrare: dorit
dorit adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dorit
  • doritul
  • doritu‑
  • dori
  • dorita
plural
  • doriți
  • doriții
  • dorite
  • doritele
genitiv-dativ singular
  • dorit
  • doritului
  • dorite
  • doritei
plural
  • doriți
  • doriților
  • dorite
  • doritelor
vocativ singular
plural
Intrare: dori
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • dori
  • dorire
  • dorit
  • doritu‑
  • dorind
  • dorindu‑
singular plural
  • dorește
  • doriți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • doresc
(să)
  • doresc
  • doream
  • dorii
  • dorisem
a II-a (tu)
  • dorești
(să)
  • dorești
  • doreai
  • doriși
  • doriseși
a III-a (el, ea)
  • dorește
(să)
  • dorească
  • dorea
  • dori
  • dorise
plural I (noi)
  • dorim
(să)
  • dorim
  • doream
  • dorirăm
  • doriserăm
  • dorisem
a II-a (voi)
  • doriți
(să)
  • doriți
  • doreați
  • dorirăți
  • doriserăți
  • doriseți
a III-a (ei, ele)
  • doresc
(să)
  • dorească
  • doreau
  • dori
  • doriseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

dorit

  • 1. Pe care îl dorește cineva.
    surse: DLRLC sinonime: râvnit antonime: nedorit 3 exemple
    exemple
    • Atunci să-nceapă dorita sarabandă, Cu cîntece și dansuri. CAMIL PETRESCU, T. III 369.
      surse: DLRLC
    • Îi așteaptă gondola cea dorită, Pe-ntinsele lagune să-i legene-amoros. MACEDONSKI, O. I 373.
      surse: DLRLC
    • În sfîrșit, eram să văd locuri dorite. NEGRUZZI, S. I 67.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Așteptat cu nerăbdare.
      surse: DLRLC sinonime: așteptat (adj.) 2 exemple
      exemple
      • Mi se părea că privirea ochilor ei negri și toată purtarea ei față cu mine ascundeau, destul de străveziu, răspunsul mult dorit. GALACTION, O. I 106.
        surse: DLRLC
      • O, cît am rămas de recunoscător bunului părinte pentru această dorită veste! NEGRUZZI, S. I 7.
        surse: DLRLC
  • 2. regional Care dorește.
    exemple
    • Gînsacul, dorit de gîște, țipa cît îi lua gura: ga, ga, ga, ga!!! CREANGĂ, P. 43.
      surse: DLRLC
    • [Bătrânii] n-aveau copii, și, doamne! tare mai erau doriți să aibă măcar unul. CREANGĂ, P. 73.
      surse: DLRLC

etimologie:

dori

  • 1. A fi stăpânit de tendința lăuntrică de a face, de a avea sau de a dobândi ceva; a tinde, a râvni, a năzui la ceva.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: năzui râvni tinde 3 exemple
    exemple
    • Doream să fiu transferat undeva lîngă Tulcea. SADOVEANU, P. M. 106.
      surse: DLRLC
    • Mulți ar dori să aibă ceea ce ai d-ta. CREANGĂ, P. 154.
      surse: DLRLC
    • Mult, bădiță, am dorit Ca să scapi de cătănit. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 298.
      surse: DLRLC
    • 1.1. expresie A fi de dorit = a fi necesar, recomandabil, a se cuveni.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Ar fi de dorit să știm cine a fost acea doamnă. NEGRUZZI, S. I 101.
        surse: DLRLC
    • 1.2. expresie A lăsa de dorit = a avea lipsuri, a nu satisface.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • E drept că n-a fost o singură dată ceva, cît de neînsemnat, care să fi lăsat de dorit, se întrecea o lume să-mi facă voile și să mă desfete. M. I. CARAGIALE, C. 88.
        surse: DLRLC
    • 1.3. A pofti să dobândească ceva, să aibă ceva pe gustul său.
      surse: DLRLC sinonime: pofti 2 exemple
      exemple
      • Totdeauna mi-am dorit copii. DAVIDOGLU, O. 24.
        surse: DLRLC
      • De sus pînă jos părul lor e negru: cai ce sînt ai întunericului și ce n-au nici o pată. De altfel așa îi și dorise comandantul, șeful oștirei. MACEDONSKI, O. III 39.
        surse: DLRLC
    • 1.4. A avea intenția.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: vrea 2 exemple
      exemple
      • Înainte de cină spuse Nadinei că ar dori să-i vorbească. REBREANU, R. I 231.
        surse: DLRLC
      • El pleacă-n urmă la cazarmă, Să afle ce dorea. COȘBUC, P. I 100.
        surse: DLRLC
      • 1.4.1. expresie Cum dorești (sau doriți etc.), formulă prin care se lasă la aprecierea interlocutorului luarea unei hotărâri.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
        exemple
        • Cum doriți, dar eu așa socotesc că-i bine.
          surse: DLRLC
  • 2. A ține mult să vadă sau să revadă pe cineva sau ceva drag, a aștepta pe cineva sau ceva cu dor, cu nerăbdare.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 6 exemple
    exemple
    • Fiind și eu al domniei-tale, cel mai bun și care te dorește mai mult, frate. SADOVEANU, Z. C. 18.
      surse: DLRLC
    • Cît te doream!... M-ai așteptat, îmi pare, Prea mult. MACEDONSKI, O. II 9.
      surse: DLRLC
    • Eu, care l-am dorit și l-am plîns doi ani de zile. ALECSANDRI, T. 1010.
      surse: DLRLC
    • Frunză verde de pe rît, Vai, bade, cum te-am dorit! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 236.
      surse: DLRLC
    • poetic Pre tine, an tînăr, te văd cu mulțumire! Pre tine te dorește tot neamul omenesc! ALEXANDRESCU, P. 78.
      surse: DLRLC
    • absolut Bădiță, bădișor, M-ai învățat a iubi Ș-acum mă lași a dori! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 250.
      surse: DLRLC
  • 3. (Cu privire la mâncăruri sau băuturi) A pofti cu nesaț.
    surse: DLRLC sinonime: jindui un exemplu
    exemple
    • A dori un strugure.
      surse: DLRLC
  • 4. A simți o atracție erotică.
    surse: DEX '98 DEX '09
  • 5. A ura cuiva ceva.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: ura (vb.) 3 exemple
    exemple
    • Scriu epistolia asta către frații mei. Le doresc pace, spor și bine. CAMILAR, N. I 253.
      surse: DLRLC
    • În ora de pornire, cu toții împreună Doresc l-a tale pasuri călătorie bună. ALECSANDRI, P. I 138.
      surse: DLRLC
    • Noi din suflet le dorim Acum și pînă murim: Cîte paie sus pe casă Atîția galbeni pe masă. ANT. LIT. POP. I 623.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • dor
    surse: DEX '98 DEX '09