opțiuni
  • info

2 intrări

22 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DOMESTICIT, -Ă, domesticiți, -te, adj. Îmblânzit. – V. domestici.

DOMESTICIT, -Ă, domesticiți, -te, adj. Îmblânzit. – V. domestici.

domesticit2, ~ă a [At: CAMIL PETRESCU, Î. II, 70 / Pl: ~iți, ~e / E: domestici] 1 (D. animale) Îmblânzit. 2 (D. terenuri) Cultivat (1-3). 3 (Fig) Care a devenit mai potolit, mai sociabil.

domesticit1 sn [At: MDA ms/ Pl: (rar) ~uri / E: domestici] 1-3 Domesticire (1-3).

DOMESTICIT, -Ă, domesticiți, -te, adj. (Despre animale) Îmblînzit. În privirea ei... are, mai ales acum, liniștea unui leopard domesticit. CAMIL PETRESCU, T. III 75. ◊ Fig. Sta, ticăloasă, mititică, domesticită, subt umbra tatălui și domnului său. SADOVEANU, Z. C. 326.

DOMESTICI, domesticesc, vb. IV. Tranz. A obișnui un animal sălbatic să trăiască alături de oameni (spre a le aduce anumite foloase); a îmblânzi. ◊ Refl. Cerbul s-a domesticit. ♦ Tranz. și refl. Fig. A face să devină sau a deveni mai potolit, mai sociabil. – Din domestic.

DOMESTICI, domesticesc, vb. IV. Tranz. A obișnui un animal sălbatic să trăiască alături de oameni (spre a le aduce anumite foloase); a îmblânzi. ◊ Refl. Cerbul s-a domesticit. ♦ Tranz. și refl. Fig. A face să devină sau a deveni mai potolit, mai sociabil. – Din domestic.

domestici [At: MARIAN, O. II, 397 / V: (înv) dum~, ~stnici / Pzi: ~cesc / E: domestic] 1-2 vtrp (C.i. animale) A îmblânzi. 3-4 vtrp (C.i. pământ) A cultiva (1-3). 5-6 vtr (Fig) A face să devină sau a deveni mai potolit, mai sociabil.

domestnici v vz domestici

DOMESTICI, domesticesc, vb. IV. Tranz. (Cu privire la un animal) A obișnui să trăiască pe lîngă casă; a îmblînzi. Ne spunea că... nu este cal pe care să nu-l domesticească. BOLINTINEANU, O. 429. ◊ Refl. pas. Se simțea neputincioasă ca un vultur cu aripile tăiate, domesticit de nevoie. CAMIL PETRESCU, N. 137.

DOMESTICI vb. IV. tr., refl. A (se) face domestic; a (se) îmblînzi. [Cf. fr. domestiquer].

DOMESTICI vb. tr., refl. a (se) face domestic; a (se) îmblânzi. (< fr. domestiquer)

A SE DOMESTICI pers. 3 se ~ește intranz. 1) (despre animale) A deveni domestic. 2) fig. (despre persoane) A deveni mai liniștit sau mai sociabil. /Din domestic

A DOMESTICI ~esc tranz. 1) (animale sălbatice) A face domestic; a îmblânzi. 2) A face să se domesticească. /Din domestic

domesticì v. a face domestic, a îmblânzi.

* domesticésc v. tr. (d. domestic). Fac domestic, îmblînzesc.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

domestici (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. domesticesc, 3 sg. domesticește, imperf. 1 domesticeam; conj. prez. 1 sg. să domesticesc, 3 să domesticească

domestici (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. domesticesc, imperf. 3 sg. domesticea; conj. prez. 3 să domesticească

domestici vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. domesticesc, imperf. 3 sg. domesticea; conj. prez. 3 sg. și pl. domesticească

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

DOMESTICIT adj. îmblânzit, (înv.) dumesnicit. (Animal sălbatic ~.)

DOMESTICIT adj. îmblînzit, (înv.) dumesnicit. (Animal sălbatic ~.)

DOMESTICI vb. a îmblânzi, (înv.) a dumesnici, a supune. (A ~ un animal sălbatic.)

DOMESTICI vb. a îmblînzi, (înv.) a dumesnici, a supune. (A ~ un animal sălbatic.)

A domestici ≠ a sălbătici

Intrare: domesticit
domesticit adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • domesticit
  • domesticitul
  • domesticitu‑
  • domesticită
  • domesticita
plural
  • domesticiți
  • domesticiții
  • domesticite
  • domesticitele
genitiv-dativ singular
  • domesticit
  • domesticitului
  • domesticite
  • domesticitei
plural
  • domesticiți
  • domesticiților
  • domesticite
  • domesticitelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: domestici
verb (VT406)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • domestici
  • domesticire
  • domesticit
  • domesticitu‑
  • domesticind
  • domesticindu‑
 singular plural
  • domesticește
  • domesticiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • domesticesc
 (să)
  • domesticesc
  • domesticeam
  • domesticii
  • domesticisem
a II-a (tu)
  • domesticești
 (să)
  • domesticești
  • domesticeai
  • domesticiși
  • domesticiseși
a III-a (el, ea)
  • domesticește
 (să)
  • domesticească
  • domesticea
  • domestici
  • domesticise
plural I (noi)
  • domesticim
 (să)
  • domesticim
  • domesticeam
  • domesticirăm
  • domesticiserăm
  • domesticisem
a II-a (voi)
  • domesticiți
 (să)
  • domesticiți
  • domesticeați
  • domesticirăți
  • domesticiserăți
  • domesticiseți
a III-a (ei, ele)
  • domesticesc
 (să)
  • domesticească
  • domesticeau
  • domesticiră
  • domesticiseră
domestnici
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

domesticit, domesticităadjectiv

  • 1. Dumesnicit, îmblânzit. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: dumesnicit îmblânzit
    • format_quote În privirea ei... are, mai ales acum, liniștea unui leopard domesticit. CAMIL PETRESCU, T. III 75. DLRLC
    • format_quote figurat Sta, ticăloasă, mititică, domesticită, subt umbra tatălui și domnului său. SADOVEANU, Z. C. 326. DLRLC
etimologie:
  • vezi domestici DEX '98 DEX '09

domestici, domesticescverb

  • 1. A obișnui un animal sălbatic să trăiască alături de oameni (spre a le aduce anumite foloase). DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: dumesnici supune îmblânzi antonime: sălbătici
    • format_quote Ne spunea că... nu este cal pe care să nu-l domesticească. BOLINTINEANU, O. 429. DLRLC
    • format_quote reflexiv Cerbul s-a domesticit. DEX '09 DEX '98
    • format_quote reflexiv pasiv Se simțea neputincioasă ca un vultur cu aripile tăiate, domesticit de nevoie. CAMIL PETRESCU, N. 137. DLRLC
etimologie:
  • domestic DEX '09 DEX '98 DN

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.