2 intrări

32 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

descoperire sf [At: MARDARIE, L. 103 / V: (îvr) dis~ / Pl: ~ri / E: descoperi] 1 Dare la o parte a ceva ce acoperă sau învelește Si: descoperit1 (1) Cf dezvelire. 2 (Spc) Dezvelire a unei statui la inaugurare Si: descoperit1 (2). 3 (Îvr) Retragere a unor trupe Si: descoperit1 (3). 4 (Spc) Scoatere a căciulii, a pălăriei etc. Si: descoperit1 (4). 5 (Îe) ~ în fața (sau înaintea) (cuiva sau a ceva) Cinstire deosebită (adusă cuiva). 6 Neacoperire. 7 (Fig; d. armate) Lăsare a cuiva fără apărare, fiind expus unui atac Si: descoperit1 (6). 8 Lăsare a cuiva fără acoperire legală Si: descoperit1 (7). 9 Demontare a acoperișului unei case Si: descoperit1 (8). 10 Etalare. 11 Intrare a unui obiect sau a unei ființe în câmpul vizual al cuiva Si: descoperit1 (10). 12 Aducere la cunoștință Si: descoperit1 (11), descoperitură (1), revelare. 13 (Spc) Scoatere la lumină a ceva ce a fost ținut ascuns Si: descoperit1 (12), descoperitură (2), destăinuire, dezvăluire. 14 (D. oameni) Dezvăluire a individualității, a personalității Si: descoperit1 (13), descoperitură (3). 15 Trădare. 16 (Înv) Denunțare. 17-18 Aflare (sau înțelegere) a ceva Si: descoperit1 (16-17). 19 Aflare în premieră de existența a ceva Si: descoperit1 (18). 20 (Îrn; îe) ~a Americii Laudă a cuiva cu o descoperire cunoscută de toată lumea. 21 Observare. 22 (Prc) Vedere. 23-24 Găsire a ceva din întâmplare (sau după o căutare) Si: descoperit1 (21-22). 25 Realizare a ceva pentru prima dată Si: invenție.

DESCOPERÍRE, descoperiri, s. f. Acțiunea de a (se) descoperi și rezultatul ei; (concr.) ceea ce a fost descoperit, aflat. ♦ Revelație. – V. descoperi.

DESCOPERÍRE, descoperiri, s. f. Acțiunea de a (se) descoperi și rezultatul ei; (concr.) ceea ce a fost descoperit, aflat. – V. descoperi.

DESCOPERÍRE, descoperiri, s. f. Acțiunea de a descoperi și rezultatul ei; (concretizat) lucru descoperit. Descoperiri geografice.Era același carnet în care... își nota odinioară descoperirile și observațiile. C. PETRESCU, A. 302. O descoperire ce am făcut într-un străvechi manuscris. NEGRUZZI, S. I 269.

DESCOPERÍRE ~i f. 1) v. A DESCOPERI. 2) Obiect, fenomen descoperit. /v. a (se) descoperi

descoperire f. 1. acțiunea de a descoperi ce era necunoscut sau ascuns: descoperirea tiparului, descoperirea unui complot; 2. lucru descoperit sau aflat; 3. revelațiune: descoperirea sf. leturghii.

descoperíre f. Acțiunea de a descoperĭ ceĭa ce era neștiut: descoperirea Americiĭ. Lucru descoperit: radiu e o mare descoperire a luĭ Curie.

descoperi [At: PSALT. HUR. 12r/16 / V: (îvr) dăs~, dis~, ~cup~ / Pzi: descopăr, (înv) descoper / E: ml discoperire] 1 vt A da la o parte ceea ce acoperă sau învelește Cf dezveli. 2 vt (Spc; c.i. statui) A dezveli la inaugurare. 3 vr (Îvr) A se retrage. 4 vr (Spc; c.i. capul) A-și scoate căciula, pălăria, șapca etc. 5 vr (Îe) A se ~ în fața (sau înaintea) (cuiva sau a ceva) A cinsti în mod deosebit (pe cineva sau ceva). 6 vr A-și lăsa neacoperit (ceva). 7 vt (Fig; c.i. obiective militare) A lăsa neapărat, expus unui atac. 8 vt A lăsa fără acoperire legală. 9 vt (C.i. construcții) A da jos acoperișul. 10-11 vtr A (se) expune privirii. 12 vt A face să devină vizibil. 13 vt A lăsa să se vadă. 14 vt A aduce la cunoștință Si: a arăta, a revela. 15 vt (Spc) A face cunoscut ceva ce a fost ținut ascuns Si: a dezvălui, a destăinui. 16 vr (D. oameni) A-și dezvălui individualitatea, personalitatea. 17-18 vtr A (se) trăda. 19 vt (Înv) A denunța. 20-21 vt A ajunge să afli (sau să înțelegi) ceva. 22-23 vt A lua cunoștință primul (sau pentru prima oară) de existența a ceva. 24 vt (Îe; irn) A ~ America A se lăuda cu o descoperire cunoscută de toată lumea. 25 vt A observa. 26 vt (Prc) A vedea. 27-28 vt A găsi ceva întâmplător (sau după o căutare). 29 vt A realiza ceva pentru prima dată Si: a inventa.

DESCOPERÍ, descópăr, vb. IV. Tranz. 1. A lua, a ridica de pe un obiect sau de pe o persoană ceea ce le acoperă. ♦ Refl. A-și scoate pălăria, căciula etc. ♦ Fig. A lăsa fără acoperire flancul unei unități militare pe front. ♦ A face să nu aibă acoperire legală. ♦ Tranz. și refl. Fig. A (se) da pe față, a (se) dezvălui, a (se) da de gol, a (se) trăda. 2. A găsi un lucru căutat, necunoscut sau ascuns; a afla. ◊ Expr. A descoperi America, se spune în bătaie de joc cuiva care face caz de un lucru știut, cunoscut de toată lumea. ♦ A pătrunde o taină, un mister. – Lat. disco(o)perire.

DESCOPERÍ, descópăr, vb. IV. Tranz. 1. A lua, a ridica de pe un obiect sau de pe o persoană ceea ce le acoperă. ♦ Refl. A-și scoate pălăria, căciula etc. ♦ Fig. A lăsa neocrotit, neapărat, expus unui atac. A descoperi aripa dreaptă a unei armate. ♦ A face să nu aibă acoperire legală. ♦ Tranz. și refl. Fig. A (se) da pe față, a (se) dezvălui, a (se) da de gol, a (se) trăda. 2. A găsi un lucru căutat, necunoscut sau ascuns; a afla. ◊ Expr. A descoperi America, se spune în bătaie de joc cuiva care face caz de un lucru știut, cunoscut de toată lumea. ♦ A pătrunde o taină, un mister. – Lat. disco(o)perire.

DESCOPERÍ, descópăr, vb. IV. Tranz. 1. A dezvălui ceva ochilor dînd la o parte ceea ce-l ascunde sau ceea ce îl ferește de priviri, a scoate la lumină. Infirmierul a descoperit rana.Refl. A-și scoate pălăria, căciula etc. El pășește pragul casei, se descoperă și se așază. BOGZA, C. O. 118. Armașul se descoperise, c-o închinăciune. SADOVEANU, Z. C. 93. Lumea, copleșită de priveliștea celor morți și prăbușiți pe trepte, se descoperă. CAMIL PETRESCU, B. 124. ♦ Tranz. Fig. A da pe față, a dezvălui. Nimene nu-l putu face să-și descopere gîndul ascuns, în privința vinovaților. SADOVEANU, Z. C. 167. ♦ A lăsa neocrotit, neapărat, expus unui atac. A descoperi aripa dreaptă a armatei. ◊ (Șah) A descoperi o figură. 2. A găsi un lucru căutat, necunoscut sau ascuns; a afla. Avem noroc! anunță fericit șeful haltei. Am mai descoperit ceva pe fundul cutiei. C. PETRESCU, A. 283. Cineva toca pe aproape. Îl descoperirăm: o ciocănitoare suia și cobora pe trunchiul unui copac. IBRĂILEANU, A. 155. Este o ușcioară pe care o vei descoperi căutînd-o cu una din aceste lumînări. ISPIRESCU, L. 143. ◊ Fig. Curînd... am descoperit mîndra lume din «Nunta Zamfirii». GALACTION, O. I 19. ◊ Expr. A descoperit America, se spune în bătaie de joc despre cineva care se laudă că ar fi făcut o mare descoperire, făcută de alții mai înainte. Mare scofală! Ai descoperit America! CAMILAR, N. I 79. ♦ A dezvălui, a arăta. (Cu privire la abstracte) Tînărul Herdelea nu pricepea despre care dreptate vorbește secretarul, căci el în toate... își descoperea dreptatea lui. REBREANU, R. I 299. Bine c-ai venit... pentru că am să-ți descopăr niște lucruri care au să te-ngrozască din talpă păn-în creștet. ALECSANDRI, T. I 69. ♦ A pătrunde o taină, un mister. Și-a pus în gînd să descopere vicleșugul babei. CREANGĂ, P. 99. ♦ Refl. A se trăda. Îi dete povețele împărătești... cum să facă ca să nu se descopere că e fată. ISPIRESCU, L. 13. – Forme gramaticale: prez. ind. pers. 3 descóperă.

a descoperi apa caldă expr. (ironic) a afla un lucru știut de toată lumea; a face caz de un lucru neimportant.

A DESCOPERÍ descópăr tranz. 1) (obiecte, ființe) A lipsi de ceea ce acoperă lăsând să se vadă. ~ o căldare. ~ o casă. 2) A scoate la iveală (căutând sau din întâmplare); a găsi; a afla. 3) (lucruri, fenomene etc. necunoscute) A face pentru prima dată. 4) fig. A arăta așa cum este; a da pe față; a trăda. 5) fig. (taine, secrete etc.) A face cunoscut publicului larg; a destăinui; a dezvălui; a divulga. 6) (flancul unei armate) A lăsa neapărat; a expune unui atac. /<lat. disco[o]perire

A SE DESCOPERÍ mă descópăr intranz. A-și scoate acoperământul de pe cap (pălăria, căciula etc.). /<lat. disco[o]perire

descoperì v. 1. a lua acoperișul: a descoperi o casă; 2. fig. a afla ceeace era ascuns sau necunoscut: Columb a descoperit America în 1492; 3. a da la lumină, a face cunoscut: vremea descopere adevărul; 4. a pătrunde: am descoperit intrigile lor; 5. a-și scoate pălăria: descoperiți-vă! [Lat. DISCOPERIRE].

descóper, a -í v. tr. (lat. dĭcoopĕrire, pop. discoperire, it. scoprire, fr. découvrir, sp. descubrir, pg. descobrir. În nord -ópăr). Dezvălesc, ĭau acoperămîntu (învălitoarea): a descoperi o casă. Fig. Fac cunoscut în știință ceĭa ce era neștiut orĭ ascuns: Columb a descoperit America. Curie a descoperit radiu (V. inventez). Daŭ de urmă, aflu, găsesc: a descoperi un secret. Revelez, fac cunoscut cuĭva: a descoperi un secret cuĭva. V. refl. Îmĭ ĭaŭ pălăria din cap. Mă expun prea mult adversaruluĭ în duel orĭ războĭ. Fig. Îmĭ declar intențiunile.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

descoperíre s. f., g.-d. art. descoperírii; pl. descoperíri

descoperíre s. f., g.-d. art. descoperírii; pl. descoperíri

descoperí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. descópăr, 3 descóperă, imperf. 3 sg. descopereá; conj. prez. 3 descópere

descoperí vb., ind. prez. 1 sg. descópăr, 3 sg. și pl. descóperă, imperf. 3 sg. descopereá; conj. prez. 3 sg. și pl. descópere

arată toate definițiile

Intrare: descoperire
descoperire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • descoperire
  • descoperirea
plural
  • descoperiri
  • descoperirile
genitiv-dativ singular
  • descoperiri
  • descoperirii
plural
  • descoperiri
  • descoperirilor
vocativ singular
plural
Intrare: descoperi
verb (VT335)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • descoperi
  • descoperire
  • descoperit
  • descoperitu‑
  • descoperind
  • descoperindu‑
singular plural
  • descoperă
  • descopere
  • descoperiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • descopăr
(să)
  • descopăr
  • descopeream
  • descoperii
  • descoperisem
a II-a (tu)
  • descoperi
(să)
  • descoperi
  • descopereai
  • descoperiși
  • descoperiseși
a III-a (el, ea)
  • descoperă
(să)
  • descopere
  • descoperea
  • descoperi
  • descoperise
plural I (noi)
  • descoperim
(să)
  • descoperim
  • descopeream
  • descoperirăm
  • descoperiserăm
  • descoperisem
a II-a (voi)
  • descoperiți
(să)
  • descoperiți
  • descopereați
  • descoperirăți
  • descoperiserăți
  • descoperiseți
a III-a (ei, ele)
  • descoperă
(să)
  • descopere
  • descopereau
  • descoperi
  • descoperiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

descoperire

  • 1. Acțiunea de a (se) descoperi și rezultatul ei.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: aflare dezvelire găsire 3 exemple
    exemple
    • Descoperiri geografice.
      surse: DLRLC
    • Era același carnet în care... își nota odinioară descoperirile și observațiile. C. PETRESCU, A. 302.
      surse: DLRLC
    • O descoperire ce am făcut într-un străvechi manuscris. NEGRUZZI, S. I 269.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi descoperi
    surse: DEX '98 DEX '09

descoperi

  • 1. A lua, a ridica de pe un obiect sau de pe o persoană ceea ce le acoperă.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC antonime: acoperi un exemplu
    exemple
    • Infirmierul a descoperit rana.
      surse: DLRLC
    • 1.1. reflexiv A-și scoate pălăria, căciula etc.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
      exemple
      • El pășește pragul casei, se descoperă și se așază. BOGZA, C. O. 118.
        surse: DLRLC
      • Armașul se descoperise, c-o închinăciune. SADOVEANU, Z. C. 93.
        surse: DLRLC
      • Lumea, copleșită de priveliștea celor morți și prăbușiți pe trepte, se descoperă. CAMIL PETRESCU, B. 124.
        surse: DLRLC
    • 1.2. figurat A lăsa fără acoperire flancul unei unități militare pe front.
      surse: DEX '09 un exemplu
      exemple
      • A descoperi aripa dreaptă a unei armate.
        surse: DEX '98 DLRLC
      • 1.2.1. A lăsa neocrotit, neapărat, expus unui atac.
        surse: DEX '98 DLRLC un exemplu
        exemple
        • (Șah) A descoperi o figură.
    • 1.3. A face să nu aibă acoperire legală.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • 1.4. tranzitiv reflexiv figurat A (se) da pe față, a (se) dezvălui, a (se) da de gol, a (se) trăda.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: arăta dezvălui trăda 4 exemple
      exemple
      • Nimene nu-l putu face să-și descopere gîndul ascuns, în privința vinovaților. SADOVEANU, Z. C. 167.
        surse: DLRLC
      • Tînărul Herdelea nu pricepea despre care dreptate vorbește secretarul, căci el în toate... își descoperea dreptatea lui. REBREANU, R. I 299.
        surse: DLRLC
      • Bine c-ai venit... pentru că am să-ți descopăr niște lucruri care au să te-ngrozască din talpă păn-în creștet. ALECSANDRI, T. I 69.
        surse: DLRLC
      • Îi dete povețele împărătești... cum să facă ca să nu se descopere că e fată. ISPIRESCU, L. 13.
        surse: DLRLC
  • 2. A găsi un lucru căutat, necunoscut sau ascuns.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: afla găsi 4 exemple
    exemple
    • Avem noroc! anunță fericit șeful haltei. Am mai descoperit ceva pe fundul cutiei. C. PETRESCU, A. 283.
      surse: DLRLC
    • Cineva toca pe aproape. Îl descoperirăm: o ciocănitoare suia și cobora pe trunchiul unui copac. IBRĂILEANU, A. 155.
      surse: DLRLC
    • Este o ușcioară pe care o vei descoperi căutînd-o cu una din aceste lumînări. ISPIRESCU, L. 143.
      surse: DLRLC
    • figurat Curînd... am descoperit mîndra lume din «Nunta Zamfirii». GALACTION, O. I 19.
      surse: DLRLC
    • 2.1. expresie A descoperi America, se spune în bătaie de joc cuiva care face caz de un lucru știut, cunoscut de toată lumea.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Mare scofală! Ai descoperit America! CAMILAR, N. I 79.
        surse: DLRLC
    • 2.2. A pătrunde o taină, un mister.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Și-a pus în gînd să descopere vicleșugul babei. CREANGĂ, P. 99.
        surse: DLRLC

etimologie: