2 intrări

34 de definiții (maximum 20 afișate)

arată toate definițiile

dereticát2, ~ă a [At: ODOBESCU, S. I, 95 / V: dir~ / Pl: ~'ați, ~e / E: deretica] 1 Curățit. 2 Aranjat.

dereticát1 sn [At: PAS, Z. I, 247 / Pl: ~uri / E: deretica] (Înv) Dereticare.

DERETICÁT s. n. Faptul de a deretica.V. deretica.

DERETICÁT s. n. Faptul de a deretica.V. deretica.

DERETICÁT2, -Ă, dereticați, -te, adj. (Despre interiorul unei case) Pus în rînduială; aranjat, curățat. (Atestat în forma deretecat) Lăuntrul odăii e deretecat de ți-e drag să te uiți la el. DELAVRANCEA, S. 7. – Variante: deretecát, -ă, direticát, -ă (ODOBESCU, S. I 95) adj.

DERETICÁT1 s. n. Faptul de a deretica; punere în rînduială, aranjare. Îi mai ținea in pat [pe copii], ca să n-o încurce la dereticatul casei. PAS, Z. I 247.

DERETICÁT adj. v. scuturat. (O casă ~.)

DERETICÁT s. v. dereticare.

dereticá [At: PSALT. 89/34 / V: ~tecá, diretecá, dir~, diriticá, ~răt~, dirăt~, dărăt~, dărătecá, ~rădicá, ~redicá, ~ridica, dirădicá, diridicá, derdicá, dirdicá, drădicá / Pzi: ~étic / E: lat deradicare] 1 vt (Înv) A înlătura, a face să dispară. 2 vt (Înv) A scăpa (de)..., a elibera (de)... 3 vt (Înv) A dărui. 4 vi A face ordine și curățenie prin casă. 5 vt A pune ceva în ordine Si: a aranja. 6 vi (Buc) A umbla (sau a da o raită) prin împrejurimi.

DERĂTECÁ vb. I v. deretica.

DERETICÁ, derétic, vb. I. Intranz. A face ordine și curățenie prin casă. ♦ Tranz. A pune ceva în ordine; a aranja. [Var.: derătecá, derdicá, deretecá vb. I] – Lat. de-radicare.

DERĂTECÁ vb. I v. deretica.

DERETICÁ, derétic, vb. I. Intranz. A face ordine și curățenie prin casă. ♦ Tranz. A pune ceva în ordine; a aranja. [Var.: derătecá, derdicá, deretecá vb. I] – Lat. de-radicare.

Intrare: deretica
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) deretica dereticare dereticat dereticând singular plural
deretică dereticați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) deretic (să) deretic dereticam dereticai dereticasem
a II-a (tu) deretici (să) deretici dereticai dereticași dereticaseși
a III-a (el, ea) deretică (să) deretice deretica deretică dereticase
plural I (noi) dereticăm (să) dereticăm dereticam dereticarăm dereticaserăm, dereticasem*
a II-a (voi) dereticați (să) dereticați dereticați dereticarăți dereticaserăți, dereticaseți*
a III-a (ei, ele) deretică (să) deretice dereticau deretica dereticaseră
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) derăteca derătecare derătecat derătecând singular plural
derătecă derătecați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) derătec (să) derătec derătecam derătecai derătecasem
a II-a (tu) derăteci (să) derăteci derătecai derătecași derătecaseși
a III-a (el, ea) derătecă (să) derătece derăteca derătecă derătecase
plural I (noi) derătecăm (să) derătecăm derătecam derătecarăm derătecaserăm, derătecasem*
a II-a (voi) derătecați (să) derătecați derătecați derătecarăți derătecaserăți, derătecaseți*
a III-a (ei, ele) derătecă (să) derătece derătecau derăteca derătecaseră
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) derdica derdicare derdicat derdicând singular plural
derdică derdicați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) derdic (să) derdic derdicam derdicai derdicasem
a II-a (tu) derdici (să) derdici derdicai derdicași derdicaseși
a III-a (el, ea) derdică (să) derdice derdica derdică derdicase
plural I (noi) derdicăm (să) derdicăm derdicam derdicarăm derdicaserăm, derdicasem*
a II-a (voi) derdicați (să) derdicați derdicați derdicarăți derdicaserăți, derdicaseți*
a III-a (ei, ele) derdică (să) derdice derdicau derdica derdicaseră
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) dereteca deretecare deretecat deretecând singular plural
deretecă deretecați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) deretec (să) deretec deretecam deretecai deretecasem
a II-a (tu) dereteci (să) dereteci deretecai deretecași deretecaseși
a III-a (el, ea) deretecă (să) deretece dereteca deretecă deretecase
plural I (noi) deretecăm (să) deretecăm deretecam deretecarăm deretecaserăm, deretecasem*
a II-a (voi) deretecați (să) deretecați deretecați deretecarăți deretecaserăți, deretecaseți*
a III-a (ei, ele) deretecă (să) deretece deretecau dereteca deretecaseră
drădica
Nu există informații despre flexiunea acestui cuvânt.
Intrare: dereticat
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular dereticat dereticatul deretica dereticata
plural dereticați dereticații dereticate dereticatele
genitiv-dativ singular dereticat dereticatului dereticate dereticatei
plural dereticați dereticaților dereticate dereticatelor
vocativ singular
plural
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)