2 intrări
26 de definiții
din care- explicative (14)
- morfologice (6)
- relaționale (6)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DENIGRARE, denigrări, s. f. Acțiunea de a denigra și rezultatul ei; ponegrire, defăimare, discreditare. – V. denigra.
DENIGRARE, denigrări, s. f. Acțiunea de a denigra și rezultatul ei; ponegrire, defăimare, discreditare. – V. denigra.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de RACAI
- acțiuni
denigrare sf [At: GHEȚIE, R. M. / V: (înv) ~negrire / Pl: ~rări / E: denigra] Vorbire de rău, punere cu rea-credință într-o lumină defavorabilă a oamenilor sau, pex, a calităților, manifestărilor, realizărilor etc. acestora Si: calomniere, defăimare, denigrat1, discreditare, ponegrire.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DENIGRARE, denigrări, s. f. (Franțuzism) Faptul de a denigra; ponegrire, defăimare, discreditare.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DENIGRARE s.f. Acțiunea de a denigra și rezultatul ei; defăimare; discreditare. [< denigra].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DENIGRA, denigrez, vb. I. Tranz. A ponegri, a defăima, a calomnia, a discredita. – Din fr. dénigrer, lat. denigrare.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DENIGRA, denigrez, vb. I. Tranz. A ponegri, a defăima, a calomnia, a discredita. – Din fr. dénigrer, lat. denigrare.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
denegri vt vz denigra
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
denegrire sf vz denigrare
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
denigra vt [At: HELIADE, O. II, 84 / V: ~negri / Pzi: ~rez / E: fr dénigrer, lat denigrare] (C.i. oameni sau, pex, calități, manifestări, realizări ale acestora) A vorbi de rău, a pune cu rea-credință într-o lumină defavorabilă Si: a calomnia, a defăima, a discredita, a ponegri.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DENIGRA, denigrez, vb. I. Tranz. (Franțuzism) A ponegri, a defăima, a calomnia, a discredita. Nu pot admite să fim denigrați pe nedrept. REBREANU, R. I 222. Acei care la rîndul lor ar voi să-i înlocuiască au să-i atace pentru toate cîte vor face, precum și pentru cele ce nu vor face, au să-i denigreze, să-i calomnieze. GHICA, S. 198.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DENIGRA vb. I. tr. A ponegri, a defăima. [< fr. dénigrer, it., lat. denigrare].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DENIGRA vb. tr. a ponegri, a defăima, a discredita. (< fr. dénigrer, lat. denigrare)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
A DENIGRA ~ez tranz. (persoane) A vorbi de rău; a huli; a ponegri; a ponosi; a blama; a defăima; a cleveti; a calomnia; a bârfi. /<fr. dénigrer, lat. denigrare
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
denigrà v. a înnegri cuiva reputațiunea.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*denigréz v. tr. (lat. dénigro, -áre, d. nĭger, negru; f. dénigrer). Defaĭm, ponegresc.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
denigrare (desp. -ni-gra-) s. f., g.-d. art. denigrării; pl. denigrări
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
denigrare (-ni-gra-) s. f., g.-d. art. denigrării; pl. denigrări
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
denigrare s. f. (sil. -gra-), g.-d. art. denigrării; pl. denigrări
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
denigra (a ~) (desp. -ni-gra) vb., ind. prez. 1 sg. denigrez, 3 denigrează; conj. prez. 1 sg. să denigrez, 3 să denigreze
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
denigra (a ~) (-ni-gra) vb., ind. prez. 3 denigrează
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
denigra vb. (sil. -gra), ind. prez. 1 sg. denigrez, 3 sg. și pl. denigrează
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
DENIGRARE s. v. calomniere.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
DENIGRARE s. bîrfă, bîrfeală, bîrfire, bîrfit, calomnie, calomniere, cleveteală, clevetire, clevetit, defăimare, discreditare, ponegreală, ponegrire, șoaptă, (pop.) hulă, hulire, năpăstuire, pîră, (înv. și reg.) ponosluire, (Ban.) tonocie, (înv.) balamuție, catigorie, clevetă, mozavirie, (fam. fig.) încondeiere, innegrire. (Nu te pleca la ~ lor; o ~ ordinară.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Denigrare ≠ glorificare
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
DENIGRA vb. v. calomnia.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
DENIGRA vb. a (se) bîrfi, a (se) blama, a (se) calomnia, a (se) cleveti, a (se) defăima, a (se) discredita, a (se) ponegri, (livr.) a (se) detracta, a (se) vitupera, (înv. și pop.) a (se) ocărî, (pop.) a (se) huli, a (se) năpăstui, a (se) povesti, (prin Olt.) a (se) publica, (înv.) a (se) balamuți, a (se) măscări, a (se) mozaviri, a (se) pohlibui, a (se) ponosi, a (se) ponoslui, a (se) prilesti, a (se) vrevi, (fam. fig.) a (se) încondeia, (pop. fig.) a (se) înnegri. (Îl ~ pe nedrept.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
A denigra ≠ a elogia, a glorifica, a lăuda, a mări, a omagia, a preamări, a proslăvi, a slăvi
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
- silabație: de-ni-gra-re
substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
- silabație: de-ni-gra
verb (VT201) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
denigrare, denigrărisubstantiv feminin
- 1. Acțiunea de a denigra și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: calomniere defăimare discreditare ponegrire antonime: glorificare
etimologie:
- denigra DEX '09 DEX '98 DN
denigra, denigrezverb
- 1. Calomnia, defăima, discredita, ponegri. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: calomnia defăima discredita ponegri
- Nu pot admite să fim denigrați pe nedrept. REBREANU, R. I 222. DLRLC
- Acei care la rîndul lor ar voi să-i înlocuiască au să-i atace pentru toate cîte vor face, precum și pentru cele ce nu vor face, au să-i denigreze, să-i calomnieze. GHICA, S. 198. DLRLC
-
etimologie:
- dénigrer DEX '09 DEX '98 DN
- denigrare DEX '09 DEX '98 DN