8 definiții pentru ponegrire

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PONEGRÍRE, ponegriri, s. f. Acțiunea de a (se) ponegri; bârfire, defăimare, calomniere, ponegreală. – V. ponegri.

PONEGRÍRE, ponegriri, s. f. Acțiunea de a (se) ponegri; bârfire, defăimare, calomniere, ponegreală. – V. ponegri.

ponegrire sf [At: GHEREA, ST. CR. I, 153 / Pl: ~ri / E: ponegri] 1 (Înv) Înnegrire. 2 Punere cu rea-credință a cuiva sau a manifestărilor lui într-o lumină defavorabilă Si: defăimare, calomniere, denigrare, (rar) ponegreală, (îvp) hulire, (înv) ocărâre. 3 Bârfire.

PONEGRÍRE, ponegriri, s. f. Acțiunea de a ponegri și rezultatul ei; bîrfire, defăimare. Un om care iubește își varsă focul împotriva iubitei sale... exagerînd în ponegrire, cum exagerase înainte în idealizare. GHEREA, ST. CR. I 153.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

ponegrire (-ne-gri-) s. f., g.-d. art. ponegririi; pl. ponegriri

ponegríre s. f. (sil. -gri-), g.-d. art. ponegrírii, pl. ponegríri

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PONEGRIRE s. bîrfă, bîrfeală, bîrfire, bîrfit, calomnie, calomniere, cleveteală, clevetire, clevetit, defăimare, denigrare, discreditare, ponegreală, șoaptă, (pop.) hulă, hulire, năpăstuire, pîră, (înv. și reg.) ponosluire, (Ban.) tonocie, (înv.) balamuție, catigorie, clevetă, mozavirie, (fam. fig.) încondeiere, înnegrire. (Nu te pleca la ~ lor!)

Intrare: ponegrire
ponegrire substantiv feminin
  • silabație: po-ne-gri-re info
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ponegrire
  • ponegrirea
plural
  • ponegriri
  • ponegririle
genitiv-dativ singular
  • ponegriri
  • ponegririi
plural
  • ponegriri
  • ponegririlor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

ponegrire, ponegririsubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a (se) ponegri. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Un om care iubește își varsă focul împotriva iubitei sale... exagerînd în ponegrire, cum exagerase înainte în idealizare. GHEREA, ST. CR. I 153. DLRLC
etimologie:
  • vezi ponegri DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.