8 definiții pentru crâncenit


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

crâncenit2, ~ă a [At: CIAUȘANU, GL. / Pl: ~iți, ~e / E: crânceni] (Îrg) 1-8 Crâncen (5-6, 8-14). 9 Încăpățânat.

crâncenit1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: crânceni] (Înv) 1 Înarmare. 2 Îngrozire. 3 Crâncenare (3).

CRÂNCENÍT, -Ă, crânceniți, -te, adj. (Rar) Crâncen. – Crâncen + suf. -it.

CRÂNCENÍT, -Ă, crânceniți, -te, adj. (Rar) Crâncen. – Crâncen + suf. -it.

CRÎNCENÍT, -Ă, crînceniți, -te, adj. (Rar) Crîncen, cumplit, feroce. Briar... n-are-n lume decît un gros stejar, Un bun și scump tovarăș de lupte crîncenite. ALECSANDRI, P. A. 193.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

crâncenít (rar) adj. m., pl. crânceníți; f. crâncenítă, pl. crânceníte

crâncenít adj. m., pl. crânceníți; f. sg. crâncenítă, pl. crânceníte


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CRÂNCENÍT adj. v. aprig, aspru, crâncen, crud, crunt, cumplit, încrâncenat, îndârjit, înverșunat, neîmpăcat, nepotolit, sângeros, vajnic, violent.

crîncenit adj. v. APRIG. ASPRU. CRÎNCEN. CRUD. CRUNT. CUMPLIT. ÎNCRÎNCENAT. ÎNDÎRJIT. ÎNVERȘUNAT. NEÎMPĂCAT. NEPOTOLIT. SÎNGEROS. VAJNIC. VIOLENT.

Intrare: crâncenit
crâncenit adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • crâncenit
  • crâncenitul
  • crâncenitu‑
  • crânceni
  • crâncenita
plural
  • crânceniți
  • crânceniții
  • crâncenite
  • crâncenitele
genitiv-dativ singular
  • crâncenit
  • crâncenitului
  • crâncenite
  • crâncenitei
plural
  • crânceniți
  • crânceniților
  • crâncenite
  • crâncenitelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

crâncenit

etimologie:

  • Crâncen + sufix -it.
    surse: DEX '09