NEPOTOLIT, -Ă, nepotoliți, -ie, adj. Care nu este sau nu poate fi potolit; nestăpânit; p. ext. neîmpăcat, aprig, înverșunat. – Pref. ne- + potolit.

nepotolit, ~ă a [At: DLR / Pl: ~iți, ~e / E: ne- + potolit] 1 Care nu poate fi potolit Si: nestăpânit. 2 Care nu se astâmpără. 3 Care nu încetează. 4 Care nu se calmează. 5 (Fig) Aprig.

NEPOTOLIT, -Ă, nepotoliți, -te, adj. Care nu este sau nu poate fi potolit; nestăpânit; p. ext. neîmpăcat, aprig, înverșunat. – Ne- + potolit.

NEPOTOLIT, -Ă, nepotoliți, -te, adj. Care nu este sau nu poate fi potolit (ușor); nestins, neîmpăcat, aprig. Apele Oltului... își continuă nepotolitul zbucium. BOGZA, C. O. 97. Ea întreagă era dragoste, simțire în veci nepotolită. SADOVEANU, O. I 433. Simți în sine un foc mare Un foc drăcesc nepotolit. NEGRUZZI, S. II 113.

nepotolit adj. m., pl. nepotoliți; f. nepotolită, pl. nepotolite

nepotolit adj. m., pl. nepotoliți; f. nepotolită, pl. nepotolite

nepotolit adj. m., pl. nepotoliți; f. sg. nepotolită, pl. nepotolite

NEPOTOLIT adj. 1. v. impetuos. 2. nestăvilit, (pop.) neogoit. (Dor ~.) 3. v. nestăpânit. 4. v. zbuciumat. 5. v. înverșunat.

NEPOTOLIT adj. 1. aprig, furtunos, impetuos, impulsiv, iute, înflăcărat, înfocat, năvalnic, nedomolit, nestăpînit, nestăvilit, sălbatic, tumultuos, vehement, violent, (fig.) aprins, viforos, vijelios, vulcanic. (Temperament ~.) 2. nestăvilit, (pop.) neogoit. (Dor ~.). 3. nedomolit, nestăpînit, (fig.) nesățios. (Iubire ~ de bani.) 4. agitat, frămîntat, neastîmpărat, neliniștit, zbuciumat. (A dus o viață ~.) 5. aprig, aspru, crîncen, crud, crunt, cumplit, încrîncenat, îndîrjit, înverșunat, neîmpăcat, sîngeros, vajnic, violent, (înv.) crîncenit, tare, (fig.) încleștat. (O bătălie ~.)