4 intrări

30 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cosire sf [At: LB / V: (reg) ~sâre / Pl: ~ri / E: cosi] 1 Tăiere cu coasa a ierbii, plantelor de nutreț, cerealelor Si: cosit1 (1). 2 (Pex) Tăiere. 3 (Fig; instrumentul e o armă, o boală etc.) Omorâre. 4 (D. animale; nob) Păscut1. 5 (Ccr) Loc de pe care s-a cosit iarba sau cerealele și pe care pasc oile. 6 (Ccr) Recoltă de iarbă bună pentru cositul) Si: coasă. 7 (Ccr) Loc unde iarba cosită e încă pe brazdă Si: polog. 8 (D. oameni; d. animale) Lovire, în mers, a picioarelor unul de celălalt Si: cosit1. 9 (D. cal) Rănire cu potcoava când se cosește (5) Si: cosit1 (6). 10 (D. haine) Roadere prin frecare Si: cosit1 (7).

COSÍRE, cosiri, s. f. (Rar) Acțiunea de a cosi și rezultatul ei. – V. cosi.

COSÍRE, cosiri, s. f. Acțiunea de a cosi și rezultatul ei. – V. cosi.

cosí2 [At: BIBLIA (1688), ap. TDRG / V: (reg) ~sî́ / Pzi: ~sésc / E: vsl косити] 1 vt A tăia cu coasa (1) iarba, plantele de nutreț, cerealele. 2 vt (Pex) A tăia. 3 vt (Fig; instrumentul e o armă, o boală etc.) A omorî. 4 vt (D. animale; nob) A paște. 5 vr (D. animale) A-și lovi, în mers, picioarele unul de celălalt. 6 vr (D. cal) A se răni cu potcoava când se cosește (5). 7 vr (D. haine) A se roade prin frecare.

coșí [At: LB / Pzi: ~șésc / E: srb košiti, ucr кощитися] (Îrg) 1 vt A se înfoia. 2 vr A dospi. 3-4 vtr A (se) coșcovi (3-4). 5 vr (D. o parte lovită a corpului ) A se umfla. 6 vr (D. piele) A se bășica. 7 vr (Fig) A se lăuda. 8 vt (Șîe a ~ în bătăi) A bate foarte rău. 9 vr A se turti. 10 vr A se apleca. 11 vr A fi obosit de căratul unei greutăți. 12 vr A se zdrobi. 13 vt (Fig) A înșela. 14 (Fig) vt A seduce. 15 vt A fura. 16 vt A mușca tare. 17 vr (D. copac) A i se desprinde scoarța.

coșire sf [At: DA ms / Pl: ~ri / E: coși] (Îrg) 1 Înfoiere. 2 Dospire. 3-4 Coșcovire (3-4). 5 Umflare. 6 Bășicare. 7 (Fig) Lăudare. 8 Bătaie foarte puternică Si: coșit1. 9 Turtire. 10 Aplecare. 11 Oboseală de la căratul unei greutăți Si: coșit1 (11). 12 Zdrobire. 13 (Fig) Înșelare. 14 (Fig) Seducere. 15 Furat1. 16 Mușcătură tare Si: coșit1 (16). 17 Desprindere a scoarței unui copac Si: coșit1 {11).

COSÍ, cosesc, vb. IV. 1. Tranz. A tăia (cu coasa sau cu o mașină agricolă) plante de nutreț, cereale etc. ♦ Fig. A distruge, a nimici, a omorî. 2. Refl. A lovi, în mers, un picior de celălalt. ♦ (Despre manșeta pantalonilor) A se roade. – Din sl. kositi.

COSÍ, cosesc, vb. IV. 1. Tranz. A tăia (cu coasa sau cu o mașină agricolă) plante de nutreț, cereale etc. ♦ Fig. A distruge, a nimici, a omorî. 2. Refl. A lovi, în mers, un picior de celălalt. ♦ (Despre manșeta pantalonilor) A se roade. – Din sl. kositi.

COȘÍ, coșesc, vb. IV. Refl. (Reg.; despre piele) A se bășica, a se umfla în urma unei lovituri. ◊ Expr. (Tranz.) A coși în bătaie (pe cineva) = a bate zdravăn (pe cineva). – Din coș2.

COȘÍ, coșesc, vb. IV. Refl. (Reg.; despre piele) A se bășica, a se umfla în urma unei lovituri. ◊ Expr. (Tranz.) A coși în bătaie (pe cineva) = a bate zdravăn (pe cineva). – Din coș2.

COSÍ, cosesc, vb. IV. 1. Tranz. (Folosit și absolut) A tăia cu coasa sau cu mașina de cosit, iarba, plantele de nutreț, cerealele. Nu-mi bat capul ce-or gîndi vecinii, N-am cosit din holda lor un pai. BENIUC, V. 9. Trudită, chinuită coasă, Vei mai cosi tu numai iarbă? GOGA, C. P. 23. Cînd mă sculai, îi zării pe tustrei cosind în fundul de la deal al poienii, moșneagul în frunte și băietanii după el. HOGAȘ, M. N. 70. Iarba pe tot șesul de cosit e gata. MACEDONSKI, 6. I 187. ◊ (Metaforic) Mă dusei cu coasa-n luncă Și cosii jale adîncă. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 222. ♦ Fig. A distruge, a nimici, a omorî. Deodată vîntul rece Fără vreme vă cosește. ALECSANDRI, P. A. 64. O! cum vremea cu moartea cosesc fără-ncetare! Cum schimbătoarea lume fugind o rennoiesc. ALEXANDRESCU, P. 38. 2. Refl. (Mai ales despre cai) A se lovi, în mers, cu un picior de celălalt (adesea rănindu-se). Calul din dreapta se cosește. ◊ (Despre părțile de jos ale pantalonilor) A se roade. Taie din turul pantalonilor ca să-i cîrpească pe unde se cosesc. DELAVRANCEA, H. T. 13.

COȘÍ, coșesc, vb. IV. Tranz. (Mold.) 1. (În expr.) A coși în bătaie = a bate zdravăn, a snopi. Și asta în toate silele de cîte două, trei ori, de-ți vine cîteodată să-i coșești în bătaie, dac-ai sta să te potrivești lor. CREANGĂ, A. 39. 2. Refl. (Despre piele) A se bășica, a se umfla în urma unei lovituri. I s-a fost coșit pielea de pe cap. SBIERA, P. 10. ◊ Refl. pas. I se coșesc spatele de lovituri. ȘEZ. I 272.

A SE COSÍ mă ~ésc intranz. 1) A lovi în mers picior de picior. 2) (despre manșeta pantalonilor) A se roade în timpul mersului. /<sl. kositi

A COSÍ ~ésc tranz. 1) (cereale, plante de nutreț) A tăia de la rădăcină cu coasa. 2) (persoane) A omorî în masă (în urma unui război, unor epidemii etc.); a zeciui; a decima. /<sl. kositi

A SE COȘÍ se ~éște intranz. pop. 1) (despre piele) A se bășica în urma unei lovituri. 2) (despre vopsea, tencuială etc.) A se desprinde (de pe o suprafață) prin umflare; a se scoroji; a se coji; a se coșcovi. /Din coș

cosí v. 1. a tăia cu coasa: grânele se cosesc către sfârșitul lui Iulie; 2. fig. a face să piară, a nimici: cum vremea cu moartea cosește fără ’ncetare GR. AL.; 3. a-și jupui picioarele de umblet (despre cai).

coșì v. 1. a umfla: pieptul lui se coșește; 2. a burduși: îți vine să-i coșești în bătaie CR.; 3. a pișca: ne-au coșit țânțarii CR. [V. coși, bube].

cosésc v. tr. (bg. kósĭy, cosesc, sîrb. kositi se, a se uza pin frecare, rus. kositĭ, a cosi, a tăĭa de-a curmezișu). Taĭ cu coasa: a cosi ĭarba. Fig. Ĭ-a cosit moartea, ĭ-a secerat, ĭ-a răpit. V. refl. (neol. după fr. se faucher). A se meria, a se izbi picĭor peste picĭor în mers (vorbind de caiĭ răŭ conformațĭ): acest cal se cosește.

coșésc v. tr. (rus. kokósitĭ, id. Cp. și cu sîrb. kòšiti, a sfîșia). Bat răŭ, snopesc, burdușesc: l-a coșit în bătaĭe. Cĭupesc (pișc) tare: ne-aŭ coșit țînțariĭ. V. cĭomăgesc.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

cosí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. cosésc, imperf. 3 sg. coseá; conj. prez. 3 să coseáscă

coșí (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. coșésc, imperf. 3 sg. coșeá; conj. prez. 3 să coșeáscă

arată toate definițiile

Intrare: cosire
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cosire
  • cosirea
plural
  • cosiri
  • cosirile
genitiv-dativ singular
  • cosiri
  • cosirii
plural
  • cosiri
  • cosirilor
vocativ singular
plural
Intrare: cosi
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • cosi
  • cosire
  • cosit
  • cositu‑
  • cosind
  • cosindu‑
singular plural
  • cosește
  • cosiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • cosesc
(să)
  • cosesc
  • coseam
  • cosii
  • cosisem
a II-a (tu)
  • cosești
(să)
  • cosești
  • coseai
  • cosiși
  • cosiseși
a III-a (el, ea)
  • cosește
(să)
  • cosească
  • cosea
  • cosi
  • cosise
plural I (noi)
  • cosim
(să)
  • cosim
  • coseam
  • cosirăm
  • cosiserăm
  • cosisem
a II-a (voi)
  • cosiți
(să)
  • cosiți
  • coseați
  • cosirăți
  • cosiserăți
  • cosiseți
a III-a (ei, ele)
  • cosesc
(să)
  • cosească
  • coseau
  • cosi
  • cosiseră
Intrare: coși
verb (V402)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • coși
  • coșire
  • coșit
  • coșitu‑
  • coșind
  • coșindu‑
singular plural
  • coșește
  • coșiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • coșesc
(să)
  • coșesc
  • coșeam
  • coșii
  • coșisem
a II-a (tu)
  • coșești
(să)
  • coșești
  • coșeai
  • coșiși
  • coșiseși
a III-a (el, ea)
  • coșește
(să)
  • coșească
  • coșea
  • coși
  • coșise
plural I (noi)
  • coșim
(să)
  • coșim
  • coșeam
  • coșirăm
  • coșiserăm
  • coșisem
a II-a (voi)
  • coșiți
(să)
  • coșiți
  • coșeați
  • coșirăți
  • coșiserăți
  • coșiseți
a III-a (ei, ele)
  • coșesc
(să)
  • coșească
  • coșeau
  • coși
  • coșiseră
Intrare: coșire
coșire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • coșire
  • coșirea
plural
  • coșiri
  • coșirile
genitiv-dativ singular
  • coșiri
  • coșirii
plural
  • coșiri
  • coșirilor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

cosire

etimologie:

  • vezi cosi
    surse: DEX '98 DEX '09

cosi

  • 1. tranzitiv A tăia (cu coasa sau cu o mașină agricolă) plante de nutreț, cereale etc.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: tăia 5 exemple
    exemple
    • Nu-mi bat capul ce-or gîndi vecinii, N-am cosit din holda lor un pai. BENIUC, V. 9.
      surse: DLRLC
    • Trudită, chinuită coasă, Vei mai cosi tu numai iarbă? GOGA, C. P. 23.
      surse: DLRLC
    • Cînd mă sculai, îi zării pe tustrei cosind în fundul de la deal al poienii, moșneagul în frunte și băietanii după el. HOGAȘ, M. N. 70.
      surse: DLRLC
    • Iarba pe tot șesul de cosit e gata. MACEDONSKI, 6. I 187.
      surse: DLRLC
    • metaforic Mă dusei cu coasa-n luncă Și cosii jale adîncă. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 222.
      surse: DLRLC
  • 2. reflexiv A lovi, în mers, un picior de celălalt.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
    exemple
    • Calul din dreapta se cosește.
      surse: DLRLC
    • 2.1. (Despre manșeta pantalonilor) A se roade.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: roade un exemplu
      exemple
      • Taie din turul pantalonilor ca să-i cîrpească pe unde se cosesc. DELAVRANCEA, H. T. 13.
        surse: DLRLC

etimologie:

coși

  • 1. regional unipersonal (Despre piele) A se bășica, a se umfla în urma unei lovituri.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: bășica umfla urzica 2 exemple
    exemple
    • I s-a fost coșit pielea de pe cap. SBIERA, P. 10.
      surse: DLRLC
    • pasiv I se coșesc spatele de lovituri. ȘEZ. I 272.
      surse: DLRLC
    • 1.1. expresie tranzitiv A coși în bătaie (pe cineva) = a bate zdravăn (pe cineva).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: bate snopi un exemplu
      exemple
      • Și asta în toate zilele de cîte două, trei ori, de-ți vine cîteodată să-i coșești în bătaie, dac-ai sta să te potrivești lor. CREANGĂ, A. 39.
        surse: DLRLC
  • 2. popular unipersonal (Despre vopsea, tencuială etc.) A se desprinde (de pe o suprafață) prin umflare; a se scoroji; a se coji; a se coșcovi.
    surse: NODEX sinonime: coji coșcovi scoroji

etimologie:

  • surse: DEX '09 DEX '98