14 definiții pentru urzica

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

URZICÁ, urzíc, vb. I. 1. Tranz. și refl. A(-și) produce o usturime dureroasă (și o iritație) a pielii prin atingere de sau cu urzici ori de sau cu alte plante (ori animale) urticante. 2. Tranz. Fig. A ironiza, a persifla. – Din urzică.

urzica [At: ANON. CAR. / Pzi: urzic / E: urzică] 1-2 vtr (D. ființe) A (-și) produce o usturime dureroasă (și o bășicare) a pielii prin atingere de sau cu urzici ori de sau cu alte plante ori animale urticante. 3 vt (Fig) A înțepa cu vorba Si: a ironiza, a satiriza.

URZICÁ, urzíc, vb. I. 1. Tranz. și refl. A(-și) produce o usturime dureroasă (și o bășicare) a pielii prin atingere de sau cu urzici ori de sau cu alte plante (ori animale) urticante. 2. Tranz. Fig. A ironiza, a persifla. – Din urzică.

URZICÁ, urzíc, vb. I. Tranz. 1. (Despre urzici, p. ext. despre alte plante) A produce prin atingere o usturime dureroasă (și o bășicare a pielii). Urzica... urzică împrejuru-i pe cîți îi atinse. PANN, la TDRG. ◊ Intranz. Fig. Începuse să bată un vîntuleț care cam urzica. La TDRG. ♦ (Despre persoane) A atinge cu o urzică sau, p. ext., cu altă plantă, producînd o usturime dureroasă (și o bășicare a pielii). Prind a o urzica pe mîni. MARIAN, NA. 270. ♦ Refl. A-și bășica pielea (prin atingerea de urzici). S-a urzicat la picioare. 2. Fig. A înțepa, a pișca cu vorba, a batjocori, a satiriza. Nu-i rostesc mîrșavul nume... Nici nu scriu aceste versuri ca să-l bat ori să-l urzic. MACEDONSKI, O. I 9. Satira... urzicînd pe cei demni de rîs și de reprobațiune... are o origină foarte veche. ODOBESCU, S. I 32.

A URZICÁ urzíc tranz. 1) (despre plante urzicătoare sau alți factori de acest gen) A supune unei senzații de usturime (în urma atingerii de piele). 2) (despre persoane) A atinge cu o urzică (sau cu altă plantă urzicătoare), producând usturime. 3) fig. (persoane) A înțepa cu vorba; a ataca cu vorbe usturătoare. /Din urzică

A SE URZICÁ mă urzíc intranz. A simți usturime la atingerea cu urzicile. /Din urzică

urzíc, a v. tr. (d. urzică). Înțep cu urzicĭ: nu umblațĭ cu picĭoarele goale, că vă urzicațĭ! Fig. Împung cu vorba: vorba ceĭa îl urzicase răŭ.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

urzica (a ~) vb., ind. prez. 3 urzi

urzicá vb., ind. prez. 1 sg. urzíc, 3 sg. și pl. urzícă

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

URZICÁ vb. v. ironiza, persifla, zeflemisi.

URZICA vb. a. (se) bășica, (pop.) a (se) piersica, (Mold., Bucov. și Transilv.) a (se) coși. (S-a ~ pe mînă.)

urzica vb. v. IRONIZA. PERSIFLA. ZEFLEMISI.

Intrare: urzica
verb (VT10)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • urzica
  • urzicare
  • urzicat
  • urzicatu‑
  • urzicând
  • urzicându‑
singular plural
  • urzi
  • urzicați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • urzic
(să)
  • urzic
  • urzicam
  • urzicai
  • urzicasem
a II-a (tu)
  • urzici
(să)
  • urzici
  • urzicai
  • urzicași
  • urzicaseși
a III-a (el, ea)
  • urzi
(să)
  • urzice
  • urzica
  • urzică
  • urzicase
plural I (noi)
  • urzicăm
(să)
  • urzicăm
  • urzicam
  • urzicarăm
  • urzicaserăm
  • urzicasem
a II-a (voi)
  • urzicați
(să)
  • urzicați
  • urzicați
  • urzicarăți
  • urzicaserăți
  • urzicaseți
a III-a (ei, ele)
  • urzi
(să)
  • urzice
  • urzicau
  • urzica
  • urzicaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

urzica, urzicverb

  • 1. tranzitiv reflexiv A(-și) produce o usturime dureroasă (și o iritație) a pielii prin atingere de sau cu urzici ori de sau cu alte plante (ori animale) urticante. DEX '09 DLRLC
    • format_quote Urzica... urzică împrejuru-i pe cîți îi atinse. PANN, la TDRG. DLRLC
    • format_quote intranzitiv figurat Începuse să bată un vîntuleț care cam urzica. La TDRG. DLRLC
    • format_quote Prind a o urzica pe mîni. MARIAN, NA. 270. DLRLC
    • format_quote S-a urzicat la picioare. DLRLC
  • 2. tranzitiv figurat A înțepa cu vorba. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Nu-i rostesc mîrșavul nume... Nici nu scriu aceste versuri ca să-l bat ori să-l urzic. MACEDONSKI, O. I 9. DLRLC
    • format_quote Satira... urzicînd pe cei demni de rîs și de reprobațiune... are o origină foarte veche. ODOBESCU, S. I 32. DLRLC
etimologie:
  • urzică DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.