4 intrări

22 de definiții (maximum 20 afișate)

arată toate definițiile

corí2 vt [At: PAȘCA, GL. / Pzi: ~résc / E: nct] (Reg) 1 A aduna fânul în căpițe. 2 A grebla fânul. 3 A usca la soare iarba cosită.

cori1 sn [At: DICȚ. / V: cor / E: rs кopь] (Reg) 1 Pojar. 2 (Îs) ~ de vânt Vărsat de vânt.

CORI s. n. (Reg.) Pojar. ◊ Cori de vânt = vărsat de vânt. [Var.: cor s. n.] – Din rus. kor.

CORI s. n. (Reg.) Pojar. ◊ Cori de vânt = vărsat de vânt. [Var.: cor s. n.] – Din rus. kor.

CORI s. n. (Reg.) Pojar. ◊ Cori de vânt = vărsat de vânt. [Var.: cor s. n.] – Din rus. kor.

CORI s. m. pl. (Reg.) Pojar. ◊ Cori de vânt = vărsat de vânt. – Din rus. kor.

CORI s. m. sg. (Mold.) Pojar. Coriul ori pojarul e boală primejdioasă. ȘEZ. III 177. Pasăre de pe harag, Rău m-ai blestemat să zac Ori de cori, ori de vărsat, Ori de dor de-amorezat. ȘEZ. VII 87. Cori de vînt = vărsat de vînt.

cori/cor2 (pojar) (reg.) s. n., art. córiul (co-riul)/córul

cori / cor (boală) s.n., art. córiul / córul

CORI s. pl. v. pojar, rujeolă.

córi s. m. – (Mold.) Pojar. Rus. korĭ (DAR).

CORI m. pop. Boală de copii contagioasă care se manifestă prin apariția de pete roșii pe piele; rujeolă; pojar. /<rus. kori

cori m. pl. Mold. pojar. [Rus. KORĬ].

1) cor n., pl. urĭ (rus. korĭ). Mold. Pojar, iler, un fel de vărsat ușor caracterizat pin [!] niște bubulițe roșiĭ pe pele [!]: ĭ-a murit o fată de cor (Sov. 227). – În nord corĭ, fals scris coriŭ.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

córi s. pl. v. POJAR. RUJEOLĂ.

CORI, Carl Ferdinand (1896-1984), biochimist american de origine cehă. A descoperit, împreună cu soția sa, Gerty Theresa (1896-1957), mecanismul enzimatic al interconversiunii glucoză-glicogen și efectele hormonilor asupra acestui mecanism. Premiul Nobel pentru medicină (1947), împreună cu soția sa.

Intrare: cori (s.m.pl.)
cori (s.m.pl.)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
plural cori corii
genitiv-dativ singular
plural cori corilor
vocativ singular
plural
Intrare: cori (s.n.; pl.-)
cori (s.n.; pl.-) substantiv neutru
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular cori coriul
plural
genitiv-dativ singular cori coriului
plural
vocativ singular
plural
Intrare: Cori
Cori
Intrare: cori (pref.)
cori (pref.)