12 definiții pentru cori (s.n.; pl.-)

CORI s. n. (Reg.) Pojar. ◊ Cori de vânt = vărsat de vânt. [Var.: cor s. n.] – Din rus. kor.

CORI s. n. (Reg.) Pojar. ◊ Cori de vânt = vărsat de vânt. [Var.: cor s. n.] – Din rus. kor.

CORI s. n. (Reg.) Pojar. ◊ Cori de vânt = vărsat de vânt. [Var.: cor s. n.] – Din rus. kor.

cori/cor2 (pojar) (reg.) s. n., art. córiul (co-riul)/córul

cori / cor (boală) s.n., art. córiul / córul

córi s. m. – (Mold.) Pojar. Rus. korĭ (DAR).

CORI m. pop. Boală de copii contagioasă care se manifestă prin apariția de pete roșii pe piele; rujeolă; pojar. /<rus. kori

1) cor n., pl. urĭ (rus. korĭ). Mold. Pojar, iler, un fel de vărsat ușor caracterizat pin [!] niște bubulițe roșiĭ pe pele [!]: ĭ-a murit o fată de cor (Sov. 227). – În nord corĭ, fals scris coriŭ.

Intrare: cori (s.n.; pl.-)
cori (s.n.; pl.-) substantiv neutru
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular cori coriul
plural
genitiv-dativ singular cori coriului
plural
vocativ singular
plural