O definiție pentru cori (vb.)

Explicative DEX

cori2 vt [At: PAȘCA, GL. / Pzi: ~resc / E: nct] (Reg) 1 A aduna fânul în căpițe. 2 A grebla fânul. 3 A usca la soare iarba cosită.

Intrare: cori (vb.)
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • cori
  • corire
  • corit
  • coritu‑
  • corind
  • corindu‑
singular plural
  • corește
  • coriți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • coresc
(să)
  • coresc
  • coream
  • corii
  • corisem
a II-a (tu)
  • corești
(să)
  • corești
  • coreai
  • coriși
  • coriseși
a III-a (el, ea)
  • corește
(să)
  • corească
  • corea
  • cori
  • corise
plural I (noi)
  • corim
(să)
  • corim
  • coream
  • corirăm
  • coriserăm
  • corisem
a II-a (voi)
  • coriți
(să)
  • coriți
  • coreați
  • corirăți
  • coriserăți
  • coriseți
a III-a (ei, ele)
  • coresc
(să)
  • corească
  • coreau
  • cori
  • coriseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)