3 intrări

Articole pe această temă:

32 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cifră sf [At: LB / V: (înv) ~ru sn, ți~ / Pl: ~re / E: it cifra] 1 (Înv) Cifra zero Si: nula. 2 Simbol grafic (reprezentând numerele de la zero până la nouă) folosit pentru scrierea numerelor. 2 (Pex; mpl) Număr. 3-5 (Volum) (sumă sau) cantitate reprezentată prin cifre (2). 6 (Îs) ~ de afaceri Valoare a afacerilor. 7 (Îs) Impozit pe ~ra de afaceri Impozit aplicat proporțional cu valoarea afacerii. 8 Număr care indică valoarea unei mărimi caracteristice a unei substanțe sau a unui fenomen. 9 (Fin) Cuantum al unor operații comerciale sau financiare, reprezentat prin cifre. 10 (Înv) Caractere numerice întrebuințate în locul alfabetului într-o scriere secretă. 11 (Înv) Monogramă.[1]

  1. Numerotare greșită a sensurilor – sensul 2 apare de două ori. — Ladislau Strifler

CÍFRĂ, cifre, s. f. 1. Simbol grafic (care reprezintă unul dintre numerele de la zero până la nouă) folosit pentru scrierea numerelor; (impr.) număr. 2. Volum, sumă, cantitate reprezentată prin cifre (1). ◊ Compus: cifră-record = cea mai mare cifră la o anumită dată, într-un anumit moment. ◊ Impozit pe cifra de afaceri = impozit aplicat proporțional cu mărimea, cu valoarea afacerilor. Cifră de afaceri = veniturile rezultate din livrările de bunuri, executarea de lucrări, prestările de servicii și alte venituri din exploatare. 3. Număr care indică valoarea unei mărimi caracteristice a unei substanțe, a unui fenomen. Cifră de saponificare. – Din it. cifra, lat. cifra. Cf. fr. chiffre.[1]

  1. Noțiunea de cifră nu este limitată în matematică la baza 10. De exemplu, dacă luăm ca reper baza 2 avem doar cifrele 0 și 1, iar dacă luăm baza 16, notația standard a cifrelor ar fi: 0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, A, B, C, D, E, F — raduborza

CÍFRĂ, cifre, s. f. 1. Simbol grafic (care reprezintă unul dintre numerele de la zero la nouă) folosit pentru scrierea numerelor; (impr.) număr. 2. Volum, sumă, cantitate reprezentată prin cifre (1). ◊ Impozit pe cifra de afaceri = impozit aplicat proporțional cu mărimea, cu valoarea afacerilor. 3. Număr care indică valoarea unei mărimi caracteristice a unei substanțe, a unui fenomen. Cifră de saponificare. – Din it. cifra, lat. cifra. Cf. fr. chiffre.

CÍFRĂ, cifre, s. f. 1. Simbol grafic care reprezintă un număr. Cifră romană. Cifră arabă.Cîte numere distincte de cîte două cifre se pot forma cu cifrele 2, 3, 5, 7, dacă cifrele fiecărui număr sînt diferite? ALGEBRA 22. ♦ Număr, sumă, cantitate. Producția a atins o cifră foarte mare. 2. Volumul sau cuantumul reprezentat prin cifre (1) al unor operații comerciale sau financiare. ◊ (În orînduirea capitalistă; și la noi pînă în 1949) Impozit pe cifra de afaceri = impozit aplicat proporțional cu mărimea afacerilor, adică cu valoarea mărfurilor vîndute.

CÍFRĂ s.f. 1. Semn convențional pentru reprezentarea numerelor. ♦ (Fig.) Număr, cantitate, sumă. 2. Volum, cuantum al unor operații comerciale, financiare, reprezentat în cifre. 3. Număr care indică valoarea unei mărimi caracteristice a unei substanțe. [< it. cifra, fr. chiffre, germ. Ziffer < ar. șifr – gol, zero].

CÍFRĂ s. f. 1. simbol grafic pentru reprezentarea numerelor. ◊ (fig.) număr, cantitate, sumă. 2. ~ de afaceri = cuantum al unor operații comerciale, financiare, în cifre. 3. număr care indică valoarea unei mărimi caracteristice a unei substanțe, a unui fenomen etc. (< it., lat. cifra, cf. fr. chiffre)

CÍFRĂ ~e f. 1) Semn convențional folosit pentru reprezentarea grafică a numerelor. 2) Cantitate exprimată numeric. ~ de afaceri. [G.-D. cifrei] /<it. cifra, lat. cifra, fr. chiffre

cifră f. 1. semn ce figurează un număr: cifra 3; 2. sumă totală: cifra bugetului; 3. scrisoare secretă cu caractere convenite; 4. împletitura literelor inițiale: pecete cu cifra mea.

*cífră f., pl. e (it. cifra, fr. chiffre, mlat. cifrum, cifra, d. ar. șifr, zero, tradus după indianu sûnya, deșert, vid. V. zero). Număr (semn): cifrele arabe le-aŭ înlocuit pe cele romane. Suma (valoarea) unuĭ lucru: cifra cheltuĭelilor. – Și țifră (rus. cifra, germ. ziffer). Cifrele arabe fură cunoscute în Francia în sec. 10. Cifrele romane sînt reprezentate pin literele I, V, X, L, C, D, M, care valorează 1, 5, 10, 50, 100, 500, 1000.

cifrá [At: LM / V: ți~ / Pzi: ~réz / E: fr chiffrer] 1 vr A se evalua (în cifre) la... 2 vt A aplica unui text un cifru2 (1) Si: a încifra. 3 vt (Înv) A numerota.

CIFRÁ, cifrez, vb. I. 1. Refl. A se evalua (în cifre) la..., a atinge suma de... 2. Tranz. A transpune un text în cifru. – Din fr. chiffrer (refăcut după cifră).

CIFRÁ, cifrez, vb. I. 1. Refl. A se evalua (în cifre) la... 2. Tranz. A aplica unui text un cifru. – Din fr. chiffrer (refăcut după cifră).

CIFRÁ, cifrez, vb. I. 1. Refl. Ase evalua, a se calcula în cifre. Cheltuielile se cifrează la suma de... 2. Tranz. A aplica unui text un cifru. Cifrează telegrama.

CIFRÁ vb. I. 1. refl. A se calcula, a se evalua în cifre. 2. tr. A scrie, a transmite un text prin cifru. [< fr. chiffrer].

CIFRÁ vb. I. refl. a se calcula în cifre. II. tr. a transmite un text prin cifru. (< fr. chiffrer)

cífră-recórd s. f. Cea mai mare cifră, la o anumită dată, într-un anumit sector ◊ „Șomajul în S.U.A. a atins o cifră-record. Sc. 7 III 61 p. 4. ◊ „Numărul total al persoanelor care au vizitat în cursul anului 1972 muzeele, galeriile și amplasamentele arhitectonice din întreg cuprinsul Italiei se cifrează la 20028929. Cifră-record ce înregistrează un spor de aproximativ 1300000 față de numărul vizitatorilor din anul trecut.” R.l. 15 V 73 p. 6. ◊ „Anul acesta consumul de tabac în lume a atins o cifră record. R.l. 2 XI 79 p. 6; v. și Sc. 4 II 75 p. 6, 12 IV 79 p. 4; v. și sejur (din cifră + record, după fr. chiffre record; DMN 1969; Fl. Dimitrescu în LR 2/62 p. 134)

A CIFRÁ ~éz tranz. 1) (texte) A transpune într-un sistem de semne convenționale, folosind un cifru; a coda. ~ un mesaj. 2) (indici economici, financiari etc.) A nota cu cifre; a evalua în cifre. /<fr. chiffrer

cifrà v. 1. a calcula cu cifre; 2. a numerota: a cifra paginile; 3. a evalua în cifre: a cifra produsul unei moșteniri. 4. a scrie cu litere secrete: a cifra o depeșă.

*cifréz v. tr. (it. cifrare, fr. chiffrer). Socotesc, calculez, evaluez, estimez, prețuĭesc: a cifra venitu uneĭ moșiĭ. Numerotez: a cifra paginile. Scriŭ cu cifre secrete: a cifra o telegramă. V. refl. Am valoare, prețuĭesc, mă suĭ la cutare cifră: venitu se cifrează la sute de miĭ, cu sutele de miĭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

cífră (simbol grafic, cuantum) (ci-fră) s. f., g.-d. art. cífrei; pl. cífre

arată toate definițiile

Intrare: cifră
  • silabație: ci-fră
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cifră
  • cifra
plural
  • cifre
  • cifrele
genitiv-dativ singular
  • cifre
  • cifrei
plural
  • cifre
  • cifrelor
vocativ singular
plural
Intrare: cifra
  • silabație: ci-fra
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • cifra
  • cifrare
  • cifrat
  • cifratu‑
  • cifrând
  • cifrându‑
singular plural
  • cifrea
  • cifrați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • cifrez
(să)
  • cifrez
  • cifram
  • cifrai
  • cifrasem
a II-a (tu)
  • cifrezi
(să)
  • cifrezi
  • cifrai
  • cifrași
  • cifraseși
a III-a (el, ea)
  • cifrea
(să)
  • cifreze
  • cifra
  • cifră
  • cifrase
plural I (noi)
  • cifrăm
(să)
  • cifrăm
  • cifram
  • cifrarăm
  • cifraserăm
  • cifrasem
a II-a (voi)
  • cifrați
(să)
  • cifrați
  • cifrați
  • cifrarăți
  • cifraserăți
  • cifraseți
a III-a (ei, ele)
  • cifrea
(să)
  • cifreze
  • cifrau
  • cifra
  • cifraseră
Intrare: cifră-record
cifră-record substantiv feminin
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cifră-record
  • cifra-record
plural
  • cifre-record
  • cifrele-record
genitiv-dativ singular
  • cifre-record
  • cifrei-record
plural
  • cifre-record
  • cifrelor-record
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

cifră

  • 1. Simbol grafic (care reprezintă unul dintre numerele de la zero până la nouă) folosit pentru scrierea numerelor.
    surse: DEX '09 DLRLC DN 2 exemple
    exemple
    • Cifră romană. Cifră arabă.
      surse: DLRLC
    • Cîte numere distincte de cîte două cifre se pot forma cu cifrele 2, 3, 5, 7, dacă cifrele fiecărui număr sînt diferite? ALGEBRA 22.
      surse: DLRLC
  • 2. Volum, sumă, cantitate reprezentată prin cifre.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: cantitate sumă un exemplu
    exemple
    • Producția a atins o cifră foarte mare.
      surse: DLRLC
    • 2.1. Impozit pe cifra de afaceri = impozit aplicat proporțional cu mărimea, cu valoarea afacerilor.
      surse: DEX '09 DLRLC
    • 2.2. Cifră de afaceri = veniturile rezultate din livrările de bunuri, executarea de lucrări, prestările de servicii și alte venituri din exploatare.
      surse: DEX '09 MDN '00
  • 3. Număr care indică valoarea unei mărimi caracteristice a unei substanțe, a unui fenomen.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN un exemplu
    exemple
    • Cifră de saponificare.
      surse: DEX '09 DEX '98

etimologie:

cifra

  • 1. reflexiv A se evalua (în cifre) la..., a atinge suma de...
    surse: DEX '09 DLRLC DN un exemplu
    exemple
    • Cheltuielile se cifrează la suma de...
      surse: DLRLC
  • 2. tranzitiv A transpune un text în cifru.
    surse: DEX '09 DLRLC DN sinonime: coda un exemplu
    exemple
    • Cifrează telegrama.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • limba franceză chiffrer (refăcut după cifră).
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

cifră-record

  • 1. Cea mai mare cifră la o anumită dată, într-un anumit moment.
    surse: DEX '09

etimologie: