3 intrări
36 de definiții
din care- explicative DEX (22)
- ortografice DOOM (8)
- jargon (1)
- enciclopedice (1)
- sinonime (4)
Explicative DEX
CERTIFICAT, certificate, s. n. Act oficial prin care se confirmă exactitatea unui fapt, autenticitatea unui înscris sau în care se atestă o anumită calitate, în vederea valorificării unor drepturi; atestat. ◊ Certificat de alegător = (în unele state) act prin care se constată înscrierea unui cetățean în listele electorale și pe baza căruia acesta își exercită dreptul la vot. Certificat prenupțial = act medical eliberat celor ce vor să se căsătorească, prin care se atestă că starea sănătății acestora este corespunzătoare pentru întemeierea unei familii. – Din fr. certificat, lat. certificatum.
certificat sn [At: LM / Pl: ~e / E: fr certificat, lat certificatum] 1 Act oficial prin care se atestă exactitatea sau autenticitatea unui act sau înscris. 2 (Îs) ~ de alegător Act prin care se constată înscrierea unui cetățean pe listele electorale, pe baza căruia se exercită dreptul de vot. 3 (Îs) ~prenupțial Certificat medical eliberat celor care vor să se căsătorească, atestând că starea sănătății lor este corespunzătoare pentru întemeierea unei familii.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
* CERTIFICAT (pl. -ate) sn. 1 Act, mărturie în scris, adeverință prin care se încredințează că un lucru este adevărat, că există: ~ de bună purtare ¶ 2 🖋 Atestat: și-a fabricat un ~ de șapte clase (BR.-VN.) [fr.].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
CERTIFICAT, certificate, s. n. Act oficial prin care se confirmă exactitatea unui fapt, autenticitatea unui înscris sau în care se atestă o anumită calitate, în vederea valorificării unor drepturi; atestat. ◊ Certificat de alegător = (în unele state) act prin care se constată înscrierea unui cetățean, în listele electorale și pe baza căruia acesta își exercită dreptul la vot. Certificat prenupțial = certificat medical eliberat celor ce vor să se căsătorească, prin care se atestă că starea sănătății acestora este corespunzătoare pentru întemeierea unei familii. – Din fr. certificat, lat. certificatum.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
CERTIFICAT, certificate, s. n. Act oficial prin care se certifică ceva; (învechit) atestat. V. dovadă. Certificat de absolvire. ▭ Am fost la doctor și-am scos certificat. STANCU, D. 259. ◊ Certificat de bună-purtare v. b u n.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CERTIFICAT, certificate, s. n. Act oficial prin care se certifică ceva; (înv.) atestat. – Fr. certificat (lat. lit. certificatum).
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
CERTIFICAT s.n. Act (oficial) prin care se confirmă, se atestă ceva. [< fr. certificat, it. certificato < lat. t. certificatum].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CERTIFICAT s. n. act oficial prin care se certifică, se atestă ceva. (< fr. certificat, lat. certificatum)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
CERTIFICAT ~e n. 1) v. A CERTIFICA. 2) Document oficial prin care se atribuie anumite drepturi sau se certifică ceva. ~ de naștere. /<fr. certificat, lat. certificatum
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
certificat n. act prin care cineva dă o mărturie despre un fapt sieși cunoscut: certificat de bună purtare, de studii.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*certificát n., pl. e (mlat. certificatum). Atestat, adeverință, înscris care întărește un fapt: certificat de absolvire a liceuluĭ. – (La școalele care eliberează „diplome”, certificatele se daŭ elevilor maĭ slabĭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CERTIFICA, certific, vb. I. Tranz. A dovedi, a confirma, a întări (printr-un act, printr-o semnătură) autenticitatea, exactitatea, valabilitatea unui fapt, a unui înscris etc. – Din fr. certifier, lat. certificare.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
certifica vt [At: LM / Pzi: ~tific / E: fr certifier, lat certificare] 1 A confirma (printr-un act, printr-o semnătură) autenticitatea, valabilitatea unui act, înscris etc. 2 (Pex; rar) A nota (pe un act).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
* CERTIFICA (-fic) vb. tr. A încredința că un lucru e adevărat, a adeveri [it.].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
CERTIFICA, certific, vb. I. Tranz. A dovedi, a confirma, a întări (printr-un act, printr-o semnătură) autenticitatea, exactitatea, valabilitatea unui fapt, înscris etc. – Din fr. certifier, lat. certificare.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
CERTIFICA, certific, vb. I. Tranz. A dovedi, a confirma, a întări (printr-un act, printr-o semnătură) autenticitatea, exactitatea, valabilitatea unui lucru. Școala certifică absolvirea cursurilor.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CERTIFICA, certific, vb. I. Tranz. A dovedi, a confirma, a întări (printr-un act, printr-o semnătură) autenticitatea, exactitatea, valabilitatea unui lucru. – Fr. certifier (lat. lit. certificare).
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
CERTIFICA vb. I. tr. A adeveri, a confirma că ceva este autentic, sigur, exact, valabil. [P.i. certific. / < lat. certificare, cf. it. certificare, fr. certifier].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CERTIFICA vb. tr. a adeveri, a confirma că ceva este autentic, sigur, exact, valabil. (< fr. certifier, lat. certificare)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
A CERTIFICA certific tranz. (acte, scrisori, semnături) A califica drept autentic (aplicând o ștampilă); a face să fie valabil; a legaliza; a autentifica. /<fr. certifier, lat. certificare
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
certificà v. a garanta realitatea unui lucru, a da mărturie că e adevărat.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*certífic, a -á v. tr. (lat. certi-fico, -ficáre, d. certum, sigur, și fácere, a face). Asigur, atest, mărturisesc: a certifica că un elev a trecut clasa.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
certificat s. n., pl. certificate
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
certificat s. n., pl. certificate
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
certificat s. n., pl. certificate
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
certifica (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. certific, 2 sg. certifici, 3 certifică; conj. prez. 1 sg. să certific, 3 să certifice
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
certifica (a ~) vb., ind. prez. 3 certifică
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
certifica vb., ind. prez. 1 sg. certific, 3 sg. și pl. certifică; conj. prez. 3 sg. și pl. certifice
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
certifica (ind. prez. 3 sg. și pl. certifică)
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
certific.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Jargon
CERTIFICAT DE NAVIGABILITATE act oficial eliberat de o autoritate aeronautică atestând starea (bună) tehnică a unei aeronave (a celulei, motoarelor, instalațiilor și a echipamentului de bord) precum și aptitudinea aeronavei de a transporta pasageri sau mărfuri în bune condiții. Certificatul de navigabilitate se eliberează pe baza registrelor de clasificare a aeronavelor construite, echipate și aranjate după regulile registrului respectiv.
Enciclopedice
CERTIFICAT (< fr., lat m.) s. n. Înscris prin care se confirmă (de către anumite organe de stat) exactitatea unui fapt ori autenticitatea unui act sau se atestă o anumită calitate, în vederea valorificării anumitor drepturi de către persoana care solicită eliberarea certificatului (ex. c. de autor, c. de inovator, c. de moștenitor, c. de studii). ♦ C. de alegător = (în unele state) înscris prin care se constată înscrierea unui cetățean în listele electorale, pe baza căruia își exercită dreptul de vot. ♦ C. prenupțial = certificat medical eliberat celor care vor să se căsătorească, prin care se atestă că starea sănătății acestora este corespunzătoare pentru întemeierea unei familii. ♦ Document folosit în transporturile maritime internaționale și în comerțul internațional (cu răspundere în instanță) care atestă calitatea și originea mărfii, precum și asigurarea vasului și a mărfii (c. de calitate, c. de origine). ♦ C. de origine = document prin care se atestă în ce țară a fost produsă o anumită marfă, în vederea stabilirii tarifului vamal ce urmează să i se aplice de țara importatoare. ♦ Document netransmisibil care certifică dreptul de proprietate asupra acțiunilor unei societăți. ♦ C. de asigurare = înscris care atestă plata costului serviciilor de asigurare de bunuri sau persoane.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Sinonime
CERTIFICAT s. (astăzi rar) atestat, (înv.) atestație, certificație, încredințare, patentă, testimoniu, teșcherea, zapiscă. (~ de 10 clase.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
CERTIFICAT s. (astăzi rar) atestat, (înv.) atestație, certificație, încredințare, patentă, testimoniu, teșcherea, zapiscă. (~ de 10 clase.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CERTIFICA vb. v. confirma.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
CERTIFICA vb. a adeveri, a arăta, a atesta, a confirma, a demonstra, a dovedi, a întări, a mărturisi, a proba, a sprijini, a stabili, a susține, (livr.) a corobora, (înv. si reg.) a probălui, (înv.) a încredința, a mărturi, a probui. (Toate ~ cele spuse.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
participiu (PT2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
substantiv neutru (N1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
verb (VT14) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
certificat, certificatesubstantiv neutru
- 1. Act oficial prin care se confirmă exactitatea unui fapt, autenticitatea unui înscris sau în care se atestă o anumită calitate, în vederea valorificării unor drepturi. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: atestat
- Certificat de absolvire. DLRLC
- Am fost la doctor și-am scos certificat. STANCU, D. 259. DLRLC
- 1.1. Certificat de alegător = (în unele state) act prin care se constată înscrierea unui cetățean în listele electorale și pe baza căruia acesta își exercită dreptul la vot. DEX '09
- 1.2. Certificat prenupțial = act medical eliberat celor ce vor să se căsătorească, prin care se atestă că starea sănătății acestora este corespunzătoare pentru întemeierea unei familii. DEX '09
-
-
-
etimologie:
- certificat DEX '09 DEX '98 DN
- certificatum DEX '09 DEX '98 DN
certifica, certificverb
- 1. A dovedi, a confirma, a întări (printr-un act, printr-o semnătură) autenticitatea, exactitatea, valabilitatea unui fapt, a unui înscris etc. DEX '09 DLRLC DN
- Școala certifică absolvirea cursurilor. DLRLC
-
etimologie:
- certifier DEX '09 DEX '98 DN
- certificare DEX '09 DEX '98 DN