13 definiții pentru legaliza


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

legaliza vt [At: NEGULICI / Pzi: ~zez / E: fr légaliser] (Jur) 1 (C. i. semnături, acte, documente, copii) A confirma autenticitatea. 2 (C. i. semnături, acte, documente, copii) A atesta conformitatea cu originalul. 3 (C. i. semnături, acte, documente, copii) A da formă legală (1) Si: (înv) a protocoli. 4 (C. i. semnături, acte, documente, copii) A face să devină legal. 5 (C. i. semnături, acte, documente, copii) A autentifica. 6 (C. i. semnături, acte, documente, copii) A certifica. 7 (C. i. fapte, stări, situații etc.) A reglementa prin lege (38). 8 (C. i. fapte, stări, situații etc.) A da caracter legal Si: (înv) a legiui (2). 9 (C. i. fapte, stări, situații etc.) A da caracter oficial Si: a oficializa.

LEGALIZÁ, legalizez, vb. I. Tranz. A atesta autenticitatea; a da formă legală unui act, unui document. ♦ A da caracter legal unui fapt, unei situații, a face să fie recunoscut în mod oficial. – Din fr. légaliser.

LEGALIZÁ, legalizez, vb. I. Tranz. A atesta autenticitatea; a da formă legală unui act, unui document. ♦ A da caracter legal unui fapt, unei situații, a face să fie recunoscut în mod oficial. – Din fr. légaliser.

LEGALIZÁ, legalizez, vb. I. Tranz. (Cu privire la acte, documente etc.) A da formă legală, a face valabil. V. autentifica. Mi-am legalizat copia de pe actul de naștere. ♦ (Despre un fapt, o situație etc.) A da un caracter legal, a face să fie recunoscut, să fie oficial.

LEGALIZÁ vb. I. tr. A da valabilitate, formă legală (unui act). [Cf. fr. légaliser].

LEGALIZÁ vb. tr. a da valabilitate, formă legală (unui act). (< fr. légaliser)

A LEGALIZÁ ~éz tranz. 1) (acte, scrisori, semnături) A califica drept legal (prin aplicarea unei ștampile); a face să fie valabil; a autentifica; a certifica; a întări. 2) (situații, stări de lucruri) A face să fie legal; a aduce în conformitate cu legile; a consimți. /<fr. légaliser

legalizà v. a învesti un act cu formele legale.

*legalizéz v. tr. (d. legal; fr. légaliser). Fac legal, întăresc pin formalitățile legiĭ: a legaliza un act.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

legalizá (a ~) vb., ind. prez. 3 legalizeáză

legalizá vb., ind. prez. 1 sg. legalizéz, 3 sg. și pl. legalizeáză


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

LEGALIZÁ vb. (JUR.) 1. a autentifica, a întări, (înv.) a protocoli. (A ~ un act.) 2. v. reglementa. 3. a consfinți, a oficializa. (Și-au ~ legătura prin căsătorie.)

LEGALIZA vb. (JUR.) 1. a autentifica, a întări, (înv.) a protocoli. (A ~ un act.) 2. a legifera, a reglementa, (înv.) a legiui. (A ~ o anumită situație.) 3. a consfinți, a oficializa. (Și-au ~ legătura prin căsătorie.)

Intrare: legaliza
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • legaliza
  • legalizare
  • legalizat
  • legalizatu‑
  • legalizând
  • legalizându‑
singular plural
  • legalizea
  • legalizați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • legalizez
(să)
  • legalizez
  • legalizam
  • legalizai
  • legalizasem
a II-a (tu)
  • legalizezi
(să)
  • legalizezi
  • legalizai
  • legalizași
  • legalizaseși
a III-a (el, ea)
  • legalizea
(să)
  • legalizeze
  • legaliza
  • legaliză
  • legalizase
plural I (noi)
  • legalizăm
(să)
  • legalizăm
  • legalizam
  • legalizarăm
  • legalizaserăm
  • legalizasem
a II-a (voi)
  • legalizați
(să)
  • legalizați
  • legalizați
  • legalizarăți
  • legalizaserăți
  • legalizaseți
a III-a (ei, ele)
  • legalizea
(să)
  • legalizeze
  • legalizau
  • legaliza
  • legalizaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)