2 intrări

27 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

candidat, ~ă smf [At: CARAGIALE, T. I, 186 / Pl: ~ați, ~e / E: fr candidat, lat candidatus] 1-4 Persoană care candidează (1-4).

CANDIDÁT, -Ă, candidați, -te, s. m. și f. Persoană care candidează. – Din fr. candidat, lat. candidatus.

CANDIDÁT, -Ă, candidați, -te, s. m. și f. Persoană care candidează. – Din fr. candidat, lat. candidatus.

CANDIDÁT, -Ă, candidați, -te, s. m. și f. Persoană propusă pentru a fi aleasă ca deputat în Marea Adunare Națională, în sfaturile populare, ca membru în conducerea organizațiilor politice etc. ◊ Candidat de partid (folosit și fără determinare) = persoană care cere să intre în rîndurile unui partid comunist sau muncitoresc și care, în acest scop, face un anumit stagiu pentru a avea posibilitatea să cunoască programul partidului, statutul și tactica partidului și pentru ca organizația de partid să poată verifica în’acest timp calitățile personale ale candidatului. Pentru a primi pe cineva în rîndul candidaților trebuie să-l cunoști bine, și pentru aceasta este nevoie să-l verifici; tot un fapt bine cunoscut este că rostul stagiului de candidat este înainte de toate de a se da posibilitatea candidatului să cunoască statutul și linia politică a partidului, iar organizația de bază să cunoască mai bine calitățile lui politice și profesionale. LUPTA DE CLASĂ, 1953, nr. 5, 111. ◊ Persoană care se prezintă la un examen, care aspiră la; un post, la un grad etc. Candidat la examenul de stat.Candidat în științe = (în învățămîntul superior din U.R.S.S.. și din țările de democrație populară) titlu care se acordă la terminarea stagiului de aspirantură și după trecerea examenelor reglementare.

CANDIDÁT, -Ă, candidați, -te, s. m. și f. Persoană care candidează. ◊ Candidat de partid = persoană care cere să intre în rândurile unui partid comunist sau muncitoresc și care, în acest scop, face un anumit stagiu. Candidat în științe = (în învățământul superior din U.R.S.S. și din țările de democrație populară) titlu care se acordă cuiva la terminarea stagiului de aspirantură și după trecerea examenelor reglementare. – Fr. candidat (lat. lit. candidatus).

CANDIDÁT, -Ă s.m. și f. 1. Persoană care candidează (sau care este propusă) pentru a fi aleasă într-un for de conducere. ♦ Persoană care se prezintă la un examen pentru a ocupa un post etc. ◊ Candidat în științe = titlu acordat în anumite țări la terminarea aspiranturii, după trecerea examenelor reglementare și susținerea unei disertații de specialitate. 2. (Silv.) Arbore de bună calitate care rămâne în arboret după aplicarea măsurilor de curățire. [< fr. candidat, cf. germ. Kandidat < lat. candidatus – îmbrăcat în toga „candida”, albă, rus. kandidat].

CANDIDÁT, -Ă s. m. f. 1. cel care candidează. 2. (silv.) arbore de bună calitate care rămâne în arboret după aplicarea măsurilor de curățire. (< fr. candidat, lat. candidatus)

CANDIDÁT ~tă (~ți, ~te) m. și f. Persoană care participă la un concurs, în alegeri, pentru a obține un post, un titlu etc. /<lat. candidatus, fr. candidat

candidat m. cel ce aspiră la o funcțiune, la o demnitate.

*candidát, -ă s. (lat. candidatus, îmbrăcat în alb, fiind-că candidațiĭ la diferite funcțiunĭ la Roma eraŭ îmbrăcațĭ în alb). Care cere o funcțiune (un post, un titlu), aspirant: candidat de deputat, la deputăție.

candidá2 vi [At: DA / Pzi: ~déz / E: drr candidat, candidatură] 1 A fi propus candidat în alegeri. 2 A-și pune candidatura într-o alegere. 3 A se prezenta la un examen. 4 (Fam) A aspira la un post, la un grad, la o poziție etc.

CANDIDÁ2, candidez, vb. I. Intranz. 1. A fi propus sau a se prezenta spre a fi votat în alegeri. 2. A se prezenta la un concurs pentru a obține un post, o funcție, un titlu etc. – Din candidat și candidatură (derivat regresiv). Cf. germ. kandidieren.

CANDIDÁ2, candidez, vb. I. Intranz. 1. A fi propus candidat în alegeri; a-și pune candidatura într-o alegere. 2. A se prezenta la un examen. ♦ (Fam.) A aspira la un post, la un grad, la o poziție etc. – Din candidat și candidaturi (derivat regresiv). Cf. germ. kandidieren.

CANDIDÁ, candidez, vb. I. Intranz. (Învechit) A aspira la un post sau la un grad, la o poziție etc. ◊ (Azi) A fi propus candidat în alegeri (pentru Marea Adunare Națională, pentru sfaturile populare sau pentru responsabilități în organizațiile politice); (în regimul burghezo-moșieresc) a-și pune candidatura într-o alegere (de deputați, de senatori etc.).

CANDIDÁ, candidez, vb. I. Intranz. A fi propus candidat în alegeri; a-și pune candidatura într-o alegere. ♦ (Fam.) A aspira la un post, la un grad, la o poziție etc. – Din candidat.

CANDIDÁ vb. I. intr. A se prezenta la un concurs pentru a ocupa un post, o funcție etc. ♦ A fi propus candidat în alegeri; a-și pune candidatura într-o alegere. [P.i. -dez. / < candidat].

CANDIDÁ1 vb. intr. a se prezenta la un concurs pentru a ocupa un post, o funcție. ◊ a fi propus, a-și pune candidatura în alegeri. (< candidat)

A CANDIDÁ ~éz intranz. 1) A fi propus candidat. 2) A-și înainta candidatura. 3) A se prezenta la un concurs pentru a obține un post, o funcție. /Din candidat

*candidéz v. intr. (d. candidat; lat. cándido, -áre înseamnă „a fi alb strălucitor”). Mă prezent ca candidat, aspir la o funcțiune, la o onoare.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

candidát s. m., pl. candidáți

candidát s. m., pl. candidáți

arată toate definițiile

Intrare: candidat
substantiv masculin (M3)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • candidat
  • candidatul
  • candidatu‑
plural
  • candidați
  • candidații
genitiv-dativ singular
  • candidat
  • candidatului
plural
  • candidați
  • candidaților
vocativ singular
  • candidatule
  • candidate
plural
  • candidaților
Intrare: candida (vb.)
verb (V201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • candida
  • candidare
  • candidat
  • candidatu‑
  • candidând
  • candidându‑
singular plural
  • candidea
  • candidați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • candidez
(să)
  • candidez
  • candidam
  • candidai
  • candidasem
a II-a (tu)
  • candidezi
(să)
  • candidezi
  • candidai
  • candidași
  • candidaseși
a III-a (el, ea)
  • candidea
(să)
  • candideze
  • candida
  • candidă
  • candidase
plural I (noi)
  • candidăm
(să)
  • candidăm
  • candidam
  • candidarăm
  • candidaserăm
  • candidasem
a II-a (voi)
  • candidați
(să)
  • candidați
  • candidați
  • candidarăți
  • candidaserăți
  • candidaseți
a III-a (ei, ele)
  • candidea
(să)
  • candideze
  • candidau
  • candida
  • candidaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

candidat, -ă candidat candidată

  • 1. Persoană care candidează.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN un exemplu
    exemple
    • Candidat la examenul de stat.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Candidat de partid (folosit și fără determinare) = persoană care cere să intre în rândurile unui partid comunist sau muncitoresc și care, în acest scop, face un anumit stagiu pentru a avea posibilitatea să cunoască programul partidului, statutul și tactica partidului și pentru ca organizația de partid să poată verifica în acest timp calitățile personale ale candidatului.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Pentru a primi pe cineva în rîndul candidaților trebuie să-l cunoști bine, și pentru aceasta este nevoie să-l verifici; tot un fapt bine cunoscut este că rostul stagiului de candidat este înainte de toate de a se da posibilitatea candidatului să cunoască statutul și linia politică a partidului, iar organizația de bază să cunoască mai bine calitățile lui politice și profesionale. LUPTA DE CLASĂ, 1953, nr. 5, 111.
        surse: DLRLC
    • 1.2. Candidat în științe = (în învățământul superior din U.R.S.S.. și din țările de democrație populară) titlu care se acordă la terminarea stagiului de aspirantură și după trecerea examenelor reglementare.
      surse: DLRLC DN
  • 2. silvicultură Arbore de bună calitate care rămâne în arboret după aplicarea măsurilor de curățire.
    surse: DN

etimologie:

candida (vb.)

  • 1. A fi propus sau a se prezenta spre a fi votat în alegeri.
    surse: DEX '09 DLRLC DN
  • 2. A se prezenta la un concurs pentru a obține un post, o funcție, un titlu etc.
    surse: DEX '09 DN
    • 2.1. familiar A aspira la un post, la un grad, la o poziție etc.
      surse: DEX '98 DLRLC

etimologie: