2 intrări

12 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BRÚDNIC, -Ă, brudnici, -ce, adj. (Reg.) Brudiu. – Brud[iu] + suf. -nic.

BRÚDNIC, -Ă, brudnici, -ce, adj. (Reg.) Brudiu. – Brud[iu] + suf. -nic.

brúdnic, ~ă a [At: DA / Pl: ~ici, ~ice / E: brud(iu) + -nic] 1-2 (Reg) Brudiu (1-2).

BRÚDNIC2, -Ă, brudnici, -e, adj. (Regional) Brudiu. Dar unde-s brudnicii copii Și unde-s rîsetele lor? IOSIF, PATR. 8. Se alintă ca o copilă brudnică. NEGRUZZI, S. III 50.

BRÚDNIC1, brudnici, s. m. Brudar. Brudnicul cel vechi s-a mirat de asemenea plată, cum nu primise niciodată într-un veac de om de cînd trăia la acel vad. SADOVEANU, N. P. 151.

BRÚDNIC2, -Ă, brudnici, -e, adj. (Reg.) Brudiu. – Din brud[iu] + suf. -nic.

BRÚDNIC1, brudnici, s. m. (Reg.) Brudar. – Din brod + suf. -nic.

brudnic a. Mold. sburdalnic, naiv: ca o copilă brudnică NEGR. [Și brodiu, brudiu, origină necunoscută].


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

brúdnic adj. m., pl. brúdnici; f. sg. brúdnică, pl. brúdnice


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

BRÚDNIC adj. v. mic, nevârstnic, tânăr.

brudnic adj. v. MIC. NEVÎRSTNIC. TÎNĂR.

Intrare: brudnic (adj.)
brudnic1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • brudnic
  • brudnicul
  • brudnicu‑
  • brudnică
  • brudnica
plural
  • brudnici
  • brudnicii
  • brudnice
  • brudnicele
genitiv-dativ singular
  • brudnic
  • brudnicului
  • brudnice
  • brudnicei
plural
  • brudnici
  • brudnicilor
  • brudnice
  • brudnicelor
vocativ singular
plural
Intrare: brudnic (s.m.)
substantiv masculin (M13)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • brudnic
  • brudnicul
  • brudnicu‑
plural
  • brudnici
  • brudnicii
genitiv-dativ singular
  • brudnic
  • brudnicului
plural
  • brudnici
  • brudnicilor
vocativ singular
  • brudnicule
  • brudnice
plural
  • brudnicilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

brudnic (adj.)

etimologie:

  • Brud[iu] + sufix -nic.
    surse: DEX '98 DEX '09

brudnic (s.m.)

  • exemple
    • Brudnicul cel vechi s-a mirat de asemenea plată, cum nu primise niciodată într-un veac de om de cînd trăia la acel vad. SADOVEANU, N. P. 151.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • brod + sufix -nic.
    surse: DLRM