2 intrări

24 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BÓZ, boji, s. m. Plantă erbacee cu miros neplăcut, cu flori albe și cu fructe negre; bozie (Sambucus ebulus).Cf. ucr. boz, bg. băze, magh. bodza.

boz1 sm [At: MOXA 348/30 / Pl: ~i / E: vsl бози] (Iuz) Divinitate păgână Si: idol.

boz2 sm [At: DA / V: ~iu, ~ie, bojiu / Pl: boji / E: ucr бoзŭ] 1 Plantă erbacee, cu miros neplăcut, cu flori albe, cu frunze despicate și cu fructe negre (Sambucus ebulus). 2 (Reg; îe) A tăia boji Ia câini A nu face nici o treabă, pierzând vremea.

BOZ, boji, s. m. Plantă erbacee cu miros neplăcut, cu flori albe și cu fructe negre; bozie (Sambucus ebulus).Cf. ucr. boz, bg. băze, magh. bodza.

BOZ, boji, s. m. Plantă erbacee, mare, cu miros neplăcut, care are flori albe și fructe mici, negre (Sambucus ebulus). Semănat-am, semănat, Ca să crească rod bogat, Rodul mult și bobul plin Fără boji și mărăcini. FRUNZĂ, S. 43. Vița de vie tot învie, Iară vița de boz tot răgoz. CREANGĂ, P. 210. ◊ Expr. A tăia boji la cîini = a pierde vremea, a nu avea nici o ocupație; a tăia frunză cîinilor. – Pl. și: bozi (PREDA, Î. 137).

BOZ, boji, s. m. Plantă erbacee cu miros neplăcut, care are flori albe și fructe negre (Sambucus ebulus).Bg., ucr. boz.

BOZ boji m. Plantă erbacee umbeliformă, toxică, cu miros neplăcut, cu flori albe și cu fructe negre. /<ucr., bulg. boz

boz (bozie) m. soc mic cu floricele albe ce se prefac în bobițe negre; plantă cu proprietăți purgative, joacă un rol și în medicina populară (Sambucus ebulus). [Rut. BOZ].

2) boz m., pl. bojĭ (rus. boz, d. vsl. bg. bŭzŭ; ung. boz. V. dîrmoz). Un fel de soc care are puternice proprietățĭ purgative și din care se face ceaĭ de tuse (sambúcus ébulus și ébulum húmile). – În Munt. bozlŭ.

1) boz m., pl. bojĭ (vsl. bogŭ, pl. bozi, zeŭ). Vechĭ. Idol.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

BOZ s. (BOT.; Sambucus ebulus) bozie, (înv. și reg.) soc mic.

BOZ s. v. divinitate, dumnezeu, idol, spânz, zeitate, zeu.

boz s. v. DIVINITATE. DUMNEZEU. IDOL. SPÎNZ. ZEITATE. ZEU.

BOZ s. (Bot.; Sambucus ebulus) bozie, (înv. și reg.) soc mic.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

boz (-zi), s. m. – Călin, Sambucus ebulus, Ebulum humile. – Var. bozie, boziu, boj. Mr. iboz, megl. boz. Sl., cf. bg. băzie, rus. boz; dar nu apare etimonul slav (cf. Meyer, Neugr. St., II, 19). V. și ngr. βούζιον, alb. vuzë, mag. bodza.

boz (-zi), s. m. – (Înv.) Idol, zeu păgîn. – Var. boză, boază. Sl. bozĭ, pl. de la Bogŭ „Dumnezeu” (Miklosich, Slaw. Elem., 16; Berneker 111).

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

BOZ, Lucian (1908-2002, n. Hîrlău), critic literar român. Stabilit în Australia. Studii și analize istorico-critice („Eminescu. Încercare critică”, „Anii literari ’30”). Medalioane literare („Cartea cu poeți”); nuvele („Moartea albastră”).

BOZ subst. (bozie, boziu) plantă, cf. și sl. ьoзя plural < ьoг „zeu”. 1. Boz, -ea (Dm). 2. Boza b. (Mar; Buc); – spătar (RI XV 162). 3. Bozan Ion. 4. Bozie b. (Ștef); Boziu b. (16 B V 208); – P. stăpîn pe satul Bozianii 1537 mold (C Răz 9); Bozi/eni, -oru ss. 5. Boziaș b. (Ard). 6. Bozău, T. (Isp III1). 7. Bozoc t. (Cat mold II). 8. Bozolea 1610 (Cat mold I). 9. Cf. Bozum, D. (17 A V 371).

Sambucus ebulus L. « Boz ». Specie care înflorește vara. Flori albe-roz (caliciul cu 5 dinți scurți, corolă rotundă, 5 petale, 5 stamine cu antere roșietice). Frunze cu pînă la 13 foliole ovat-lanceolate, xoînă la 15 cm lungime, dințate. Plantă erbacee, perenă, pînă la 2 m înălțime, tulpină dreaptă. Fruct, bacă neagră.

Intrare: Boz
nume propriu (I3)
  • Boz
Intrare: boz
substantiv masculin (M10)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • boz
  • bozul
  • bozu‑
plural
  • boji
  • bojii
genitiv-dativ singular
  • boz
  • bozului
plural
  • boji
  • bojilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

boz, bojisubstantiv masculin

  • 1. Plantă erbacee cu miros neplăcut, cu flori albe și cu fructe negre (Sambucus ebulus). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: bozie
    • format_quote Semănat-am, semănat, Ca să crească rod bogat, Rodul mult și bobul plin Fără boji și mărăcini. FRUNZĂ, S. 43. DLRLC
    • format_quote Vița de vie tot învie, Iară vița de boz tot răgoz. CREANGĂ, P. 210. DLRLC
    • chat_bubble A tăia boji la câini = a pierde vremea, a nu avea nicio ocupație; a tăia frunză câinilor. DLRLC
  • comentariu Plural și: bozi. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.