4 intrări
37 de definiții (cel mult 20 afișate)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
BOIERÉSC, -EÁSCĂ, boierești, adj. s. n. 1. Adj. Care aparține boierilor, privitor la boieri. ♦ Care imită deprinderile boierilor. 2. S. n. (În Evul Mediu, în Moldova) Obligație a țăranilor dependenți de a munci în schimbul unui lot de pământ care le era dat în folosință; (în Țara Românească) clacă. – Boier + suf. -esc.
boieresc1, ~ească [At: (a. 1723) URICARIUL X, 179 / Pl: ~ești, ~uri / E: boier + -esc] 1 a Care aparține boierilor1. 2 a Referitor la boieri1 (1). 3 a Ca al boierilor1 (1). 4 a Care imită deprinderile boierilor1 (1). 5 a (Îs) Pere ~rești Soi de pere rotunde. 6-7 sf, a (Șîs) Poamă ~ească (Soi de strugure) cu boabe mari și dese Si: băbească. 8 sn (Înv) Obligație a țăranilor dependenți de a executa munci agricole în folosul boierului (1-2). 9 sf Dans țărănesc nedefinit mai îndeaproape. 10 sf Melodie după care se execută boiereasca (8).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BOIERÉSC, -EÁSCĂ, boierești, adj., s. n. 1. Adj. Care aparține boierilor, privitor la boieri. ♦ Care imită deprinderile boierilor. 2. S. n. Obligație a țăranilor dependenți de a executa munci agricole în folosul stăpânului de pământ. – Boier + suf. -esc.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
BOIERÉSC1 s. n. (Mold., învechit) Muncă agricolă (constituind principala formă de exploatare a țăranilor dependenți, chiar și după desființarea iobăgiei) pe care țăranul era silit să o facă în folosul moșierului, în schimbul porțiunii de pămînt pe care acesta i-o lăsa sau i-o dădea în folosință. V. clacă, rușfet. Să ne mîngăiem c-am scăpat măcar de boieresc, de rușfet și de alte blăstămății. SADOVEANU, P. M. 200. Hojma unii scriu, răcnesc Să nu fie boieresc. ALECSANDRI, T. I 240. Eu cu doina mă plătesc De bir și de boieresc. TEODORESCU, P. P. 276.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BOIERÉSC2, -EÁSCĂ, boierești, adj. De boier, aparținînd unui boier, caracteristic boierilor. Oamenii mai nerăbdători intraseră cu plugurile în pămîntul boieresc. DUMITRIU, B. F. 102. Toate păsările din ograda boierească... s-au luat după dînsul. CREANGĂ, P. 67.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BOIERÉSC1 s. n. (Înv. și reg.) Muncă agricolă pe care țăranul era silit să o facă în folosul moșierului, în schimbul porțiunii de pământ pe care acesta i-o lăsa sau i-o dădea în folosință. V. clacă. – Din boier + suf. -esc.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
BOIERÉSC2, -EÁSCĂ, boierești, adj. Care aparține boierilor, privitor la boieri. – Din boier + suf. -esc.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
BOIERÉSC1 n. (în evul mediu) Muncă neplătită, pe care țăranii erau obligați s-o presteze pe moșiile boierilor în folosul acestora; clacă. [Sil. bo-ie-] /boier + suf. ~esc
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
BOIERÉSC2 ~eáscă (~éști) 1) Care ține de boieri; propriu boierilor. Moravuri ~ești. 2) Care aparține boierilor; de boier. Conac ~. [Sil. bo-ie-] /boier + suf. ~esc
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
boieresc a. ce ține de boier, nobil: rang boieresc. ║ n. Mold. clacă (= munca gratuită pentru boieri): eu cu doina mă plătesc de bir și de boieresc NEGR.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
1) boĭerésc, -eáscă adj. (d. boĭer; vsl. bolĭarĭskŭ). De boĭer: casă boĭerească. Mold. S.n. pl. urĭ. Clacă, corvoadă (rus. boĭarščina) în folosu boĭeruluĭ (moșieruluĭ). V. beĭlic.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
2) boĭerésc v. tr. (d. boĭer, ca rus. boĭaritĭsĕa, a se boĭeri). Fac boĭer, daŭ pitac de boĭerie. V. refl. Fac pe boĭeru, mă fudulesc. Mă lenevesc: na, că s’a boĭerit țopîrlanu!
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BOIERÍ, boieresc, vb. IV. 1. Tranz. (Înv.) A conferi cuiva titlul de boier, a da cuiva o boierie. 2. Refl. (Fam.) A trăi, a se comporta ca un boier, a avea pretenții de boier. – Din boier.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
BOIERÍ, boieresc, vb. IV. 1. Tranz. (Înv.) A conferi cuiva titlul de boier, a da cuiva o boierie. 2. Refl. (Fam.) A trăi, a se comporta ca un boier, a avea pretenții de boier. – Din boier.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
boierí [At: VARLAAM, C. 300 / Pzi: ~resc / E: boieri] 1-2 vtr (Înv) A (se) face boier (1). 3 vr (Fig) A trăi ca un boier (1). 4 vr (Fam) A face pe boierul (1). 5 vt (Îpf; irn) A infecta pe cineva cu o boală venerică.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BOIERÍ, boieresc, vb. IV. 1. Tranz. (În orînduirea feudală din Țările Romînești) A ridica (pe cineva) la rangul de boier, a face (pe cineva) boier (prin conferirea unei dregătorii). Și iată-l pe Stoicea: boierit de vodă. GALACTION, O. I 51. După bătălia de la Cosmin, [Ștefan] îl boieri, ș-acum e în divanul țării. DELAVRANCEA, 103. Cu cîte daruri și cinste l-a-ncărcat caimacanul pe Negoiță... I-a dăruit cu hrisov o moșie, s-o stăpînească de veci, și pe d-asupra l-a și boierit. CARAGIALE, O. III 45. Refl. Corbeo, maică, mai trăiești? Că, de cînd te-ai boierit, Maica nu te-a mai zărit! TEODORESCU, P. P. 532. 2. Refl. Fig. A trăi sau a se comporta ca un boier, adoptînd o atitudine comodă în viață, disprețuind munca, lăsîndu-se servit de alții. Ei, fir-ați ai dracului, vă boierirăți și aveți slugă și voi! PAS, L. I 97. Iaca măi! Nu cumva s-o boierit? ALECSANDRI, T. 913.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BOIERÍ, boieresc, vb. IV. 1. Tranz. A ridica pe cineva la rangul de boier. 2. Refl. Fig. A trăi sau a se comporta ca un boier, disprețuind munca. – Din boier.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
A SE BOIERÍ mă ~ésc intranz. fam. (despre persoane) 1) A căpăta apucături de boier. 2) A se comporta ca un boier; a o face pe boierul. [Sil. bo-ie-] /Din boier
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A BOIERÍ ~ésc tranz. înv. A conferi titlul de boier; a face boier. [Sil. bo-ie-] /Din boier
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
boierì v. 1. a face pe cineva boier (punându-l în slujbă); 2. a da cuiva rangul de boier; 3. a se fuduli, a se lenevi.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
boierésc1 adj. m., f. boiereáscă; pl. m. și f. boieréști
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
adjectiv (A81) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
substantiv neutru (N29) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin compus | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
verb (VT401) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
boieresc (adj.)
- 1. Care aparține boierilor, privitor la boieri.surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exempleexemple
- Oamenii mai nerăbdători intraseră cu plugurile în pămîntul boieresc. DUMITRIU, B. F. 102.surse: DLRLC
- Toate păsările din ograda boierească... s-au luat după dînsul. CREANGĂ, P. 67.surse: DLRLC
- 1.1. Care imită deprinderile boierilor.surse: DEX '09 DEX '98
-
etimologie:
- Boier + sufix -esc.surse: DEX '98 DEX '09
boieresc (s.n.)
- 1. în Evul Mediu Moldova Obligație a țăranilor dependenți de a munci în schimbul unui lot de pământ care le era dat în folosință.surse: DEX '09 DLRLC 3 exempleexemple
- Să ne mîngăiem c-am scăpat măcar de boieresc, de rușfet și de alte blăstămății. SADOVEANU, P. M. 200.surse: DLRLC
- Hojma unii scriu, răcnesc Să nu fie boieresc. ALECSANDRI, T. I 240.surse: DLRLC
- Eu cu doina mă plătesc De bir și de boieresc. TEODORESCU, P. P. 276.surse: DLRLC
- surse: DEX '09
- surse: Sinonime
-
etimologie:
- Boier + sufix -esc.surse: DEX '98 DEX '09
boieri
- exemple
- Și iată-l pe Stoicea: boierit de vodă. GALACTION, O. I 51.surse: DLRLC
- După bătălia de la Cosmin, [Ștefan] îl boieri, ș-acum e în divanul țării. DELAVRANCEA, 103.surse: DLRLC
- Cu cîte daruri și cinste l-a-ncărcat caimacanul pe Negoiță... I-a dăruit cu hrisov o moșie, s-o stăpînească de veci, și pe d-asupra l-a și boierit. CARAGIALE, O. III 45.surse: DLRLC
- reflexiv Corbeo, maică, mai trăiești? Că, de cînd te-ai boierit, Maica nu te-a mai zărit! TEODORESCU, P. P. 532.surse: DLRLC
-
- surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exempleexemple
- Ei, fir-ați ai dracului, vă boierirăți și aveți slugă și voi! PAS, L. I 97.surse: DLRLC
- Iaca măi! Nu cumva s-o boierit? ALECSANDRI, T. 913.surse: DLRLC
-
etimologie:
- boiersurse: DEX '09 DEX '98