4 intrări
54 de definiții
din care- explicative DEX (34)
- ortografice DOOM (11)
- etimologice (1)
- jargon (1)
- sinonime (6)
- antonime (1)
Explicative DEX
BARBAR, -Ă, barbari, -e, s. m. și f., adj. 1. (Nume dat, în Antichitate, de greci și de romani celor) care aparțineau altor popoare. 2. (La m. pl.) (Nume generic dat popoarelor) care au migrat la începutul Evului Mediu în Europa; (și la sg.) persoană care făcea parte dintr-un asemenea popor. 3. Fig. (Persoană) necivilizată, cu purtări grosolane. ♦ (Persoană) cu atitudine și comportare inumană, crudă, sălbatică. ♦ (Adverbial) În mod crud, sălbatic, grosolan. – Din fr. barbare, lat. barbarus.
BARBARIE, (2) barbarii, s. f. 1. Stare primitivă de dezvoltare social-culturală. 2. Concepție, atitudine, comportare care dovedesc lipsă de respect, dispreț sau ură față de cultură și de civilizație; (concr.) faptă care rezultă dintr-o asemenea concepție; cruzime, sălbăticie. – Din fr. barbarie, lat. barbaria.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
BĂRBĂRIE s. f. (Rar) Barbă mare, stufoasă. ♦ Fig. Bătrân bărbos. – Barbă + suf. -ărie.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
barbar, ~ă [At: PSALT. SCH. 379 / V: (înv) varvar, ~ă / E: lat barbarus, -a, -um] 1-2 smf, a (Ant; d. oameni) (Persoană) care nu face parte din civilizația greco-romană. 3-4 smf, a (Persoană) care vorbește altă limbă. 5-6 smf, a (Înv) (Om) păgân. 7-8 smf, a (Înv) (Om) incult. 9-10 smf, a (Persoană) fără rafinament. 11-12 smf, a (Om) grosolan. 13-14 av, a (Într-un mod) crud.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
barbarie sf [At: GCR II, 184 / V: (înv) varva~, vărvăr~ / Pl: ~ii / E: fr barbarie] 1 Stare de inferioritate a unei grupări sociale în ceea ce privește civilizația și cultura Si: (înv) barbarism (1). 2 Sălbăticie. 3-8 Concepție, atitudine, comportare care dovedesc (lipsă de respect), dispreț sau (ură) față de cultură și de civilizație. 9-11 Faptă care rezultă din barbarie (3-5).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
bărbărie sfs [At: CARAGIALE, S. 16 / E: barbă + -ărie] 1 Barbă mare și stufoasă. 2 (Fig) Bătrân bărbos.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
barbár, -ă s.m., s.f., adj. 1 s.m., s.f. (în antic.) Nume dat de vechii greci și romani celui care nu era grec sau roman. 2 s.m. (la pl.) Nume generic pentru popoarele care au năvălit la începutul Evului Mediu în Europa; (și la sg.) persoană care aparținea fiecăruia dintre aceste popoare. 3 s.m., s.f., adj. (Om) păgîn. 4 s.m., s.f., adj. Fig. (Persoană) care se comportă necivilizat, care are purtări grosolane, care este incapabilă de a înțelege cultura; (om) crud, sălbatic, grosolan. ◆ (adj.; despre fapte, manifestări, atitudini etc. ale oamenilor) Care exprimă, trădează cruzime, sălbăticie, lipsă de civilizație. A apreciat că purtarea lui cu animalele este barbară. ◆ (adv.) În mod crud, sălbatic, grosolan. L-a bătut barbar. • acc. și bárbar. pl. -i, -e. /<fr. barbare, lat. barbărus, -a, -um, barbaricus, ngr. βαρβαρ, βαρβαρθσ.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
barbarie s.f. 1 Stare rudimentară de dezvoltare socială și culturală în care se află un popor, un grup de oameni, un om; (înv.) barbarism. ◆ Sălbăticie. 2 Concepție, atitudine, comportare etc. care arată lipsă de respect, dispreț, ură față de cultură și civilizație. ◆ Concr. Faptă care rezultă dintr-o asemenea concepție; cruzime, sălbăticie. • pl. -ii. g.-d. -iei. /<fr. barbarie, lat. barbaria.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
bărbărie s.f. (pop.) 1 Barbă mare. 2 Fig. Bărbat (bătrîn) bărbos. • pl. -ii. g. -d. -iei. / barbă + -ărie.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de meioză
- acțiuni
*BARBAR, -ARĂ adj. sm. f. 1 Născut într’o țară ale cărei legi și obiceiuri au rămas încă în stare aproape sălbatică, nepotrivite cu acelea ale popoarelor civilizate ¶ 2 Crud, sălbatic, fără milă [fr. < lat.].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
*BARBARIE sf. 1 Starea în care se află o țară barbară, un om barbar ¶ 2 Faptă barbară, apucături sălbatice, cruzime, sălbăticie, neomenie [fr.].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
BĂRBĂRIE sf. iron. Bătrîn bărbos; babalîc: întreabă pe... bărbăria de Baștea... cum se strînge averea (JIP.) barbă.
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
BARBAR, -Ă, barbari, -e, s. m. și f. 1. Nume dat, în antichitate, de greci și de romani oricui nu era grec sau roman. 2. (La m. pl.) Nume generic pentru popoarele care au năvălit la începutul evului mediu în Europa; (și la sg.) persoană care făcea parte dintr-un asemenea popor. 3. Fig. (Adesea adjectival) Persoană necivilizată, cu purtări grosolane. ♦ Persoană cu atitudine și comportare inumană, crudă, sălbatică. ♦ (Adverbial) În mod crud, sălbatic, grosolan. – Din fr. barbare, lat. barbarus.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
BARBARIE, barbarii, s. f. 1. Stare primitivă de dezvoltare social-culturală. 2. Concepție, atitudine, comportare care dovedesc lipsă de respect, dispreț sau ură față de cultură și de civilizație; (concr.) faptă care rezultă dintr-o asemenea concepție; cruzime, sălbăticie. – Din fr. barbarie, lat. barbaria.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
BĂRBĂRIE s. f. Barbă mare, stufoasă. ♦ Fig. Bătrân bărbos. – Barbă + suf. -ărie.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de paula
- acțiuni
BARBAR, -Ă, barbari -e, s. m. și f. 1. Nume dat în antichitate de greci și de romani oricărei persoane care făcea parte dintr-o populație de origine străină și pe care ei o considerau inferioară din punct de vedere cultural. 2. (La m. pl.) Nume dat de istoricii burghezi popoarelor migratoare care s-au așezat, la începutul evului mediu, în Europa; (și la sg., rar) persoană făcînd parte dintr-un asemenea popor. La ce-ai venit, regină, aicea în pustiu? Ce cauți la barbarul sub streașina-i de cetini? EMINESCU, O. I 91. 3. Persoană care se comportă în mod necivilizat, care are o purtare grosolană, crudă, sălbatică, neomenoasă. S-au purtat ca niște barbari, vorbind și rîzînd tare. PAS, L. I 111. ◊ (Adjectival, despre oameni sau manifestări ale lor) Bombardamente barbare. – Accentuat și: barbar.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BARBARIE, barbarii, s. f. 1. Stare rudimentară de dezvoltare social-culturală în care se află un om sau un popor. 2. Concepție, atitudine, comportare a unui om sau a unui popor dovedind lipsă de respect față de cultură și civilizație; (concretizat) faptă dovedind o asemenea concepție; cruzime, sălbăticie. Uniunea Sovietică a salvat omenirea și civilizația de barbaria fascistă. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 514. Ciocanele spărgeau catacombele romanilor... iar cu piatra ei pavelau (= pavau) ulițile Galaților! Bietul meu arheolog încremeni la vederea unei asemenea barbarii. NEGRUZZI, S. I 203.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BĂRBĂRIE s. f. Barbă mare, stufoasă. Foarfece-n mînă lua Și pe Radu-l speria Să-i taie bărbăria. TEODORESCU, P. P. 599. ♦ Fig. Om bărbos. Ce-ți spuse bărbăria de popă? CARAGIALE, S. 16.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BARBAR, -Ă, barbari, -e, s. m. și f. 1. Nume dat în antichitate de greci și de romani oricărei persoane care făcea parte dintr-o populație străină și pe care ei o considerau pe o treaptă de cultură inferioară. 2. (La m. pl.) Nume dat în trecut popoarelor migratoare care s-au așezat, la începutul evului mediu, în Europa; (la sg.) persoană făcînd parte dintr-un asemenea popor. 3. Fig. (Adesea adjectival) Persoană care se comportă în mod necivilizat, care are o purtare grosolană, sălbatică. – Fr. barbare (lat. lit. barbarus).
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
BARBARIE, barbarii, s. f. 1. Stare rudimentară de dezvoltare social-culturală în care se află un om sau un popor. 2. Concepție, atitudine, comportare a unui om sau a unui popor, dovedind lipsă de respect față de cultură și civilizație; (concr.) faptă dovedind o asemenea concepție; cruzime, sălbăticie. – Fr. babarie (lat. lit. barbaria).
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
BĂRBĂRIE s. f. Barbă mare, stufoasă. ♦ Fig. Om bărbos. – Din barbă + suf. -ărie.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
BARBAR, -Ă s.m. și f. 1. Nume dat de greci și romani oricărui individ care aparținea unei populații străine care nu vorbea latina sau greaca; străin. 2. (La pl.) Nume dat în trecut popoarelor migratoare care au invadat Imperiul roman în primele secole ale erei noastre; (la sg.; rar) individ care aparține unui asemenea popor. 3. (Fig.; adesea adj.) Om crud, sălbatic, necivilizat; grosolan. [Acc. și barbar. / < lat. barbarus, gr. barbaros – străin, cf. fr. barbare].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
BARBARIE s.f. 1. Stadiu de civilizație înapoiată în care se află un popor, un grup, un om etc.; înapoiere, sălbăticie. 2. Lipsă de respect pentru cultură și civilizație; faptă, atitudine în care se reflectă o asemenea concepție; sălbăticie, grozăvie, cruzime, neomenie. [Gen. -iei. / cf. lat. barbaria, fr. barbarie].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
BARBAR, -Ă s. m. f. 1. nume dat de greci și romani oricărui individ care aparținea unei populații străine. 2. (pl.) nume dat în trecut popoarelor migratoare care au invadat Europa la începutul evului mediu; (sg.) individ aparținând unui asemenea popor. 3. (fig.; și adj.) om crud, sălbatic, necivilizat; grosolan. ◊ (adv.) în mod crud, sălbatic. (< fr. barbare, lat. barbarus)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
BARBARIE s. f. 1. stadiu de civilizație înapoiată în care se află un popor, un grup, un om. 2. lipsă de respect pentru cultură și civilizație; faptă, atitudine în care se reflectă o asemenea concepție; sălbăticie, cruzime, neomenie. (< fr. barbarie, lat. barbaria)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
BARBAR1 ~ă (~i, ~e) 1) și adverbial Care ține de barbari; propriu barbarilor. Triburi ~e. 3) și substantival (despre persoane) Care este lipsit de milă; crud; nemilos; sălbatic. Purtare ~ă. 3) și substantival fig. Care vădește lipsa de respect față de cultură și civilizație; sălbatic. /<lat. barbarus, fr. barbare
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
BARBAR2 ~i m. 1) (în antichitate) Nume dat de greci și de romani celor care aparțineau unei populații străine. 2) la pl. Nume dat popoarelor migratoare care au invadat Europa la începutul evului mediu. 3) Individ care aparținea unui asemenea popor. 4) fig. Persoană care se comportă în mod necivilizat. /<lat. barbarus, fr. barbare
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
BARBARIE ~i f. 1) Stare de înapoiere social-economică și culturală a unui popor. 2) Comportare de barbar; sălbăticie. 3) Crimă odioasă, născută din ură și dispreț față de cultură și civilizație. [Art. barbaria; G.-D. barbariei; Sil. -ri-e] /<fr. barbarie, lat. barbaria
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
barbar a. și m. 1. străin de cultură, necivilizat: popor barbar; 2. crud, neomenos: inimă barbară; 3. incult, necorect: stil barbar.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Barbari pl. nume dat popoarelor sălbatice, cari deteră năvală în Imperiul roman (secolul VI-V d. Cr.). Principalele fură in Galia: Burgunzi, Alani, Franci și Alamani; în Italia: Vizigoți și Ostrogoți; în Spania și Africa: Vandali; în țările române: Goți (250-376), Gepizi (450), Huni (374-453), Slavi (sec. V), Avari (555), Bulgari (660-679), Unguri (830), Pecenegi (894-1122), Cumani (1050-1241) și Mongoli (sec. XIII).
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
barbarie f. 1. starea omului barbar; 2. cruzime, neomenie.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*bárbar, -ă adj. (lat. bárbarus, d. vgr. bárbaros). Străin de cultură, necivilizat: popor barbar. Fig. Crud, neomenos: inimă barbară. Impropriŭ, urît: termin barbar. Urît, aspru: limbă barbară. M. pl. Popoarele necivilizate care au năvălit în imperiu roman și în alte țări, ca Huniĭ Unguriĭ, Bulgariĭ, Tătariĭ ș.a. Adv. S’a purtat barbar. – Fals -ár (după fr.). Vechĭ. Azĭ. pop. várvar (după ngr.), crud, neomenos.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*barbaríe f. (d. barbar saŭ fr. barbarie). Necivilizațiune. Fig. Cruzime, neomenie. – Vechĭ azĭ pop., varvarie (d. varvar). La Beld. (1117) varvarlîc (cu sufixu turc. -lîc) n., pl. urĭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
varvarlîc, V. barbarie.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
barbar adj. m., s. m., pl. barbari; adj. f., s. f. barbară, pl. barbare
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
barbarie s. f., art. barbaria, g.-d. art. barbariei; (fapte) pl. barbarii, art. barbariile (desp. -ri-i-)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
bărbărie (rar) s. f., art. bărbăria, g.-d. bărbării, art. bărbăriei
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
barbar adj. m., s. m., pl. barbari; adj. f., s. f. barbară, pl. barbare
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de Laura-ana
- acțiuni
barbarie s. f., art. barbaria, g.-d. art. barbariei; (fapte) pl. barbarii, art. barbariile
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
bărbărie (rar) s. f., art. bărbăria, g.-d. bărbării, art. bărbăriei
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
barbar s. m., pl. barbari
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
barbarie (lipsă de civilizație, faptă) s. f., art. barbaria, g.-d. art. barbariei; (fapte) pl. barbarii, art. barbariile
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
bărbărie (barbă mare) s. f., art. bărbăria, g.-d. bărbării, art. bărbăriei
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
barbar
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
barbar, -ră.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Etimologice
barbar (barbară), adj. – Sălbatic, crud. – Var. (înv.) varvar. – Mr. varvar. Fr. barbare, din lat. barbarus. În forma sa mai veche, totuși, apare în rom. din sec. XVI, din gr. βάρβαρος, sau din rezultatul ei sl., varŭvarŭ. Der. barbarie, s. f.; barbarism, s. n.; barbariza, v.b. (a aduce în stare de barbarie); varvar(ic)esc, adj. (barbar, crud).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Jargon
orgue de barbarie v. mecanice, instrumente.
- sursa: DTM (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Sinonime
BARBAR adj., adv. 1. adj. primitiv, sălbatic, (înv.) sireap, varvar, vărvăresc. (Triburi, neamuri ~.) 2. adj., adv. v. rău. 3. adj. crud, feroce, inuman, nemilos, neomenos, sălbatic, (înv.) vărvăresc, (fig.) dur. (Un procedeu ~.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
BARBARIE s. 1. primitivism, primitivitate, sălbăticie, (înv.) barbarism, sălbătăciune, sălbăticime. (Triburi aflate în stadiul ~.) 2. v. răutate.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
BĂRBĂRIE s. v. bărboaie, bărboi.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
BARBAR adj., adv. 1. adj. primitiv, sălbatic, (înv.) sireap, varvar, vărvăresc. (Triburi, neamuri ~.) 2. adj., adv. aprig, aspru, brutal, cîinos, crîncen, crud, crunt, cumplit, feroce, fioros, hain, inuman, necruțător, neiertător, neîmblînzit, neînduplecat, neîndurat, neîndurător, nemilos, neomenos, neuman, rău, sălbatic, sîngeros, violent, (livr.) sanguinar, (înv. și pop.) năsilnic, (înv. și reg.) tare, (reg.) pogan, (Mold. și Bucov.) avan, hapsîn, (înv.) jestoc, neomenit, sanguinic, sălbăticos, sireap, (fig.) dur, negru. (Un om ~; se poartă ~.) 3. adj. crud, feroce, inuman, nemilos, neomenos, sălbatic, (înv.) vărvăresc, (fig.) dur. (Un procedeu ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
BARBARIE s. 1. primitivism, primitivitate, sălbăticie, (înv.) barbarism, sălbătăciune, sălbăticime. (Triburi aflate in stadiul ~.) 2. asprime, brutalitate, cruzime, ferocitate, neîndurare, neomenie, răutate, sălbăticie, violență, vitregie, (rar) nemilă, nemilostivire, (pop.) clinie, cîinoșenie, (înv. și reg.) năsilnicie, (înv.) crîncenie, cruzie, cumpliciune, cumplire, grozăvie, neomenire, răiciune, sălbătăcime, sălbăticiune, sirepie, varvarie, (fig.) duritate. (~ purtării cuiva.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
bărbărie s. v. BĂRBOAIE. BĂRBOI.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Antonime
Barbarie ≠ civilizație
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
adjectiv (A1) Surse flexiune: DOOM 3 | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOOM 3 | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
substantiv feminin (F134) Surse flexiune: DOOM 3 | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F134) Surse flexiune: DOOM 3 | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
barbar, barbarisubstantiv masculin barbară, barbaresubstantiv feminin barbar, barbarăadjectiv
- 1. (Nume dat de greci și de romani celor) care aparțineau altor popoare. DEX '09 MDA2 DEXI DEX '98 DLRLC DLRM DN MDN '00 NODEX
- 1.1. (Persoană) care vorbește altă limbă. MDA2
-
- 2. (Nume generic dat popoarelor) care au migrat la începutul Evului Mediu în Europa. DEX '09 DEXI DEX '98 DLRLC DLRM DN MDN '00 NODEX
- 2.1. Persoană care făcea parte dintr-un asemenea popor. DEX '09 DEXI DEX '98 DLRLC DLRM DN MDN '00 NODEX
- La ce-ai venit, regină, aicea în pustiu? Ce cauți la barbarul sub streașina-i de cetini? EMINESCU, O. I 91. DLRLC
-
-
- 3. (Persoană) necivilizată, cu purtări grosolane, fără rafinament. DEX '09 MDA2 DEXI DEX '98 DLRLC DLRM DN MDN '00 NODEX
- S-au purtat ca niște barbari, vorbind și rîzînd tare. PAS, L. I 111. DLRLC
- A apreciat că purtarea lui cu animalele este barbară. DEXI
- diferențiere Născut într-o țară ale cărei legi și obiceiuri au rămas încă în stare aproape sălbatică, nepotrivite cu acelea ale popoarelor civilizate. CADE
- 3.1. (Persoană) cu atitudine și comportare inumană, crudă, sălbatică. DEX '09 CADE DEX '98 DLRLC DN MDN '00 NODEX
- Bombardamente barbare. DLRLC
-
- 3.2. În mod crud, sălbatic, grosolan. DEX '09 MDA2 DEXI DEX '98 MDN '00
- L-a bătut barbar. DEXI
-
-
- 5. (Om) incult. MDA2sinonime: incult
- comentariu Accentuat și: barbar. DLRLC DN
etimologie:
- barbare DEX '09 DEXI CADE DEX '98 DLRM DN MDN '00 NODEX
- barbarus DEX '09 MDA2 DEXI DEX '98 DLRM DN MDN '00 NODEX
barbarie, barbariisubstantiv feminin
- 1. Stare primitivă de dezvoltare social-culturală. DEX '09 MDA2 DEXI CADE DEX '98 DEX '96 DLRLC DLRM DN MDN '00 NODEXsinonime: barbarism sălbăticie înapoiere antonime: civilizație
- 2. Concepție, atitudine, comportare care dovedesc lipsă de respect, dispreț sau ură față de cultură și de civilizație. DEX '09 MDA2 DEXI DEX '98 DLRLC DLRM DN MDN '00 NODEX
- 2.1. Faptă care rezultă dintr-o asemenea concepție. DEX '09 MDA2 DEXI CADE DEX '98 DLRLC DLRM DN MDN '00 NODEXsinonime: cruzime grozăvie neomenie sălbăticie
- Uniunea Sovietică a salvat omenirea și civilizația de barbaria fascistă. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 514. DLRLC
- Ciocanele spărgeau catacombele romanilor... iar cu piatra ei pavelau (= pavau) ulițile Galaților! Bietul meu arheolog încremeni la vederea unei asemenea barbarii. NEGRUZZI, S. I 203. DLRLC
-
-
etimologie:
- barbarie DEX '09 MDA2 DEXI CADE DEX '98 DLRM DN MDN '00 NODEX
- barbaria DEX '09 DEXI DEX '98 DLRM DN MDN '00 NODEX
bărbăriesubstantiv feminin
-
- Foarfece-n mînă lua Și pe Radu-l speria Să-i taie bărbăria. TEODORESCU, P. P. 599. DLRLC
- 1.1. Bătrân bărbos. DEX '09 MDA2 DEXI CADE DEX '98 DLRLC DLRM
- Ce-ți spuse bărbăria de popă? CARAGIALE, S. 16. DLRLC
- Întreabă pe... bărbăria de Baștea... cum se strînge averea. (JIP.) CADE
-
-
etimologie:
- Barbă + -ărie. DEX '09 MDA2 DEXI DEX '98 DLRM