6 intrări

60 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

bále sfp [At: BIBLIA (1688), 2122/11 / V: -lă ssg / E: ns cf lat *baba] 1 Salivă spumoasă, groasă care se prelinge din gura oamenilor, a copiilor sau din botul animalelor. 2-3 (Îe) A-i curge ~le (după ceva sau cineva) A dori mult ceva sau pe cineva. 4 (Îe) A lăsa pe cineva în ~le lui A lăsa să-și facă voia. 5 (Îsp; îs) -le vrășmașului Balele dracilor (sau ale altor duhuri rele) care, curgând pe pământ, aduc oamenilor tot felul de rele. 6-7 (îsp; îs) -le sfintelor Fântână (sau izvor) care are apa nepotabilă într-o anumită perioadă. 8 Materie mucilaginoasă care acoperă solzii de pe corpul peștilor. 9 Urmă mucoasă lăsată de melc în mers.

BÁLE s. f. pl. Salivă (groasă, spumoasă) care se prelinge din gură. ◊ Expr. (Fam.) A-i curge (cuiva) balele după ceva = a dori mult ceva. ♦ Materie mucilaginoasă care acoperă corpul peștilor. ♦ Materie vâscoasă lăsată de melci în urma lor. – Cf. lat. *baba.

BÁLE s. f. pl. Salivă (groasă, spumoasă) care se prelinge din gură. ◊ Expr. (Fam.) A-i curge (cuiva) balele după ceva = a dori mult ceva. ♦ Materie mucilaginoasă care acoperă corpul peștilor. ♦ Urmă mucoasă lăsată de melc în mers. – Cf. lat. *baba.

BÁLE s. f. pl. Salivă spumoasă. Ieși... scorpia din smîrc, și năvală la Ercule, ca să-l umple de balele sale cele veninoase. ISPIRESCU, U. 35. ◊ Expr. A-i curge (cuiva) balele după ceva = a dori fierbinte ceva, a rîvni; a-i lăsa gura apă, v. apă. ♦ Materie mucilaginoasă, secretată de unele glande din epiderma peștilor, datorită căreia peștii alunecă ușor prin apă. ♦ Materie vîscoasă pe care o lasă melcii în urma lor. – Formă gramaticală: sg. (rar) bală (CAMILAR, N. II 187).

BÁLE s. f. pl. Salivă (groasă, spumoasă) care se prelinge din gură. ◊ Expr. (Fam.) A-i curge (cuiva) balele după ceva = a dori fierbinte ceva; a râvni. ♦ Materie mucilaginoasă secretată de unele glande din epiderma peștilor. ♦ Materie vâscoasă pe care o lasă melcii în urma lor. – Lat. *baba (sg. *ba).

BÁLE f. pl. 1) Salivă groasă și spumoasă care se prelinge din gură. * A-i curge cuiva ~le după ceva a dori ceva foarte mult. 2) Materie mucoasă lăsată de melci în urma lor. /<lat. baba

bale f. pl. 1. scuipatul ce de sine iese și curge din gură; 2. saliva spumoasă a dobitoacelor. [Plural din *ba = lat. BABA (cf. zale: za)].

bále f. pl. (d. un sing. ba, ca și za, zale, mlat. baba, it. bava, fr. bave, sp. pg. baba. D. rom. vine sîrb. bale). Salivă care curge din gură, ca la vite: a face bale de furie.

bal4 sn [At: CV 1949, nr. 8, 31 / Pl: ~uri / E: nct] (Reg) Partea dinainte a ghetei, pornind de la scobitura piciorului, spre vârf.

bal3 sn [At: (a. 1882) URICARIUL IV, 286 / Pl: ~uri / E: fr balle] (Rar) Mică bilă pentru votat.

bal2 sn [At: E. KOGĂLNICEANU, ap. LET.2 III, 253 / V: (înv) sf / Pl: ~uri / E: fr balle, ger Ballen] (Înv) Balot (de mărfuri).

ba1 sf [At: CALENDARIU (1814), 122/5 / Pl: ~le / E: nct] 1 (Îvp) Fiară groaznică. 2 (Reg; îe) A fi altă ~ A avea ceva drăcesc. 3 (Reg; îe) A fugi ca de altă ~ A fugi nebun (de ceva rău). 4 (Reg) Urs fioros.

băl, ~ă [At: ANON. CAR. / V: bel1 a, bală, bea2 sf, bâ a / Pl: ~i, ~e / E: vsl вѣлъ] (Reg) 1 a (D. părul oamenilor) Blond. 2 a (D. oameni; îoc oacheș) Cu părul blond și cu fața albă. 3 a Frumos. 4 sf Iubită. 5 sf Lele. 6 a (D. animale; îoc negru) Care are corpul sau numai botul alb. 7 smf Animal cu corpul sau cu botul alb.

BAL2, baluri, s. n. (Înv.) Balot. – Din fr. balle.

BAL2, baluri, s. n. (Înv.) Balot. – Din fr. balle.

BÁLĂ, bale, s. f. (Pop.) Monstru, dihanie, fiară groaznică. – Et. nec.

BÁLĂ, bale, s. f. (Pop.) Monstru, dihanie, fiară groaznică. – Et. nec.

BĂL, -Ă, băli, -e, adj. (Reg.) 1. (Despre oameni sau părul lor) Blond. 2. (Despre animale) Alb pe tot corpul sau numai pe bot. – Din sl. bĕlŭ „alb”.

BĂL, -Ă, băli, -e, adj. (Reg.) 1. (Despre oameni sau părul lor) Blond. 2. (Despre animale) Alb pe tot corpul sau numai pe bot. – Din sl. bĕlŭ „alb”.

arată toate definițiile

Intrare: bale
substantiv feminin (F168)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
plural
  • bale
  • balele
genitiv-dativ singular
plural
  • bale
  • balelor
vocativ singular
plural
Intrare: bal (balot)
bal1 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bal
  • balul
  • balu‑
plural
  • baluri
  • balurile
genitiv-dativ singular
  • bal
  • balului
plural
  • baluri
  • balurilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ba
  • bala
plural
  • bale
  • balele
genitiv-dativ singular
  • bale
  • balei
plural
  • bale
  • balelor
vocativ singular
plural
Intrare: bală
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ba
  • bala
plural
  • bale
  • balele
genitiv-dativ singular
  • bale
  • balei
plural
  • bale
  • balelor
vocativ singular
plural
Intrare: băl
băl adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • băl
  • bălul
  • bălu‑
  • bă
  • băla
plural
  • băli
  • bălii
  • băle
  • bălele
genitiv-dativ singular
  • băl
  • bălului
  • băle
  • bălei
plural
  • băli
  • bălilor
  • băle
  • bălelor
vocativ singular
plural
Intrare: bălă
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bă
  • băla
plural
  • băle
  • bălele
genitiv-dativ singular
  • băle
  • bălei
plural
  • băle
  • bălelor
vocativ singular
plural
Intrare: Bâle
Bâle
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

bale

  • 1. Salivă (groasă, spumoasă) care se prelinge din gură.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: salivă un exemplu
    exemple
    • Ieși... scorpia din smîrc, și năvală la Ercule, ca să-l umple de balele sale cele veninoase. ISPIRESCU, U. 35.
      surse: DLRLC
    • 1.1. expresie familiar A-i curge (cuiva) balele după ceva = a dori mult ceva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: dori pofti râvni
    • 1.2. Materie mucilaginoasă care acoperă corpul peștilor.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.3. Materie vâscoasă lăsată de melci în urma lor.
      surse: DEX '09 DLRLC
  • comentariu rar Formă gramaticală: singular bală.
    surse: DLRLC

etimologie:

bală

  • 1. popular Fiară groaznică.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: dihanie fiară monstru (s. m.) 3 exemple
    exemple
    • Așa îi vorbi... [șoimului] Șarpele, bala pămîntului. TOMA, C. V. 339.
      surse: DLRLC
    • Făcu mici fărîme pe necuratul de zmeu, bala dracului. ISPIRESCU, L. 131.
      surse: DLRLC
    • Trebuie să fie o bală de lup. SADOVEANU, O. V 459.
      surse: DLRLC

etimologie:

bal (balot) bală

etimologie:

băl regional

  • 1. Despre oameni sau părul lor:
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: blond bălai bălan galben (adj.) un exemplu
    exemple
    • Frunză verde calapăr, Doi voinici, maică, mă cer: Unu-i negru, unu-i băl. Frunză verde de măr dulce, După băl, maică, m-aș duce. HODOȘ, P. P. 186.
      surse: DLRLC
  • 2. (Despre animale) Alb pe tot corpul sau numai pe bot.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC

etimologie: