3 intrări

44 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ba av [At: COD. VOR2. 40v/10 / E: bg, pn, ucr ва, srb ba] 1 După o propoziție negativă sau negativ-interogativă, exprimă opoziția față de ideea enunțată anterior. 2 Vorbitorul poate exprima opoziția față de un gând al său, neexprimat anterior. 3 (După o mustrare, un reproș) Vezi bine că da. 4 De ce nu? 5 (Irn; după o propunere nepotrivită) Nici gând. 6 (Irn; îe) ~ că chiar! N-ai prea nimerit-o! 7 (Înv; îe) ~ asta-i vorbă! Nicidecum. 8 (Înv; îe) ~ ce (se potrivește)? Nici vorbă. 9 (Înv; îlav) ~ nu! Într-adevăr! 10 (Îlav) Chiar așa? 11 (Îlav) ~ (nu), zău! Să fim serioși! 12 (Îlav) Să fim drepți. 13 (Îlav) Chiar așa este. 14 (Irn; îe) ~ bine (că nu)! Sigur că da! 15 (Înv; îe) ~ să (mai) zici! Așa se pare. 16 (Îe) ~ că bine zici! E o idee bună. 17 (Îae) Ai dreptate. 18 Hotărât nu! 19 (Îe) Da sau ~? Răspunde clar! 20 (Îe) Nici da, nici ~ Nu e hotărât. 21 În nici un caz. 22 (Îe) ~ da (sau, reg, ~ nu) Introduce o afirmație care contrazice o negație. 23 (Îe; în interogative, urmează după un verb afirmativ) au (sau, ori) ~? Pune în fața celui chestionat o alternativă. 24 (Înv; îe) Vodă vrea și Hâncu ~! A apărut o piedică de la cine nu te-ai fi așteptat. 25 (În antiteze) Imposibil. 26 (În legătură cu conjunctivul) Nu este permis. 27 Nici pomeneală! 28 (Îe; cu sens de hiperbolă) La soare te puteai uita, dar la... ~! E foarte frumos. 29 (Îae) E plin de calități. 30 (Irn; îae) E foarte înfumurat. 31 (Reg; îe) Ca mai ~! sau Nici (cam) mai ~! ori Nici ~! Nici nu poate fi vorba! 32 (Îe) A zice ~ A se împotrivi. 33 (Îae) A refuza. 34 (Introduce un nou argument) Unde mai pui că... 35 (În sprijinul unei afirmații anterioare) Mai mult decât atâta. 36 (îlcj) ~ și (sau chiar) Chiar și. 37 (Îae) Încă și. 38 (Îcrî; exprimă nehotărârea între mai multe alternative, având rol de conjuncție disjunctivă) ~... ~... Sau... sau... 39 (Îae) Când... când... 40 (Îae) Acum... acum. 41 (Îae) Aici... aici. 42 (Îae) Exprimă tergiversarea. 43 (Îe) ~ e albă, ~ e neagră (sau ~ e laie, ~ e bălaie) Nu știi ce să mai crezi. 44 (Îae) Se contrazice singur. 45 (Îe) A nu zice nici da, nici ~ A nu se pronunța într-o problemă Si: a se abține. 46 (Îe) ~ una, ~ alta Multe și de toate.

BA adv. 1. (Exprimă opoziția față de ideea din propoziția negativă sau interogativ-negativă anterioară, de obicei cu reluarea verbului) N-am timp acum de tine!Ba ai! Nu mi-ai văzut ochelarii?Ba i-am văzut pe birou. ◊ (Întărind pe nu) Mă duc la meci.Ba n-ai să te duci! ◊ (Întărind pe da prin care se răspunde la o propoziție interogativ-negativă sau se rectifică ideea din propoziția negativă anterioară) N-ai bani (?)Ba da, am.Expr. A nu zice (sau spune) nici da, nici ba = a nu se pronunța într-o problemă; a se abține. ♦ (Reg.; în expr.) Ca mai ba sau nici (cam) mai ba! = nici vorbă! nici pomeneală! ♦ (Pop.) Nu. Fost-ai azi la sapă?Ba! ♦ (Cu slăbirea ideii de opoziție, în expr.) Ba bine că nu = evident că da, se-nțelege. Ba (nu) zău! = a) (ir.) haida de! să fim serioși!; b) să fim drepți! 2. (Urmat de și, chiar sau încă) Mai mult, în plus, pe deasupra. Cine bea fără măsură își bea banii, mintea, ba și sănătatea. 3. (În corelație cu el însuși, având rol de conjuncție disjunctivă) Sau... sau; când... când; acum... acum; aci... aci. – Din bg., sb., pol., ucr. ba.

BA adv. 1. (Exprimă opoziția față de ideea din propoziția negativă sau negativ-interogativă anterioară, de obicei cu reluarea verbului) N-am timp acum de tine! – Ba ai! Nu mi-ai văzut ochelarii? – Ba i-am văzut pe birou. ◊ (Întărind pe nu) Mă duc la meci. – Ba n-ai să te duci! ◊ (Întărind pe da prin care se răspunde la o propoziție interogativ-negativă sau se rectifică ideea din propoziția negativă anterioară) N-ai bani (?) – Ba da, am. Expr. A nu zice (sau spune) nici da, nici ba = a nu se pronunța într-o problemă; a se abține. ◊ (Reg.; în expr.) Ca mai ba sau nici (cam) mai ba! = nici vorbă! nici pomeneală! ◊ (Pop.) Nu. Fost-ai azi la sapă? – Ba! ◊ (Cu slăbirea ideii de opoziție, în expr.) Ba bine că nu = evident că da, se-nțelege. Ba (nu) zău! = a) (ir.) haida de! să fim serioși!; b) să fim drepți! 2. (Urmat de și sau chiar, încă) Mai mult, în plus, pe deasupra. Cine bea fără măsură își bea banii, mintea, ba și sănătatea. 3. (În corelație cu el însuși, având rol de conjuncție disjunctivă) Sau... sau; când... când; acum... acum; aci... aci. – Din bg., scr., pol., ucr. ba.

BA adv. 1. (Mai ales familiar și regional) De loc, nicidecum, în nici un caz; (în sens absolut, negînd fraza întreagă) nu. Am dat în genunchi la ei... să ne ajute. Ei, ba. DUMITRIU, B. F. 20. Oană, ție ți-e foame.Ba... DELAVRANCEA, A. 7. C-a fi trăind calul ori că n-a fi trăind, aceasta mă privește pe mine; numai meu să. știu dacă mi-l dai ori ba. CREANGĂ, P. 194. (în întrebări sau răspunsuri, uneori cu o nuanță de mai multă hotărîre decît «nu») Da sau ba?Vă închinați -ori ba?-Ba! NEGRUZZI, S. I 173. ◊ Loc. adv. (Mold., Bucov.) Ca mai ba! sau nici (cam) mai ba! = nici vorbă! nici pomeneală! Dar nici cam mai ba să audă el ceva de dînșii. SBIERA, P. 49. Fătul-babei însă, auzind cuvintele ei cobitoare, își cugeta în sine: Hehei! nici mai ba! Ți-ai dat tu acuma peste om! SBIERA, P. 143. A doua zi, Nică Oșlobanu ca mai ba să deie pe la școală. CREANGĂ, A. 79. Ca mai ba, măi băiete... nu ți-ai găsit omu. ALECSANDRI, T. 241. ◊ Expr. A zice ba = a se opune, a se împotrivi, a refuza. Părul tău ți se desprinde Și frumos ți se mai șede, Nu zi ba, de te-oi cuprinde, Nime-n lume nu ne vede. EMINESCU, O. I 209. Pentru dumneata, Eu n-aș zice ba; Dar zic și zic ba Pentru maica-ta, Că-i bănuitoare. ALECSANDRI, P. P. 7. A nu spune (sau a nu zice) nici da nici ba = a nu se pronunța, a nu-și spune părerea, a nu spune nimic. Nevoind a le strica inima, nu le spune nici da nici ba. CREANGĂ, P. 249. ♦ Nici vorbă! nici pomeneală! Mai bătu o dată [în poartă]. Dar ca să răspunză cineva, ba. ISPIRESCU, L. 100. (Mai ales în dialoguri contradictorii, întărește o afirmație sau o negație) Mie nu mi-a adus nimic?Ba. nu te teme, că uncheșul nu-și uită nepotul. SADOVEANU, N. E. 11. Era mișel?Ba nu, de loc! COȘBUC, P. I 229. Lască mă duc eu...!Ba nu, Ivane, trebuie să mă... duc eu. CREANGĂ, P. 312. Nu-i așa, jupîneșică?...Poate să fie și așa, moș Nichifor.Ba chiar așa-i, jupîneșică dragă, cum îți spun eu! CREANGĂ, P. 119. Suflă vîntu-n paie ude, Eu strig, mîndră nu m-aude.Ba zău, bade, aud bine, Dar nu pot veni la tine. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 56. ♦ Vezi bine că (nu)...! dar ce...! De ce l-ai dat afară?Ba o să-l iau în brațe! (Arată o gradație, de obicei întărind adverbele și loc. adv. «chiar», «încă», «unde mai pui că» etc.) Ba Peneș-fmpărat, văzînd Pe Barbă-Cot, piticul, stînd Pe-un gard de-alături privitor, L-a pus la joc! COȘBUC, P. I 58. Iar deasupra tuturora va vorbi vrun mititel, Nu slăvindu-te pe tine... lustruindu-se pe el Sub a numelui tău umbră. Iată tot ce te așteaptă. Ba să vezi... posteritatea este încă și mai dreaptă. EMINESCU, O. I 134. Am ochit adesea și în «Ciocîrlia cea voioasă ce-n văzduh se legăna»; ba unde pui că am cutezat a trage cu pușca și-n cîrdurile de gîște sălbatice! ODOBESCU, S. III 23. [Călătorul străin venit la Iași] se deprinde a bea cafea turcească și a fuma dintr-un ciubuc lung; ba încă află multă poezie în forma șlicului și a hainelor lungi. NEGRUZZI, S. I 69. ♦ (Servește spre a completa sau rectifica o expresie) a) (Arată că ceva este nu numai așa cum s-a spus mai înainte, ci și altfel) E lung pămîntul, ba e lat. Dar ca Săgeată de bogat. Nici astăzi dormi pe lume nu-i. COȘBUC, P. I 53. b) (Arată ezitare în alegerea unei alternative) Aici trebuie să fie hoțul!Na! că m-ajunge păcatul... Unde să m-ascund?... Colea! ba colea... Ba colea, în bisunia (= vizuina) asta! ALECSANDRI, T. 65. (în corelație cu un alt «ba» din aceeași propoziție sau din propoziția următoare) Ba... ba... = cînd... cînd..., acum... acum..., aci... aci..., acu... acu...; și... și..., atît... cît și... Mai primise ea cete de astea care veneau să i se plîngă ba de una, ba de alta. DUMITRIU, B. F. 83. Noi aicea abia ne vedem capul de treburi. Ba cu vitele, ba cu știubeiele, ba cu vinul. Ba cu botezurile, ba cu înmormîntările. SADOVEANU, Z. C. 48. Băbătia lui... începuse a scîrțîi: ba c-o doare ceea, ba c-o doare ceea. CREANGĂ, P. 111. Îmi plutea pe dinainte cu al timpului amestic Ba un soare, ba un rege, ba alt animal domestic. EMINESCU, O. I 140. ◊ Expr. Ba e albă, ba e neagră sau ba e laie, ba-i bălaie v. alb, bălai. 5. (În expr.) Ba bine că nu! = desigur! vezi bine (că da)! firește (că da)! Știi tu ce pericol mă amenință?...Ba bine că nu! Dacă n-oi ști eu păpara lui jupînul! CARAGIALE, O. I 80. Măi Buzilă, mi se pare că tu ești toată pricina gîlcevei dintre noi.Ba bine că nu, zise Ochilă... Știu eu ce i-ar trebui. CREANGĂ, P. 254. (În ironie, ca replică la o propunere sau la o afirmație nepotrivită) Ba că chiar! sau ba aia-i vorbă! = nicidecum! de loc! nici nu mă gîndesc! Ieși afară!... -Ba aia-i vorbă! Mai pune-ți pofta-n cui. ISPIRESCU, L. 210. Ba n-ai frică, soro, că ești cu mine.Ba că chiar! ALECSANDRI, T. 186. (Cînd voim să trecem de la glumă la serios) Ba nu! sau ba (nu) zău! = să fim serioși! să fim drepți! să luăm lucrurile-n serios, cum sînt! Apoi ce-ți trebuie mai bună vorbă decît asta? Ba zău, încă mă mir c-am avut răbdare să țin casă cu baba pîn-acum. CREANGĂ, P. 118. Ei bine, boieri d-voastră, unde mergem?... Ba nu, adică vă-ntreb, unde mergem? ALECSANDRI, T. I 239. Pus-am gînd s-o părăsesc [pe mîndră]... Drept să fie sau glumesc? Ba, zău, cum s-o părăsesc, Cînd ca ea nu mai găsesc? JARNÍK-BÎRSEANU, D. 32. (Cu sens de mirare) Ba că bine zici! = într-adevăr! adevărat! Dumnealui îi cuconașii d-tale? Nicușoru?Dar... nu-l cunoști?...-Ba că bine zici, cucoane Grigori... Ia privește-l cum o crescut de mare! S-o făcut holtei! ALECSANDRI, T. I 42.

BA adv. 1. În nici un caz, de loc, nicidecum; (negând o frază întreagă) nu. Oană, ție ți-e foame. – Ba (DELAVRANCEA). ◊ Loc. adv. (Reg.) Ce mai ba! sau nici (cam) mai ba! = nici vorbă! nici pomeneală! ◊ Expr. A zice ba = a se opune; a refuza. A nu zice (sau a nu spune) nici da, nici ba = a nu se pronunța într-o problemă. 2. (În dialoguri contradictorii, întărește o afirmație sau o negație) Era mișel? – Ba nu, de loc! (COȘBUC). 3. (Arată o gradație) Ba Peneș-împărat văzând Pe Barbă-Cot, piticul, stând Pe-un gard de-alături privitor, L-a pus la joc! (COȘBUC). ♦ (Servește pentru a completa sau a rectifica o expresie) a) (Arată că ceva nu este numai așa cum s-a spus mai înainte, ci și altfel) E lung pământul, ba e lat (COȘBUC). b) (Arată o ezitare în alegerea unei alternative) Unde să m-ascund?... Colea! ba colea... Ba colea (ALECSANDRI). 4. (În corelație cu alt ba) Când... când..., acum... acum..., aci... aci... Abia ne vedem capul de treburi. Ba cu vitele, ba cu știubeiele, ba cu vinul (SADOVEANU). 5. (În expr.) Ba bine că nu! = firește (că da)! desigur! Ba nu! sau ba (nu) zău! = să fim serioși; să fim drepți! Ba că bine zici! = într-adevăr! – Bg., sb. ba.

BA1 conj. (folosit în cuplu corelativ, uneori urmat de că, exprimă un raport disjunctiv) Când...; sau...; ori...; aci. Ba una, ba alta. /<bulg., sb. ba

BA3 adv. (accentuează sensul cuvintelor pe care le însoțește) Chiar. Nu-mi pare rău, ba îmi pare bine. /<bulg., sb. ba

BA2 adv. 1) Nicidecum; nu. Ai fost la școală?Ba. 2): Ba bine că nu evident că da; se înțelege că da. /<bulg., sb. ba

ba adv. 1. particulă negativă și contradictorie, nu (dar mai energic): da ori ba? ba nu, nicidecum; ba că chiar? ce se potrivește (ironic), d’apoi cum nu? ba da, ba zău, într’adevăr; ca mai ba, nicidecum; 2. dar, cu totul din potrivă (ca corectiv): vecinul nu prea vede, ba e orb cum se cade; 3. (opozițiune) când... când: ba la unii, ba la alții. [Slav. BA].

ba adv. (vsl. ba) Nu: Da orĭ ba? Nu știŭ dacă vine orĭ ba. Ca particulă întăritoare: Ești dator! Ba nu-s! Ba eștĭ! Ba nu! Ba da!Ba zăŭ? Zăŭ! Adevărat! Cum se poate?Ba că? (= căci) chear (Iron.), curat așa, chear așa! – Ba bine că nu! Se putea altfel? D’apoi cum crezĭ? De sigur! – Singur saŭ în legătură cu chear, încă, nici ild. ci: vecinu nu prea vede, ba (saŭ ba încă, ba chear), e orb cum se cade! Nu vede ba nicĭ nu aude! – Cînd.... cînd, aci... aci: ba la unii, ba la alții; ba e albă, ba e neagră!

bariu sn [At: DA / E: fr baryum] (Chm) Metal alcalino-pământos, de culoare albă-argintie (și moale ca plumbul) care se găsește în cantități mici în natură, sub formă de sulfat (baritină) și de carbonat (witherit) și ai cărui compuși au diferite întrebuințări în pirotehnie, ceramică, vopsitorie, medicină etc.

i [At: V. ROM. noiembrie 1950, 31 / E: fo] (Fam; irn) Măi.

BÁRIU s. n. Element chimic din grupa metalelor alcalino-pământoase, de culoare albă-argintie, ai cărui compuși se folosesc la fabricarea vopselelor, a sticlei și în pirotehnie. – Din fr. baryum.

interj. (Arg.) Măi. – Et. nec.

interj. (Arg.) Măi. – Et. nec.

BÁRIU s. n. Element chimic, metal moale, alcalino-pământos, de culoare albă-argintie, ai cărui compuși se întrebuințează la fabricarea vopselelor, a sticlei și în pirotehnie. – Din fr. baryum.

BÁRIU s. n. Metal moale, alcalino-pămîntos, de culoare albă-argintie, aflat în natură sub formă de sulfat și carbonat; compușii lui se întrebuințează la fabricarea vopselelor, a sticlei și în pirotehnie.

interj. (Regional) Mă! Ia uite, băă!răzbătu în văgăună strigătul unui cioban. PREDA, Î 140.

BÁRIU s. n. Metal moale, alcalino-pământos, de culoare albă-argintie, ai cărui compuși se întrebuințează la fabricarea vopselelor, a sticlei și în pirotehnie. – Fr. baryum (< gr.).

interj. (Arg.) Mă.

BÁRIU s.n. Metal moale, alcalino-pământos, de culoare albă-argintie, ai cărui compuși se întrebuințează la fabricarea vopselelor, a sticlei etc. [Pron. -riu, var. barium. / < fr. baryum].

arată toate definițiile

Intrare: ba
ba adverb
adverb (I8)
Surse flexiune: DOR
  • ba
Intrare: bariu
  • pronunție: barĭu
substantiv neutru (N56)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bariu
  • bariul
  • bariu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • bariu
  • bariului
plural
vocativ singular
plural
Ba simbol
abreviere, simbol, siglă (I6)
  • Ba
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • barium
  • bariumul
  • bariumu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • barium
  • bariumului
plural
vocativ singular
plural
Intrare:
interjecție (I10)
Surse flexiune: DOR
  • bă
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

ba

  • 1. Exprimă opoziția față de ideea din propoziția negativă sau interogativ-negativă anterioară, de obicei cu reluarea verbului.
    surse: DEX '09 antonime: da (afirmație) 2 exemple
    exemple
    • N-am timp acum de tine! Ba ai!
      surse: DEX '09
    • Nu mi-ai văzut ochelarii? – Ba i-am văzut pe birou.
      surse: DEX '09
    • 1.1. Îl întărește pe nu.
      surse: DEX '09 DLRLC 4 exemple
      exemple
      • Mă duc la meci. – Ba n-ai să te duci!
        surse: DEX '09
      • Mie nu mi-a adus nimic? – Ba nu te teme, că uncheșul nu-și uită nepotul. SADOVEANU, N. E. 11.
        surse: DLRLC
      • Era mișel? – Ba nu, de loc! COȘBUC, P. I 229.
        surse: DLRLC
      • Las’că mă duc eu...! – Ba nu, Ivane, trebuie să mă duc eu. CREANGĂ, P. 312.
        surse: DLRLC
    • 1.2. Îl întărește pe da prin care se răspunde la o propoziție interogativ-negativă sau se rectifică ideea din propoziția negativă anterioară.
      surse: DEX '09 DLRLC 3 exemple
      exemple
      • N-ai bani (?) – Ba da, am.
        surse: DEX '09
      • Nu-i așa, jupîneșică?... – Poate să fie și așa, moș Nichifor. – Ba chiar așa-i, jupîneșică dragă, cum îți spun eu! CREANGĂ, P. 119.
        surse: DLRLC
      • Suflă vîntu-n paie ude, Eu strig, mîndra nu m-aude. – Ba zău, bade, aud bine, Dar nu pot veni la tine. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 56.
        surse: DLRLC
    • 1.3. mai ales familiar regional În niciun caz.
      surse: DLRLC sinonime: deloc nicidecum un exemplu
      exemple
      • Am dat în genunchi la ei... să ne ajute. Ei, ba. DUMITRIU, B. F. 20.
        surse: DLRLC
    • 1.4. Este folosit în întrebări sau răspunsuri, uneori cu o nuanță de mai multă hotărâre decât «nu».
      surse: DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Da sau ba?
        surse: DLRLC
      • Vă închinați ori ba? – Ba! NEGRUZZI, S. I 173.
        surse: DLRLC
    • 1.5. expresie A zice ba = a se opune, a se împotrivi.
      exemple
      • Părul tău ți se desprinde Și frumos ți se mai șede, Nu zi ba, de te-oi cuprinde, Nime-n lume nu ne vede. EMINESCU, O. I 209.
        surse: DLRLC
      • Pentru dumneata, Eu n-aș zice ba; Dar zic și zic ba Pentru maica-ta, Că-i bănuitoare. ALECSANDRI, P. P. 7.
        surse: DLRLC
    • 1.6. expresie A nu zice (sau spune) nici da, nici ba = a nu se pronunța într-o problemă; a se abține.
      surse: DEX '09 DLRLC sinonime: abține un exemplu
      exemple
      • Nevoind a le strica inima, nu le spune nici da nici ba. CREANGĂ, P. 249.
        surse: DLRLC
    • 1.7. regional expresie Ca mai ba sau nici (cam) mai ba! = nici vorbă! nici pomeneală!
      surse: DEX '09 DLRLC 4 exemple
      exemple
      • Dar nici cam mai ba să audă el ceva de dînșii. SBIERA, P. 49.
        surse: DLRLC
      • Fătul-babei însă, auzind cuvintele ei cobitoare, își cugeta în sine: Hehei! nici mai ba! Ți-ai dat tu acuma peste om! SBIERA, P. 143.
        surse: DLRLC
      • A doua zi, Nică Oșlobanu ca mai ba să deie pe la școală. CREANGĂ, A. 79.
        surse: DLRLC
      • Ca mai ba, măi băiete... nu ți-ai găsit omu. ALECSANDRI, T. 241.
        surse: DLRLC
    • 1.8. Nici vorbă! nici pomeneală!
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Mai bătu o dată [în poartă]. Dar ca să răspunză cineva, ba. ISPIRESCU, L. 100.
        surse: DLRLC
    • 1.9. Vezi bine că (nu)...! dar ce...?
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • De ce l-ai dat afară? – Ba o să-l iau în brațe!
        surse: DLRLC
    • 1.10. popular absolut Negând fraza întreagă:
      surse: DEX '09 DLRLC sinonime: nu 3 exemple
      exemple
      • Fost-ai azi la sapă? – Ba!
        surse: DEX '09
      • Oană, ție ți-e foame. – Ba... DELAVRANCEA, A. 7.
        surse: DLRLC
      • C-a fi trăind calul ori că n-a fi trăind, aceasta mă privește pe mine; numai vru să știu dacă mi-l dai ori ba. CREANGĂ, P. 194.
        surse: DLRLC
    • 1.11. expresie (Cu slăbirea ideii de opoziție) Ba bine că nu = evident că da, se-nțelege.
      surse: DEX '09 DLRLC sinonime: desigur firește 2 exemple
      exemple
      • Știi tu ce pericol mă amenință?... – Ba bine că nu! Dacă n-oi ști eu păpara lui jupînul! CARAGIALE, O. I 80.
        surse: DLRLC
      • Măi Buzilă, mi se pare că tu ești toată pricina gîlcevei dintre noi. – Ba bine că nu, zise Ochilă... Știu eu ce i-ar trebui. CREANGĂ, P. 254.
        surse: DLRLC
    • 1.12. expresie ironic (Ca replică la o propunere sau la o afirmație nepotrivită) Ba că chiar! sau ba aia-i vorbă! = nici nu mă gândesc!
      surse: DLRLC sinonime: deloc nicidecum 2 exemple
      exemple
      • Ieși afară!... – Ba aia-i vorbă! Mai pune-ți pofta-n cui. ISPIRESCU, L. 210.
        surse: DLRLC
      • Ba n-ai frică, soro, că ești cu mine. – Ba că chiar! ALECSANDRI, T. 186.
        surse: DLRLC
    • 1.13. expresie ironic Ba (nu) zău! = haida de! să fim serioși!
      surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Apoi ce-ți trebuie mai bună vorbă decît asta? Ba zău, încă mă mir c-am avut răbdare să țin casă cu baba pîn-acum. CREANGĂ, P. 118.
        surse: DLRLC
      • Ei bine, boieri d-voastră, unde mergem?... Ba nu, adică vă-ntreb, unde mergem? ALECSANDRI, T. I 239.
        surse: DLRLC
    • 1.14. expresie Ba (nu) zău! = să fim drepți!
      surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Pus-am gînd s-o părăsesc [pe mândră]... Drept să fie sau glumesc? Ba, zău, cum s-o părăsesc, Cînd ca ea nu mai găsesc? JARNÍK-BÎRSEANU, D. 32.
        surse: DLRLC
    • 1.15. expresie (Cu sens de mirare) Ba că bine zici! = într-adevăr! adevărat!
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Dumnealui îi cuconașu d-tale? Nicușoru? – Dar... nu-l cunoști?... – Ba că bine zici, cucoane Grigori... Ia privește-l cum o crescut de mare! S-o făcut holtei! ALECSANDRI, T. I 42.
        surse: DLRLC
  • 2. (Urmat de și, chiar sau încă) Mai mult, în plus, pe deasupra.
    surse: DEX '09 DLRLC 5 exemple
    exemple
    • Cine bea fără măsură își bea banii, mintea, ba și sănătatea.
      surse: DEX '09
    • Ba Peneș-Împărat, văzînd Pe Barbă-Cot, piticul, stînd Pe-un gard de-alături privitor, L-a pus la joc! COȘBUC, P. I 58.
      surse: DLRLC
    • Iar deasupra tuturora va vorbi vrun mititel, Nu slăvindu-te pe tine... lustruindu-se pe el Sub a numelui tău umbră. Iată tot ce te așteaptă. Ba să vezi... posteritatea este încă și mai dreaptă. EMINESCU, O. I 134.
      surse: DLRLC
    • Am ochit adesea și în «Ciocîrlia cea voioasă ce-n văzduh se legăna»; ba unde pui că am cutezat a trage cu pușca și-n cîrdurile de gîște sălbatice! ODOBESCU, S. III 23.
      surse: DLRLC
    • [Călătorul străin venit la Iași] se deprinde a bea cafea turcească și a fuma dintr-un ciubuc lung; ba încă află multă poezie în forma șlicului și a hainelor lungi. NEGRUZZI, S. I 69.
      surse: DLRLC
    • 2.1. Servește spre a completa sau rectifica o expresie.
      surse: DLRLC
      • 2.1.1. Arată că ceva este nu numai așa cum s-a spus mai înainte, ci și altfel.
        surse: DLRLC un exemplu
        exemple
        • E lung pămîntul, ba e lat. Dar ca Săgeată de bogat. Nici astăzi domn pe lume nu-i. COȘBUC, P. I 53.
          surse: DLRLC
      • 2.1.2. Arată ezitare în alegerea unei alternative.
        surse: DLRLC un exemplu
        exemple
        • Aici trebuie să fie hoțul! – Na! că m-ajunge păcatul... Unde să m-ascund?... Colea! ba colea... Ba colea, în bisunia (= vizuina) asta! ALECSANDRI, T. 65.
          surse: DLRLC
  • 3. (În corelație cu el însuși, având rol de conjuncție disjunctivă) Sau... sau; când... când; acum... acum; aci... aci.
    surse: DEX '09 DLRLC 4 exemple
    exemple
    • Mai primise ea cete de astea care veneau să i se plîngă ba de una, ba de alta. DUMITRIU, B. F. 83.
      surse: DLRLC
    • Noi aicea abia ne vedem capul de treburi. Ba cu vitele, ba cu știubeiele, ba cu vinul. Ba cu botezurile, ba cu înmormîntările. SADOVEANU, Z. C. 48.
      surse: DLRLC
    • Băbătia lui... începuse a scîrțîi: ba c-o doare ceea, ba c-o doare ceea. CREANGĂ, P. 111.
      surse: DLRLC
    • Îmi plutea pe dinainte cu al timpului amestic Ba un soare, ba un rege, ba alt animal domestic. EMINESCU, O. I 140.
      surse: DLRLC

etimologie:

bariu Ba barium

  • 1. Element chimic, metal moale, alcalino-pământos, de culoare albă-argintie, aflat în natură sub formă de sulfat și carbonat, ai cărui compuși se întrebuințează la fabricarea vopselelor, a sticlei și în pirotehnie.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
  • diferențiere Metal alcalino-pământos, de culoare albă-argintie (și moale ca plumbul) care se găsește în cantități mici în natură, sub formă de sulfat (baritină) și de carbonat (witherit) și ai cărui compuși au diferite întrebuințări în pirotehnie, ceramică, vopsitorie, medicină etc.
    surse: MDA2
  • comentariu simbol Ba
    surse: DOOM 2

etimologie:

etimologie: