Definiția cu ID-ul 1235667:

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

báriu s.n. (chim.) Element chimic, metal alcalino-pămîntos, moale, alb-argintiu, care nu se găsește în natură în stare liberă, compușii săi fiind folosiți la fabricarea vopselelor, a sticlei, la colorarea în verde a focurilor de artificii etc. (Ba). ◇ (med.) Sulfat de bariu = substanță sub formă de pulbere albă, insolubilă în apă, folosită în radiologie ca mediu de contrast radioopac în explorarea tubului digestiv. • /<fr. baryum; cf. gr. βαριθ „greutate”.