2 intrări

34 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

atíns2, ~ă a [At: (a. 1645) EUSTRATIE, ap. GCR I, 115 / Pl: ~nși, ~e / E: atinge] 1 Contactat2. 2 Până la care s-a ajuns. 3 (D. un scop) Îndeplinit2. 4 Impresionat2. 5 (D. obiecte) Apucat2. 6 Alipit2. 7 Menționat2. 8 Gustat2. 9 Posedat2. 10 Lovit2. 11 Jignit2.

atins1 sn [At: POP, ap. HEM 2056 / Pl: ~uri / E: atinge] (Îvr) 1-9 Atingere (1-3, 10). 10 Atacare. 11 Atingere (12). 12 Lovire. 13 Jignire. 14-15 Atingere (15-16). 16 Asemănare.

ATÍNS, -Ă, atinși, -se, adj. 1. Afectat de o boală gravă. Atins la plămîni.Fig. Impresionat, mișcat, înduioșat. 2. (Despre persoane) Lovit de o vorbă sau o aluzie jignitoare; ofensat. La aceste vorbe, mulți dintre boieri s-au simțit atinși: cel cu pricina a rămas ca opărit. CREANGĂ, A. 156.

ATÍNS, -Ă, atinși, -se, adj. 1. Afectat de o boală (gravă). ♦ Fig. Impresionat, mișcat. 2. Ofensat. – V. atinge.

atins a. fig. 1. înduioșat; 2. ofensat: atins de purtarea lui.

atíns, -ă adj. Ofensat. (după fr. touché). Mișcat, emoționat.

ATÍNGE, ating, vb. III. 1. Tranz. și refl. A lua contact direct (dar superficial, ușor sau în treacăt) cu un lucru sau cu o suprafață. A atins în zbor vârful copacilor. 2. Tranz. A lovi, a izbi (ușor). L-a atins pe umăr. ♦ (Arg.) A trage cuiva o bătaie. ♦ Refl. și tranz. Fig. A aduce prejudicii, a provoca pagube; a vătăma, a leza. S-a atins de instituția justiției.Fig. A jigni, a insulta, a ofensa. ♦ Fig. A impresiona, a înduioșa, a mișca. 3. Refl. (Urmat de determinări introduse prin prep. „de”) A se apropia de ceva cu scopul de a trage un profit, a-și însuși ceva. Nu s-a atins de bani. 4. Tranz. A pomeni, a aminti, a vorbi despre un lucru în treacăt. ♦ Refl. (Înv.) A avea o legătură sau o înrudire cu ceva. 5. Tranz. A ajunge la o anumită distanță (în spațiu sau în timp) sau la o anumită limită. [Perf. s. atinsei, part. atins] – Lat. attingere.

atínge [At: PSALT. SCH. 518/4 / Pzi: ating, (îrg) atind Ps: atinsei, (îrg) atinșu / E: ml attingere] 1 vt A lua contact direct, dar superficial, cu suprafața unui lucru. 2 vr (D. două obiecte) A se apropia unul de altul până când intră în contact superficial. 3 vr (D. cai; spc) A avea defectul de a-și freca picioarele din spate unul de altul în mers. 4 vt (Îe) A nu ~ pământul A dansa atât de sprinten și grațios, că nu se vede contactul cu pământul. 5 vt (Îas) A fugi foarte repede. 6 vt (Îas) A fi fericit. 7 vt A ajunge până la ceva sau la cineva. 8 vt (Îe) A ~ cerul A fi foarte înalt. 9 vt (Fig) A impresiona pe cineva. 10 vt A pune mâna pe un obiect spre a se apuca de o treabă. 11 vr A se lipi de... 12 vt (D. un subiect) A aduce vorba despre ceva în treacăt. 13 vr A mânca puțin dintr-un aliment. 14 vr A reuși să intre în posesia a ceva. 15 vr A ataca pe cineva. 16 vr A agresa sexual. 17 vtr A lovi pe cineva. 18 vtr A jigni pe cineva. 19 vt (Fig) A face aluzie la ceva sensibil. 20 vr A avea legătură cu... 21 vr (Înv; îe) Întru (sau pe) cât se ~ de... ori (Ceea) ce se ~ de... Cât despre... 22 vr (Înv) A se asemăna cu...

tinge[1] v vz atinge

  1. Variantă neconsemnată la intrarea principală. — gall

ATÍNGE, atíng, vb. III. 1. Tranz. și refl. A lua contact direct (dar superficial, ușor sau în treacăt) cu un lucru sau cu o suprafață. A atins în zbor vârful copacilor. 2. Tranz. A lovi, a izbi (ușor). L-a atins pe umăr. ♦ (Arg.) A trage cuiva o bătaie. ♦ Refl. și tranz. Fig. A aduce prejudicii, a provoca pagube; a vătăma, a leza. S-a atins de instituția justiției.Fig. A jigni, a insulta, a ofensa. ♦ Fig. A impresiona, a înduioșa, a mișca. 3. Refl. (Urmat de determinări introduse prin prep. „de”) A se apropia de ceva cu scopul de a trage un profit, a-și însuși ceva. Nu s-a atins de bani. 4. Tranz. A pomeni, a aminti, a vorbi despre un lucru în treacăt. ♦ Refl. (Înv.) A avea o legătură sau o înrudire cu ceva. 5. Tranz. A ajunge la o anumită distanță (în spațiu sau în timp) sau la o anumită limită. [Perf. s. atinsei, part. atins] – Lat. attingere.

ATÍNGE, ating, vb. III. 1. Tranz. A lua contact direct (dar superficial, ușor sau în treacăt) cu un lucru sau cu o suprafață. Mi-am pipăit pe sub cămașa de noapte grumazul. Parcă aș fi atins o ronă. SADOVEANU, N. F. 87. Fiecare fir de floare pe care-l ating mă face să tresar. SAHIA, N. 24. Ceilalți jucau, nu jucau, dară zîna, cînd juca, părea că n-atinge pămîntul. ISPIRESCU, L. 39. Mă azvîrl peste gard, de parcă nici nu l-am atins. CREANGĂ, A. 50. Calul meu fugea, Iar a lui picioare iarba n-ntingea. ALECSANDRI, P. I 190 (Fig.) Simțea gindurile lui cum o ating și-o dezmiardă. VLAHUȚĂ, P. 69. ◊ (Cu arătarea instrumentului atingerii) Cu geana ta m-atinge pe pleoape. EMINESCU, O. I 120. ◊ Intranz. Da dracul, ca să-i facă în ciudă pentru că vedea că nu-i prea plăcea, atingea și mai des cu friptura sa de slănina lui Pepelea. SBIERA, P. 16. ◊ Refl. (Urmat de determinări introduse prin prep. «de») Cînd s-a atins de mijlocul ei [al femeii], dang! a plesnit cercul. CREANGĂ, P. 100. (Fig.) Paznic era un balaur... de care nu se atingea somnul. ISPIRESCU, U. 13. 2. Tranz. A lovi sau a izbi (cu violență). Omul cocoșat pe capră atinse spinarea udă și slăbănoagă a calului. DUMITRIU, B. F. 89. ◊ (Familiar, la imperativ) De ce nu dai, mă...? Atinge-l, se auzi un glas. PREDA, I. 64. ♦ Refl. Fig. (Mai ales în forma negativă) A aduce prejudicii, a provoca pagube; a leza. Prima datorie a oricărui cetățean este să păzească proprietatea obștească ca lumina ochilor, să nu tolereze nimănui să se atingă de ea.Tranz. (În expr.) A atinge pe cineva la pungă = a pricinui cuiva o pagubă bănească reținîndu-i o sumă sau obligîndu-l la cheltuieli nedorite de el. ♦ Fig. A ofensa. Oșlobanu, prost, prost, dar să nu-l atingă cineva cu cît îi negru sub unghie, că-și azvîrle țărnă după cap ca buhaiul. CREANGĂ, A. 78. Dar săracul nu tăcea, Cu cuvîntul îl tăia, Cu vorba că-l atingea. TEODORESCU, P. P. 297. ♦ Fig. A face aluzii jignitoare. Ștefan-vodă-nțelegea Unde baba-l atingea, Și-n gura mare-i zicea: Babă Slabă Și-nfocată, Dar la minte înțeleaptă. TEODORESCU, P. P. 519. ♦ Fig. A impresiona, a înduioșa. Atins de farmecul vieții. Mă simt o forță-n univers, Și glasul meu devine cîntec, Gîndirea mea devine vers. VLAHUȚĂ, O. A. 66. Poezia care atinge, poezia cea adevărată, nu este aceea în care mișună spiritele necurate de p-aia lume. Poezia cea adevărată este aceea care vorbește inimii, iar nu fanteziei numai. BOLLIAC, O. 45. 3. Refl. (Mai ales în forma negativă; urmat de determinări introduse prin prep. «de») A se apropia sau a se alătura de cineva sau de ceva cu scopul de a trage, un profit (material sau moral), a cauza stricăciuni, a-și însuși ceva, a beneficia de ceva. El nu se atinse de comori. RETEGANUL, P. IV 12. Știți că nimeni nu s-a putut atinge de împărăția mea. ISPIRESCU, L. 12. ♦ A se ocupa, a se interesa (de ceva). Scrisorile și gazetele stau teanc, nici nu s-atinge de ele. SADOVEANU, N. F. 132. 4. Tranz. A pomeni despre un lucru în treacăt (fără a insista). Tipul lui Zlăiescu ar fi interesant, din nefericire atitorul nu ne dă mai nimica, tipul e numai atins, fără a fi zugrăvit pe deplin. GHEREA, ST. CR. II 202. ◊ Intranz. (Rar) Toate aceste fapte de care atinserăm pînă acum... se petrecută în... august (1600). BĂLCESCU, O. II 303. ♦ Refl. (Învechit) A avea o legătură sau o înrudire cu ceva, a se referi la ceva. Nu trebuie să cerem de la vînători o prețuire rece și nepărtinitoare a întîmplărilor și a izbînzilor ce se ating de arta lor favorită. ODOBESCU, S. III 48. Încît s-atinge despre dreapta giudecată... nu m-agiungi nici la călcîie. ALECSANDRI, T. 1232. Această poroncă îndată s-au împlinit, dară nu știu dacă aceasta să atinge și de mine. KOGĂLNICEANU, S. 64. 5. Tranz. A ajunge la o anumită distanță (în spațiu) sau la un anumit moment (în timp); a se opri la o anumită limită. Voiam să ating în copilărie cerul cu mîna. BENIUC, V. 22. În urma lor se-nălță deodată un munte de piatră care atingea cerul. ISPIRESCU, L. 25. – Forme gramaticale: perf. s. atinsei, part. atins.

ATÍNGE, atíng, vb. III. 1. Tranz. și refl. A lua contact direct (dar superficial, ușor sau în treacăt) cu un lucru sau cu o suprafață. 2. Tranz. A lovi, a izbi. ♦ Fig. A aduce prejudicii, a provoca pagube; a vătăma, a leza. ♦ Fig. A face aluzii jignitoare; a ofensa. ♦ Fig. A impresiona, a înduioșa. Atins de farmecul vieții, Mă simt o forță (VLAHUȚĂ). 3. Refl. (Urmat de determinări introduse prin prep. „de”) A se apropia de ceva cu scopul de a trage un profit, a-și însuși ceva, a beneficia de ceva. El nu se atinse de comori (RETEGANUL). ♦ A se ocupa, a se interesa (de ceva). 4. Tranz. A pomeni despre un lucru în treacăt; a schița. 5. Refl. (Înv.) A avea o legătură sau o înrudire cu ceva. 6. Tranz. A ajunge la o anumită distanță (în spațiu sau în timp) sau la o anumită limită. [Perf. s. atinsei, part. atins] – Lat. attingere.

A ATÍNGE atíng tranz. 1) A face să se atingă. 2) A lovi ușor. 3) fig. A supune unei acțiuni nocive ușoare. Înghețul a atins mugurii. 4) fig. A înjosi prin vorbe sau purtare nedemnă; a jigni; a insulta; a ofensa. 5) A face să trăiască anumite emoții, sentimente; a mișca. 6) A aminti printre altele. ~ o problemă. 7) (limite, distanțe, nivele etc.) A ajunge printr-un efort. /<lat. attingere

A SE ATÍNGE mă atíng intranz. A lua contact (cu ceva sau cu cineva). /<lat. attingere

atinge v. 1. a pipăi, a se lovi încet de ceva sau de cineva: atinse fierul; 2. fig. a mișca puțin inima, a o îndupleca către milă; 3. fig. a înțepa prin vorbe: îl atinge unde-l doare; 4. a atenta: nimeni nu s’a putut atinge de împărăția mea ISP.; 5. a avea ceva în vedere (drept scop sau obiect), a privi: cât se atinge de asta. [Lat. ATTINGERE].

*atíng, atins, a atinge v. tr. (lat. attingere, it. attingere, fr. atteindre. V. contact). Ajung, pun mîna: a atinge fructele din pom cu mîna, cu prăjina. Fig. (fr. toucher). Mișc, emoționez: vaĭetele săraculuĭ l-aŭ atins. Supăr, ofensez: s’a simțit cam atins de gluma ta. Barb. A-țĭ atinge scopu (fr. atteindre le but) îld. a-țĭ ajunge scopu. V. refl. Vin în contact: m’am atins de un gard văpsit de curînd și m’am murdărit. Fig. Pun mîna (fur saŭ vatăm): nu te atinge de banu, de onoarea altuĭa!

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

atinge (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ating, 1 pl. atingem, perf. s. 1 sg. atinsei, 1 pl. atinserăm; part. atins

atínge vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. atíng, 1 pl. atíngem, perf. s. 1 sg. atinséi, 1 pl. atínserăm; part. atíns

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ATÍNS adj. v. emoționat, impresionat, insultat, înduioșat, jignit, mișcat, ofensat, tulburat, ultragiat.

atins adj. v. EMOȚIONAT. IMPRESIONAT. INSULTAT. ÎNDUIOȘAT. JIGNIT. MIȘCAT. OFENSAT. TULBURAT. ULTRAGIAT.

ATÍNGE vb. 1. (înv. și reg.) a tinge. (~ un obiect.) 2. (înv. și reg.) a (se) pipăi. (Să nu vă ~ de aceste lucruri.) 3. v. însuși. 4. v. lovi. 5. v. bate. *6. (fig.) a împunge, a înțepa, a pișca, a șfichiui. (Îl ~ cu vorba.) 7. v. ajunge. *8. (fig.) a se lipi. (Nu se ~ somnul de el.)

ATÍNGE vb. v. aminti, arăta, cita, emoționa, impresiona, indica, insulta, înduioșa, jigni, menționa, mișca, ofensa, pomeni, privi, raporta, referi, semnala, tulbura, ultragia.

atinge vb. v. AMINTI. ARĂTA. CITA. EMOȚIONA. IMPRESIONA, INDICA. INSULTA. ÎNDUIOȘA. JIGNI. MENȚIONA. MIȘCA. OFENSA. POMENI. PRIVI. RAPORTA. REFERI. SEMNALA. TULBURA. ULTRAGIA.

ATINGE vb. 1. (înv. și reg.) a tinge. (~ un obiect.) 2. (înv. și reg.) a (se) pipăi. (Să nu vă ~ de aceste lucruri.) 3. a-și însuși. (S-a ~ de banii statului.) 4. a ajunge, a izbi, a lovi, a nimeri, a ochi, a pocni, (pop.) a păli, a picni, (reg.) a tîlni, (Transilv.) a tălăli. (Glonțul ~ iepurele.) 5. a bate, a lovi, (pop. și fam.) a muștrului, (reg.) a meci, a murseca, a toroipăni, (fam.) a chelfăni, a ciomăgi, (fig. și adesea glumeț sau ir.) a aghesmui, a altoi, a bărbieri, a freca, a îmblăti, a mîngîia, a mînji, a netezi, a peria, a pieptăna, a scărmăna, a scărpina, a tîrnosi, a tîrnui, (arg.) a cafti, a mardi. (Te rog să nu-l ~!) 6.* (fig.) a împunge, a înțepa, a pișca, a șfichiui. (Îl ~ cu vorba.) 7. a(-și) ajunge, a(-și) îndeplini, a(-și) înfăptui, a(-și) realiza. (Și-a ~ scopul.) 8.* (fig.) a se lipi. (Nu se ~ somnul de el.)

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

atínge (atíng, atíns), vb.1. A lua contact direct, ușor, cu un lucru sau o suprafață, a pune mîna. – 2. A freca, a fi în contact. – 3. A ajunge pînă la... – 4. (Arg.) a lua în stăpînire, a-și însuși; a înhăța. – 5. A veni în contact în mod neplăcut, a dăuna, a leza. – 6. A mișca, a emoționa, a înduioșa. – 7. A răni, a produce leziuni. – 8. (Arg.) A bate, a cîrpi. – 9. A pomeni, a aminti, a face aluzie la ceva. – 10. A se referi, a fi în legătură. – 11. (Arg.) A avea legături cu o femeie. Lat. attingĕre (Pușcariu 161; Candrea-Dens., 108; REW 768; DAR); cf. it. attingere, v. prov. atenher, față de lat. *attangĕrefr. atteindre, cat. atanyer, astur. atanguer.Der. atingător, adj. (care atinge; jignitor; relativ la; sensibil; emoționant); atinsătură, s. f. (înv., contact); atinsură, s. f. (înv., contact).

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

LES EXTRÉMES SE TOUCHENT (fr.) extremele se ating – L.S. Mercier, „Tableau de Paris”. Formulare plastică a identităților contrariilor, idee fundamentală a dialecticii.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

atins,-ă, atinși, -se adj. 1. furat. 2. bătut. 3. beat. 4. nebun

a atinge cu ceva expr. 1. a da cu împrumut. 2. a face un cadou. 3. a mitui.

a atinge la abataj expr. (intl.) a ucide cu o singură lovitură în stomac

a atinge la pungă expr. a determina pe cineva să facă o cheltuială importantă

a fi atins de filoxeră expr. (iron.) a fi nebun.

Intrare: atins
atins adjectiv
adjectiv (A4)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • atins
  • atinsul
  • atinsu‑
  • atinsă
  • atinsa
plural
  • atinși
  • atinșii
  • atinse
  • atinsele
genitiv-dativ singular
  • atins
  • atinsului
  • atinse
  • atinsei
plural
  • atinși
  • atinșilor
  • atinse
  • atinselor
vocativ singular
plural
Intrare: atinge
verb (VT646)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • atinge
  • atingere
  • atins
  • atinsu‑
  • atingând
  • atingându‑
singular plural
  • atinge
  • atingi
  • atingeți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • ating
(să)
  • ating
  • atingeam
  • atinsei
  • atinsesem
a II-a (tu)
  • atingi
(să)
  • atingi
  • atingeai
  • atinseși
  • atinseseși
a III-a (el, ea)
  • atinge
(să)
  • atingă
  • atingea
  • atinse
  • atinsese
plural I (noi)
  • atingem
(să)
  • atingem
  • atingeam
  • atinserăm
  • atinseserăm
  • atinsesem
a II-a (voi)
  • atingeți
(să)
  • atingeți
  • atingeați
  • atinserăți
  • atinseserăți
  • atinseseți
a III-a (ei, ele)
  • ating
(să)
  • atingă
  • atingeau
  • atinseră
  • atinseseră
verb (VT622)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • tinge
  • tingere
  • tins
  • tinsu‑
  • tingând
  • tingându‑
singular plural
  • tinge
  • tingeți
  • tingeți-
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • ting
(să)
  • ting
  • tingeam
  • tinsei
  • tinsesem
a II-a (tu)
  • tingi
(să)
  • tingi
  • tingeai
  • tinseși
  • tinseseși
a III-a (el, ea)
  • tinge
(să)
  • tingă
  • tingea
  • tinse
  • tinsese
plural I (noi)
  • tingem
(să)
  • tingem
  • tingeam
  • tinserăm
  • tinseserăm
  • tinsesem
a II-a (voi)
  • tingeți
(să)
  • tingeți
  • tingeați
  • tinserăți
  • tinseserăți
  • tinseseți
a III-a (ei, ele)
  • ting
(să)
  • tingă
  • tingeau
  • tinseră
  • tinseseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

atins, atinsăadjectiv

  • 1. Afectat de o boală gravă. DLRLC DLRM
    • format_quote Atins la plămâni. DLRLC
  • 2. (Despre persoane) Lovit de o vorbă sau o aluzie jignitoare. DLRLC DLRM
    sinonime: ofensat
    • format_quote La aceste vorbe, mulți dintre boieri s-au simțit atinși: cel cu pricina a rămas ca opărit. CREANGĂ, A. 156. DLRLC
etimologie:

atinge, atingverb

  • 1. tranzitiv reflexiv A lua contact direct (dar superficial, ușor sau în treacăt) cu un lucru sau cu o suprafață. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote A atins în zbor vârful copacilor. DEX '09 DEX '98
    • format_quote Mi-am pipăit pe sub cămașa de noapte grumazul. Parcă aș fi atins o rană. SADOVEANU, N. F. 87. DLRLC
    • format_quote Fiecare fir de floare pe care-l ating mă face să tresar. SAHIA, N. 24. DLRLC
    • format_quote Ceilalți jucau, nu jucau, dară zîna, cînd juca, părea că n-atinge pămîntul. ISPIRESCU, L. 39. DLRLC
    • format_quote Mă azvîrl peste gard, de parcă nici nu l-am atins. CREANGĂ, A. 50. DLRLC
    • format_quote Calul meu fugea, Iar a lui picioare iarba n-atingea. ALECSANDRI, P. I 190. DLRLC
    • format_quote figurat Simțea gîndurile lui cum o ating și-o dezmiardă. VLAHUȚĂ, P. 69. DLRLC
    • format_quote figurat Cu geana ta m-atinge pe pleoape. EMINESCU, O. I 120. DLRLC
    • format_quote intranzitiv Da dracul, ca să-i facă în ciudă pentru că vedea că nu-i prea plăcea, atingea și mai des cu friptura sa de slănina lui Pepelea. SBIERA, P. 16. DLRLC
    • format_quote Cînd s-a atins de mijlocul ei [al femeii], dang! a plesnit cercul. CREANGĂ, P. 100. DLRLC
    • format_quote figurat Paznic era un balaur... de care nu se atingea somnul. ISPIRESCU, U. 13. DLRLC
  • 2. tranzitiv A lovi, a izbi (ușor). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: izbi lovi
    • format_quote L-a atins pe umăr. DEX '09 DEX '98
    • format_quote Omul cocoșat pe capră atinse spinarea udă și slăbănoagă a calului. DUMITRIU, B. F. 89. DLRLC
    • format_quote familiar (la) imperativ De ce nu dai, mă...? Atinge-l, se auzi un glas. PREDA, I. 64. DLRLC
    • 2.1. argou; argotic A trage cuiva o bătaie. DEX '09 DEX '98
    • 2.2. reflexiv tranzitiv figurat A aduce prejudicii, a provoca pagube. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote S-a atins de instituția justiției. DEX '09 DEX '98
      • format_quote Prima datorie a oricărui cetățean este să păzească proprietatea obștească ca lumina ochilor, să nu tolereze nimănui să se atingă de ea. DLRLC
      • chat_bubble A atinge pe cineva la pungă = a pricinui cuiva o pagubă bănească reținându-i o sumă sau obligându-l la cheltuieli nedorite de el. DLRLC
    • 2.3. figurat Insulta, jigni, ofensa. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Oșlobanu, prost, prost, dar să nu-l atingă cineva cu cît îi negru sub unghie, că-și azvîrle țărnă după cap ca buhaiul. CREANGĂ, A. 78. DLRLC
      • format_quote Dar săracul nu tăcea, Cu cuvîntul îl tăia, Cu vorba că-l atingea. TEODORESCU, P. P. 297. DLRLC
      • 2.3.1. A face aluzii jignitoare. DLRLC
        • format_quote Ștefan-vodă-nțelegea Unde baba-l atingea, Și-n gura mare-i zicea: Babă Slabă Și-nfocată, Dar la minte Înțeleaptă. TEODORESCU, P. P. 519. DLRLC
    • 2.4. figurat Impresiona, mișca, înduioșa. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Atins de farmecul vieții. Mă simt o forță-n univers, Și glasul meu devine cîntec, Gîndirea mea devine vers. VLAHUȚĂ, O. A. 66. DLRLC
      • format_quote Poezia care atinge, poezia cea adevărată, nu este aceea în care mișună spiritele necurate de p-aia lume. Poezia cea adevărată este aceea care vorbește inimii, iar nu fanteziei numai. BOLLIAC, O. 45. DLRLC
  • 3. reflexiv (Urmat de determinări introduse prin prepoziția „de”) A se apropia de ceva cu scopul de a trage un profit, a-și însuși ceva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Nu s-a atins de bani. DEX '09 DEX '98
    • format_quote El nu se atinse de comori. RETEGANUL, P. IV 12. DLRLC
    • format_quote Știți că nimeni nu s-a putut atinge de împărăția mea. ISPIRESCU, L. 12. DLRLC
    • 3.1. A se ocupa, a se interesa (de ceva). DLRLC
      • format_quote Scrisorile și gazetele stau teanc, nici nu s-atinge de ele. SADOVEANU, N. F. 132. DLRLC
  • 4. tranzitiv A pomeni, a aminti, a vorbi despre un lucru în treacăt. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Tipul lui Zlătescu ar fi interesant, din nefericire autorul nu ne dă mai nimica, tipul e numai atins, fără a fi zugrăvit pe deplin. GHEREA, ST. CR. II 202. DLRLC
    • format_quote intranzitiv rar Toate aceste fapte de care atinserăm pînă acum... se petrecută în... august (1600). BĂLCESCU, O. II 303. DLRLC
    • 4.1. reflexiv învechit A avea o legătură sau o înrudire cu ceva; a se referi la ceva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Nu trebuie să cerem de la vînători o prețuire rece și nepărtinitoare a întîmplărilor și a izbînzilor ce se ating de arta lor favorită. ODOBESCU, S. III 48. DLRLC
      • format_quote Încît s-atinge despre dreapta giudecată... nu m-agiungi nici la călcîie. ALECSANDRI, T. 1232. DLRLC
      • format_quote Această poroncă îndată s-au împlinit, dară nu știu dacă aceasta să atinge și de mine. KOGĂLNICEANU, S. 64. DLRLC
  • 5. tranzitiv A ajunge la o anumită distanță (în spațiu sau în timp) sau la o anumită limită. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Voiam să ating în copilărie cerul cu mîna. BENIUC, V. 22. DLRLC
    • format_quote În urma lor se-nălță deodată un munte de piatră care atingea cerul. ISPIRESCU, L. 25. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.