3 intrări

24 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

asud sms [At: PONTBRIANT, D. / Pl: ~uri[1] / E: drr asuda] 1 Sudoare. 2 Secreție grasă a pielii ovinelor, cu care se impregnează lâna, devenind moale și impermeabilă Si: usuc. 3 (Bot; reg; îc) ~ul-calului (sau ~ul capului) Osul-iepurelui.

  1. Fiind singulare tantum, acest plural este dubios. Alte surse indică totuși sn, ceea ce ar putea justifica această desinență. — Ladislau Strifler

ASÚD s. m. (Popular) Sudoare, transpirație, nădușeală. Vine Barbul de la plug... Cu trupul plin de asud. TEODORESCU, P. P. 329.

ASÚD s. n. (Reg.) Sudoare, transpirație, nădușeală. – Postverbal al lui asuda.

1) asúd n., pl. urĭ (d. a asuda. V. sud 1). P. P. Sudoare. Trans. Asudu caluluĭ, o plantă numită și sudoarea caluluĭ. V. dîrmotin.

2) asúd, a -á, v. intr. (lat. ex-súdo, -sudáre, it. sudare, pv. cat. pg. suar, fr. suer, sp. sudar. V. sud 4). Scot pin poriĭ peliĭ, din pricina călduriĭ, o umoare ca apa. Mă aburesc: geamurile aŭ asudat. Fig. Mă trudesc: mult am asudat pîn’am reușit. V. tr. Fac să asude: mĭ-aĭ asudat calu.

ASUDÁ, asúd, vb. I. Intranz. 1. A secreta sudoare; a transpira, a năduși. ◊ Expr. (Ir.) A asuda sub limbă, se zice despre cei care se plâng că au muncit din greu, fără să fi făcut în realitate (mai) nimic. ♦ A se aburi. Pereții asudă. 2. Fig. A munci depunând mari eforturi; a osteni, a trudi. – Lat. assudare.

ASUDÁ, asúd, vb. I. Intranz. 1. A secreta sudoare; a transpira, a năduși. ◊ Expr. (Ir.) A asuda sub limbă, se zice despre cei care se plâng că au muncit din greu, fără să fi făcut în realitate (mai) nimic. ♦ A se aburi. Pereții asudă. 2. Fig. A munci depunând mari eforturi; a osteni, a trudi. – Lat. assudare.

asuda [At: URECHE, ap. LET. I, 98/93 / Pzi: asud și (rar) ~dez / E: ml assudare] 1 vi (D. oameni și animale) A secreta sudoarea prin porii pielii Si: a transpira, (pop) a înăduși. 2 vi (Îe; irn) A ~ sub limbă A-i fi frig. 3 vi (Îae; irn) A se lăuda că a muncit mult, fără să fi făcut mare lucru. 4 vi (Îe; irn) A nu-i ~ nici limba A acuza de lene un om foarte muncitor. 5 vi (Îe) A nu ~ de vorba cuiva A nu-i păsa de vorba cuiva. 6 vi (Îe) A-i ~ cuiva urechea pentru ceva A aștepta cu nerăbdare o veste. 7 vi (Fig; d. obiecte) A se aburi. 8 vi (Fig; d. oameni) A-și da silința. 9 vtf (Rar) A face pe cineva să asude. 10 vtf (Fig) A-i da cuiva mult de lucru. corectată

ASUDÁ, asúd, vb. I. Intranz. 1. (Despre oameni și animale) A secreta sudoare prin porii pielii; a transpira, a năduși. Asuda cumplit; și noaptea storcea prosoape ude. BART, E. 380. Cîteodată asuda noaptea, și dimineața se scula obosit, indispus, buimac și cu gura rea. VLAHUȚĂ, O. A. I 90. Deodată dinții crîșcau, Din ochișori lăcrămau, Pe trupușor asudau... Și nimic nu mai ziceau. TEODORESCU, P. P. 264. ◊ Expr. A asuda sub limbă, se zice în bătaie de joc despre cei care se plîng că le e cald pentru că ar fi muncit din greu, cînd, în realitate, nu au făcut nimic. ◊ Tranz. Fig. Trecutul meu asudă lacrimi. BENIUC, V. 149. ♦ Fig. (Despre obiecte) A se aburi. Ferestrele asudă. Pereții asudă.Fig. A scoate aburi. Aburii se ridică molatici în tavan de pe mămăliga ce asudă pe fund. VLAHUȚĂ, O. A. 97. 2. Fig. A se osteni, a se obosi, a se trudi, a se nevoi. Voi, carii sînteți îmboldiți Spre-a artelor cultură Și asudați și vă trudiți Muncind literatură. VĂCĂRESCU, P. 351. ♦ A munci. Știința își va pune toate bunurile în slujba celor ce asudă. CAMILAR, TEM. 78. Cînd a venit vremea secerișului, Obăienii asudau pe lanurile Mîndreștilor. SANDU-ALDEA, U. P. 99. – Prez. ind. și: (neobișnuit) asudez (DELAVRANCEA, H. T. 36).

ASUDÁ, asúd, vb. I. Intranz. 1. A secreta sudoare; a transpira, a năduși. ◊ Expr. (Ir.) A asuda sub limbă, se zice despre cei care se plîng că au muncit din greu, fără să fi făcut, în realitate, (mai) nimic. ♦ A se aburi. Pereții asudă. 2. Fig. A se obosi, a se osteni, a se trudi; p. ext. a munci. – Lat. assudare.

A ASUDÁ asúd intranz. 1) A elimina sudoare; a transpira. 2) (despre obiecte de sticlă, pereți etc.) A se acoperi cu aburi; a se aburi. 3) fig. A obosi muncind; a se trudi. /<lat. assudare

ASUDA vb. (Mold., Ban., Trans. N) A transpira. A: Că cine nu ari pîră de nebun pre acela drumățu mărgînd în cale, asudînd și merge cîntînd și obîrșind calea, îndată ari lăcrăma? NCCD, 257. C: Asud. Sudo. AC, 329. Trupu-mi de gînduri mi-asudă, Din ochi lacrime mă udă. CÎNTECE, 2v; cf. LEX. MARS., 200, 247. ♦︎ A face pe cineva să nădușească dîndu-i mult de lucru; a chinui, a asupri. A: Mai apoi, de i-au și supus supt giugul lor [turcii pe moldoveni], de cîteva ori i-au asudat, rocoșindu-se. URECHE. Etimologie: lat. assudare.

asudà v. 1. a scoate prin porii pielii o umoare apoasă; 2. a face să asude; 3. fig. a obosi, a se trudi. [Lat. ASSUDARE]. ║ n. sudoare; asudul calului, plantă numită și dârmotin.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

asuda (a ~) vb., ind. prez. 3 asu

asudá vb., ind. prez. 1 sg. asúd, 3 sg. și pl. asúdă

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ASÚD s. v. apă, înădușeală, nădușeală, sudoare, transpirație.

asud s. v. APĂ. ÎNNĂDUȘEALĂ. NĂDUȘEALĂ. SUDOARE. TRANSPIRAȚIE.

ASUDÁ vb. v. munci, obosi, osteni, trudi.

ASUDÁ vb. 1. v. transpira. 2. a se aburi. (Pereții ~.)

ASUDUL-CÁLULUI s. v. osul-iepurelui.

asuda vb. v. MUNCI. OBOSI. OSTENI. TRUDI.

ASUDA vb. 1. a (se) înnăduși, a năduși, a transpira. 2. a se aburi. (Pereții ~.)

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

asudá (asúd, asudát), vb. – A năduși, a transpira. – Mr. asud, megl. sud. Lat. assūdāre (Pușcariu 155; Candrea-Dens., 107; REW 3076; DAR; cf. Rosetti, I, 163); reprezentanții romanici derivă de la lat. sudare.Der. asud, s. n. (transpirație; pisică, Ononis hircina); asudător, adj. (sudorific); asudătură, s. f. (sudoare); asudoare, s. f. (Trans., sudoare).

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

asudá, asud, vb. intranz. – A transpira, a năduși. – Lat. assudare „a asuda” (Șăineanu, Pușcariu, CDDE, MDA).

Intrare: asud
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: Scriban, MDA2
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • asud
  • asudul
  • asudu‑
plural
  • asuduri
  • asudurile
genitiv-dativ singular
  • asud
  • asudului
plural
  • asuduri
  • asudurilor
vocativ singular
plural
Intrare: asuda
verb (V4)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • asuda
  • asudare
  • asudat
  • asudatu‑
  • asudând
  • asudându‑
singular plural
  • asu
  • asudați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • asud
(să)
  • asud
  • asudam
  • asudai
  • asudasem
a II-a (tu)
  • asuzi
(să)
  • asuzi
  • asudai
  • asudași
  • asudaseși
a III-a (el, ea)
  • asu
(să)
  • asude
  • asuda
  • asudă
  • asudase
plural I (noi)
  • asudăm
(să)
  • asudăm
  • asudam
  • asudarăm
  • asudaserăm
  • asudasem
a II-a (voi)
  • asudați
(să)
  • asudați
  • asudați
  • asudarăți
  • asudaserăți
  • asudaseți
a III-a (ei, ele)
  • asu
(să)
  • asude
  • asudau
  • asuda
  • asudaseră
Intrare: asudul-calului, -capului
substantiv neutru compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • asudul-calului
plural
genitiv-dativ singular
  • asudului-calului
plural
vocativ singular
plural
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • asudul-capului
plural
genitiv-dativ singular
  • asudului-capului
plural
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

asud, asudurisubstantiv neutru

etimologie:

asuda, asudverb

  • 1. A secreta sudoare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Asuda cumplit; și noaptea storcea prosoape ude. BART, E. 380. DLRLC
    • format_quote Cîteodată asuda noaptea, și dimineața se scula obosit, indispus, buimac și cu gura rea. VLAHUȚĂ, O. A. I 90. DLRLC
    • format_quote Deodată dinții crîșcau, Din ochișori lăcrămau, Pe trupușor asudau... Și nimic nu mai ziceau. TEODORESCU, P. P. 264. DLRLC
    • format_quote tranzitiv figurat Trecutul meu asudă lacrimi. BENIUC, V. 149. DLRLC
    • 1.1. A se aburi. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: aburi
      • format_quote Pereții asudă. Ferestrele asudă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.2. figurat A scoate aburi. DLRLC
      • format_quote Aburii se ridică molatici în tavan de pe mămăliga ce asudă pe fund. VLAHUȚĂ, O. A. 97. DLRLC
    • chat_bubble ironic A asuda sub limbă, se zice despre cei care se plâng că au muncit din greu, fără să fi făcut în realitate (mai) nimic. DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 2. figurat A munci depunând mari eforturi. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Voi, carii sînteți îmboldiți Spre-a artelor cultură Și asudați și vă trudiți Muncind literatură. VĂCĂRESCU, P. 351. DLRLC
    • 2.1. Munci. DLRLC
      sinonime: munci
      • format_quote Știința își va pune toate bunurile în slujba celor ce asudă. CAMILAR, TEM. 78. DLRLC
      • format_quote Cînd a venit vremea secerișului, Obăienii asudau pe lanurile Mîndreștilor. SANDU-ALDEA, U. P. 99. DLRLC
  • comentariu neobișnuit Prezent indicativ și: asudez. DLRLC
etimologie:

asudul-caluluisubstantiv neutru articulat
asudul-capuluisubstantiv masculin articulat

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.