13 definiții pentru nevoi


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

nevoi [At: COD. VOR. 42/8 / Pzi: ~esc / E: nevoie] (Înv) 1 vtu A necesita (2). 2 vr A se chinui. 3 vt A păgubi. 4 vt (Asr; pasiv) A obliga (prin constrângere). 5-6 vri (Pop; urmat de determinări care arată scopul) A face eforturi Si: a (se) strădui. 7 vi A încerca depunând eforturi, grăbindu-se. 8 vr A se obișnui. 9 vr A se îndeletnici cu... 10-11 vri (Udp „de”) A avea grijă de ceva sau de cineva. 12-13 vri (Ccd sau udp „asupra”, „împotriva”) A ține piept Si: a rezista.

NEVOÍ, nevoiesc, vb. IV. 1. Tranz. (Numai la diateza pasivă) A fi silit sau constrâns să acționeze într-un anumit fel; a fi obligat, dator. 2. Refl. (Înv. și pop.) A face eforturi; a se strădui, a se căzni. – Din nevoie.

NEVOÍ, nevoiesc, vb. IV. 1. Tranz. (Numai la diateza pasivă) A fi silit sau constrâns să acționeze într-un anumit fel; a fi obligat, dator. 2. Refl. (Înv. și pop.) A face eforturi; a se strădui, a se căzni. – Din nevoie.

NEVOÍ, nevoiesc, vb. IV. 1. Tranz. (Numai la pasiv, urmat de un infinitiv sau de o propoziție completivă cu verbul la conjunctiv) A fi silit sau constrîns; a fi obligat, dator. În vremea iernii e nevoit să se acopere cu șube. SADOVEANU, E. 94. Societatea ce se afla aici fusese nevoită a se închide în casă și a căuta distracții în convorbiri. BOLINTINEANU, O. 414. Sinan, trebuind a înainta spre București, era nevoit a trece pe la Călugăreni. BĂLCESCU, O. I 198. 2. Refl. (Învechit și arhaizant) A se sili, a se strădui, a face eforturi, a se trudi, a se căzni. De două luni de cînd se nevoiește el n-a văzut măcar un drac... să se ia la harță cu dînsul. STĂNOIU, C. I. 168. Văzîndu-l păzitorul cum se nevoia a-și scoate calul și căruța din noroi, i se făcu milă de el. ISPIRESCU, L. 374. Nevoindu-se cu silă să se urce pîn’la ea. NEGRUZZI, S. II 6.

A NEVOÍ ~iésc tranz. (folosit, mai ales, la pasiv) A pune cu forța (să facă ceva); a sili; a impune; a obliga; a constrânge. /Din nevoie

nevoì v. a căuta cu anevoie, a se opinti: se nevoiesc în deșert OD.

nevoĭésc v. tr. (d. nevoĭe; bg. nevolĭy). Silesc, constrîng: l-a nevoit să plece. V. refl. Mă silesc, mă opintesc: mult m’am nevoit să ridic peatra!


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!nevoí (a se ~) (înv., pop.) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se nevoiéște, imperf. 3 sg. se nevoiá; conj. prez. 3 să se nevoiáscă

nevoí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. nevoiésc, imperf. 3 sg. nevoiá; conj. prez. 3 sg. și pl. nevoiáscă

nevoi (ind. prez. 1 sg. și 3 pl. nevoiesc, conj. nevoiască)


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

NEVOÍ vb. a constrânge, a forța, a obliga, a sili. (Sunt ~ să...)

NEVOÍ vb. v. canoni, căzni, cere, chinui, comporta, forța, frământa, impune, împotrivi, munci, necăji, necesita, obosi, osteni, pretinde, reclama, rezista, sforța, sili, solicita, strădui, trudi, zbate, zbuciuma.

NEVOI vb. a constrînge, a forța, a obliga, a sili. (Sînt ~ să...)

nevoi vb. v. CANONI. CĂZNI. CERE. CHINUI. COMPORTA. FORȚA. FRĂMÎNTA. IMPUNE. ÎMPOTRIVI. MUNCI. NECĂJI. NECESITA. OBOSI. OSTENI. PRETINDE. RECLAMA. REZISTA. SFORȚA. SILI. SOLICITA. STRĂDUI. TRUDI. ZBATE. ZBUCIUMA.

Intrare: nevoi
verb (VT408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • nevoi
  • nevoire
  • nevoit
  • nevoitu‑
  • nevoind
  • nevoindu‑
singular plural
  • nevoiește
  • nevoiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • nevoiesc
(să)
  • nevoiesc
  • nevoiam
  • nevoii
  • nevoisem
a II-a (tu)
  • nevoiești
(să)
  • nevoiești
  • nevoiai
  • nevoiși
  • nevoiseși
a III-a (el, ea)
  • nevoiește
(să)
  • nevoiască
  • nevoia
  • nevoi
  • nevoise
plural I (noi)
  • nevoim
(să)
  • nevoim
  • nevoiam
  • nevoirăm
  • nevoiserăm
  • nevoisem
a II-a (voi)
  • nevoiți
(să)
  • nevoiți
  • nevoiați
  • nevoirăți
  • nevoiserăți
  • nevoiseți
a III-a (ei, ele)
  • nevoiesc
(să)
  • nevoiască
  • nevoiau
  • nevoi
  • nevoiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

nevoi

  • 1. tranzitiv (Numai la diateza pasivă) A fi silit sau constrâns să acționeze într-un anumit fel; a fi obligat, dator.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
    exemple
    • În vremea iernii e nevoit să se acopere cu șube. SADOVEANU, E. 94.
      surse: DLRLC
    • Societatea ce se afla aici fusese nevoită a se închide în casă și a căuta distracții în convorbiri. BOLINTINEANU, O. 414.
      surse: DLRLC
    • Sinan, trebuind a înainta spre București, era nevoit a trece pe la Călugăreni. BĂLCESCU, O. I 198.
      surse: DLRLC
  • 2. reflexiv învechit popular A face eforturi; a se strădui, a se căzni.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: căzni sili strădui trudi 3 exemple
    exemple
    • De două luni de cînd se nevoiește el n-a văzut măcar un drac... să se ia la harță cu dînsul. STĂNOIU, C. I. 168.
      surse: DLRLC
    • Văzîndu-l păzitorul cum se nevoia a-și scoate calul și căruța din noroi, i se făcu milă de el. ISPIRESCU, L. 374.
      surse: DLRLC
    • Nevoindu-se cu silă să se urce pîn’ la ea. NEGRUZZI, S. II 6.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • nevoie
    surse: DEX '09 DEX '98