opțiuni
  • info

14 definiții pentru nevoi

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

NEVOI, nevoiesc, vb. IV. 1. Tranz. (Numai la diateza pasivă) A fi silit sau constrâns să acționeze într-un anumit fel; a fi obligat, dator. 2. Refl. (Înv. și pop.) A face eforturi; a se strădui, a se căzni. – Din nevoie.

NEVOI, nevoiesc, vb. IV. 1. Tranz. (Numai la diateza pasivă) A fi silit sau constrâns să acționeze într-un anumit fel; a fi obligat, dator. 2. Refl. (Înv. și pop.) A face eforturi; a se strădui, a se căzni. – Din nevoie.

nevoi [At: COD. VOR. 42/8 / Pzi: ~esc / E: nevoie] (Înv) 1 vtu A necesita (2). 2 vr A se chinui. 3 vt A păgubi. 4 vt (Asr; pasiv) A obliga (prin constrângere). 5-6 vri (Pop; urmat de determinări care arată scopul) A face eforturi Si: a (se) strădui. 7 vi A încerca depunând eforturi, grăbindu-se. 8 vr A se obișnui. 9 vr A se îndeletnici cu... 10-11 vri (Udp „de”) A avea grijă de ceva sau de cineva. 12-13 vri (Ccd sau udp „asupra”, „împotriva”) A ține piept Si: a rezista.

NEVOI, nevoiesc, vb. IV. 1. Tranz. (Numai la pasiv, urmat de un infinitiv sau de o propoziție completivă cu verbul la conjunctiv) A fi silit sau constrîns; a fi obligat, dator. În vremea iernii e nevoit să se acopere cu șube. SADOVEANU, E. 94. Societatea ce se afla aici fusese nevoită a se închide în casă și a căuta distracții în convorbiri. BOLINTINEANU, O. 414. Sinan, trebuind a înainta spre București, era nevoit a trece pe la Călugăreni. BĂLCESCU, O. I 198. 2. Refl. (Învechit și arhaizant) A se sili, a se strădui, a face eforturi, a se trudi, a se căzni. De două luni de cînd se nevoiește el n-a văzut măcar un drac... să se ia la harță cu dînsul. STĂNOIU, C. I. 168. Văzîndu-l păzitorul cum se nevoia a-și scoate calul și căruța din noroi, i se făcu milă de el. ISPIRESCU, L. 374. Nevoindu-se cu silă să se urce pîn’la ea. NEGRUZZI, S. II 6.

A NEVOI ~iesc tranz. (folosit, mai ales, la pasiv) A pune cu forța (să facă ceva); a sili; a impune; a obliga; a constrânge. /Din nevoie

nevoì v. a căuta cu anevoie, a se opinti: se nevoiesc în deșert OD.

nevoĭésc v. tr. (d. nevoĭe; bg. nevolĭy). Silesc, constrîng: l-a nevoit să plece. V. refl. Mă silesc, mă opintesc: mult m’am nevoit să ridic peatra!

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

nevoi (a se ~) (înv., pop.) vb. refl., ind. prez. 1 sg. mă nevoiesc, 3 sg. se nevoiește, imperf. 1 sg. mă nevoiam; conj. prez. 1 sg. să mă nevoiesc, 3 să se nevoiască; imper. 2 sg. afirm. nevoiește-te; ger. nevoindu-mă

!nevoi (a se ~) (înv., pop.) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se nevoiește, imperf. 3 sg. se nevoia; conj. prez. 3 să se nevoiască

nevoi vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. nevoiesc, imperf. 3 sg. nevoia; conj. prez. 3 sg. și pl. nevoiască

nevoi (ind. prez. 1 sg. și 3 pl. nevoiesc, conj. nevoiască)

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

NEVOI vb. a constrânge, a forța, a obliga, a sili. (Sunt ~ să...)

NEVOI vb. v. canoni, căzni, cere, chinui, comporta, forța, frământa, impune, împotrivi, munci, necăji, necesita, obosi, osteni, pretinde, reclama, rezista, sforța, sili, solicita, strădui, trudi, zbate, zbuciuma.

NEVOI vb. a constrînge, a forța, a obliga, a sili. (Sînt ~ să...)

nevoi vb. v. CANONI. CĂZNI. CERE. CHINUI. COMPORTA. FORȚA. FRĂMÎNTA. IMPUNE. ÎMPOTRIVI. MUNCI. NECĂJI. NECESITA. OBOSI. OSTENI. PRETINDE. RECLAMA. REZISTA. SFORȚA. SILI. SOLICITA. STRĂDUI. TRUDI. ZBATE. ZBUCIUMA.

Intrare: nevoi
verb (VT408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • nevoi
  • nevoire
  • nevoit
  • nevoitu‑
  • nevoind
  • nevoindu‑
 singular plural
  • nevoiește
  • nevoiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • nevoiesc
 (să)
  • nevoiesc
  • nevoiam
  • nevoii
  • nevoisem
a II-a (tu)
  • nevoiești
 (să)
  • nevoiești
  • nevoiai
  • nevoiși
  • nevoiseși
a III-a (el, ea)
  • nevoiește
 (să)
  • nevoiască
  • nevoia
  • nevoi
  • nevoise
plural I (noi)
  • nevoim
 (să)
  • nevoim
  • nevoiam
  • nevoirăm
  • nevoiserăm
  • nevoisem
a II-a (voi)
  • nevoiți
 (să)
  • nevoiți
  • nevoiați
  • nevoirăți
  • nevoiserăți
  • nevoiseți
a III-a (ei, ele)
  • nevoiesc
 (să)
  • nevoiască
  • nevoiau
  • nevoiră
  • nevoiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

nevoi, nevoiescverb

  • 1. tranzitiv (Numai la diateza pasivă) A fi silit sau constrâns să acționeze într-un anumit fel; a fi obligat, dator. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote În vremea iernii e nevoit să se acopere cu șube. SADOVEANU, E. 94. DLRLC
    • format_quote Societatea ce se afla aici fusese nevoită a se închide în casă și a căuta distracții în convorbiri. BOLINTINEANU, O. 414. DLRLC
    • format_quote Sinan, trebuind a înainta spre București, era nevoit a trece pe la Călugăreni. BĂLCESCU, O. I 198. DLRLC
  • 2. reflexiv învechit popular A face eforturi; a se strădui, a se căzni. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: căzni sili strădui trudi
    • format_quote De două luni de cînd se nevoiește el n-a văzut măcar un drac... să se ia la harță cu dînsul. STĂNOIU, C. I. 168. DLRLC
    • format_quote Văzîndu-l păzitorul cum se nevoia a-și scoate calul și căruța din noroi, i se făcu milă de el. ISPIRESCU, L. 374. DLRLC
    • format_quote Nevoindu-se cu silă să se urce pîn’ la ea. NEGRUZZI, S. II 6. DLRLC
etimologie:
  • nevoie DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.