asasinat², ~ă a [At: DA ms / Pl: ~ați, ~e / E: asasina] Care a fost omorât cu premeditare.

asasinat¹ sn [At: DA ms / Pl: ~e / E: asasina] Omor cu premeditare Si: asasinare.

*ASASINAT (pl. -ate) sn. Fapta celui care asasinează, omor, ucidere [fr.].

ASASINAT, asasinate, s. n. Crimă, omor mișelesc, asasinare. Se trăgea asupra poporului... Cu somații ori fără somații nu era tot asasinat? SADOVEANU, N. F. 153.

ASASINAT, asasinate, s. n. Omor mișelesc și premeditat. – Fr. assassinat.

ASASINAT s.n. Ucidere premeditată a unei persoane; crimă. [Pl. -te. / < fr. assassinat].

ASASINAT s. n. omor cu premeditare. (< fr. assassinat, it. assassinato)

ASASINAT ~e n. Crimă cu premeditare. /<fr. assassinat

asasinat n. omor tâlhăresc.

*asasinát n., pl. e (fr. assassinat). Ucidere mișelească.

asasina vt [At: DA ms / Pzi: ~nez / E: fr assiner] 1 A omorî pe cineva cu premeditare. 2 (Fig) A plictisi și a enerva pe cineva cu insistențele.

*ASASINA (-inez) vb. tr. 1 A omorî cu premeditare, stînd la pîndă ¶ 2 fig.: mă asasinează cu privirea ei ¶ 3 fig. A plictisi mereu pe cineva cu un lucru: mă asasinează cu lectura scrierilor lui [fr. < it.].

ASASINA, asasinez, vb. I. Tranz. (Cu privire la oameni) A omorî mișelește, a ucide. Soții Rosenberg au fost torturați și asasinați tocmai pentru că au apărat prin atitudinea lor demnă principiile democrației, ale păcii, ale adevărului. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 351, 6/3.

ASASINA, asasinez, vb. I. Tranz. A omorî mișelește și cu premeditare; a ucide. ♦ Fig. (Fam.) A plictisi, a enerva cu insistențele. – Fr. assassiner.

ASASINA vb. I. tr. A comite un asasinat; a ucide. ♦ (Fig.; fam.) A plictisi în cel mai înalt grad (cu insistențele). [< fr. assassiner, it. assassinare].

ASASINA vb. tr. 1. a comite un asasinat. 2. (fam.) a plictisi în cel mai înalt grad (cu insistențele). (< fr. assassiner)

A ASASINA ~ez tranz. A ucide printr-un asasinat. /<fr. assassiner

asasinà v. 1. a ucide cu precugetare și prin surprindere (ca tâlharii); 2. fig. a importuna foarte.

*asasinéz v. tr. (fr. assassiner). Ucid mișelește. Fig. Iron. Plictisesc cu vorba.

asasinat s. n., pl. asasinate

asasinat s. n., pl. asasinate

asasinat s. n., pl. asasinate

asasina (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. asasinez, 3 asasinează; conj. prez. 1 sg. să asasinez, 3 să asasineze

asasina (a ~) vb., ind. prez. 3 asasinează

asasina vb., ind. prez. 3 sg. și pl. asasinează

ASASINAT s. v. crimă.

ASASINAT adj. v. omorât.

ASASINAT s. crimă, moarte, omor, omorîre, omucidere, ucidere, (livr.) homicid, (înv.) deșugubină, singi, omucid, ucigătură. (Condamnat pentru ~.)

ASASINAT adj. omorît, suprimat, ucis, (pop.) răpus, (fam. fig.) achitat, lichidat. (O persoană ~.)

ASASINA vb. v. omorî.

ASASINA vb. a omorî, a suprima, a ucide, (rar) a masacra, (înv. și pop.) a prăpădi, a sfîrși, (pop.) a dovedi, a găti, a răpune, (înv. și reg.) a pieri, a pustii, a sparge, a stinge, (reg.) a mătrăși, a prăda, (Mold.) a stropși, (înv.) a cumpli, a pierde, a săvîrși, a seca, a strica, (înv. și pop. fig.) a muta, (fam. fig.) a achita, a curăța, a lichida, (arg.) a mierli.