3 intrări

40 de definiții (maximum 20 afișate)

arată toate definițiile

ARGINTÍ vb. IV v. arginta.

ARGINTÍ vb. IV. v. arginta.

argintá vt [At: PONT, F. 268 / V: (înv) -ti, -nți / Pzi: -téz / E: argint] 1 A acoperi cu un strat de argint (1) Si: (înv) argintui (1) Vz polei, auri. 2 (Fig) A face să aibă luciul și strălucirea argintului (1) Si: (înv) argintul (2).

argințí vt vz arginta

ARGÍNT, (1) s. n., (2) arginturi, s. n., (3) arginți, s. m. 1. S. n. (Adesea fig.) Metal prețios de culoare albă strălucitoare, maleabil și ductil, cu o mare conductibilitate electrică. ♦ Nuntă de argint = a douăzeci și cincea aniversare a căsătoriei cuiva; petrecere organizată cu acest prilej. ♦ Compus: (pop.) argint-viu = a) mercur; b)fig. om plin de energie, iute, vioi. 2. S. n. Varietate sau obiect de argint (1). 3. S. m. (Mai ales la pl.) Ban1, para3. – Lat. argentum.

ARGINTÁ, argintez, vb. I. Tranz. A acoperi un obiect metalic cu un strat subțire de argint (1); a argintui. ♦ Fig. A face să aibă strălucirea argintului (1). [Var.: (înv.) argintí vb. IV] – Din argint.

ARGÍNT (1) s. n., (2) arginți, s. m. 1. S. n. (Adesea fig.) Metal prețios de culoare albă strălucitoare, maleabil și ductil, cu o mare conductibilitate electrică. ♦ Nuntă de argint = a douăzeci și cincea aniversare a căsătoriei cuiva; petrecere organizată cu acest prilej. ♦ Compus: (pop.) argint-viu = a) mercur; b) fig. om plin de energie. 2. S. m. (Mai ales la pl.) Ban1, para3. – Lat. argentum.

ARGINTÁ, argintez, vb. I. Tranz. A acoperi un obiect metalic cu un strat subțire de argint (1); a argintui. ♦ Fig. A face să aibă strălucirea argintului (1). [Var.: (înv.) argintí vb. IV] – Din argint.

ARGÍNT (1,3) s. n., (2) arginți, s. m. 1. Metal prețios, cu duritate scăzută, de culoare albă-cenușie strălucitoare. Vînzătorii din prăvălie le aduc pe tăvi de argint o farfurioară cu șerbet. PAS, L. I 83. Hainele de pe feciori Sclipeau de argint. COȘBUC, P. I 55. Flori de tei el are-n păru-i Și la șold un corn de-argint. EMINESCU, O. I 103. ◊ Fig. În părul meu sălbatic A prins ninsoarea firelor de-argint. BENIUC, V. 38. Toamna cu-a ei albă frunte... A lăsat argint pe munte Și rugină pe păduri. TOPÎRCEANU, S. A. 22. Din ochii ei albaștri și mari curgeau șiroaie de mărgăritare apoase pe o față mai albă ca argintul crinului. EMINESCU, N. 4. ◊ Nuntă de argint = aniversare a 25 de ani de la căsătorie; petrecere organizată cu acest prilej. 2. (La pl.; rar) Bani. Mari bogătani, fiare flămînde-nsetate De aur, de-arginți, de bucate. BENIUC, V. 153. Vrei pacea să o aperi de furi și de vicleni? Fîntîni fă să țîșnească țițeiul la Moreni Și nu uita! Mai vajnici decît, ai lor arginți E munca ta, sînt stropii sudorilor fierbinți. JEBELEANU, P. 13. 3. (În expr.) Argint-viu = mercur. Nu se află pe lume pești ca cei din apa Moldovei... luminoși și iuți ca argintul-viu. SADOVEANU, N. F. 30. Cînd ai ști cît îi de veselă... fiica mea că-i vine logodnicul! Parcă are argint-viu într-însa. ALECSANDRI, T. 997. ◊ Fig. Feciorii starostelui începură să se miște cu o hărnicie al cărei argint- viu nici nu se bănuia a fi în mădulările lor mari. SADOVEANU, F. J. 466.

ARGINTÁ, argintez, vb. I. Tranz. (Cu privire la obiecte) A acoperi cu un strat subțire de argint; a sufla cu argint. Am argintat o cupă.Fig. A face să aibă luciul sau strălucirea argintului. Treceau mai apoi mîndri printre casele satului și răsăritul le arginta coasele. CAMILAR, N. II 385. – Variantă: (învechit) argintí (EMINESCU, O. I 45) vb. IV.

ARGÍNT (1) s. n., (2) arginți, s. m. 1. (Adesea fig.) Metal prețios, de culoare albă-cenușie strălucitoare. ♦ Nuntă de argint = a douăzeci și cincea aniversare a căsătoriei. ♦ Compus: argint-viu = mercur. 2. (La pl.) Bani. – Lat. argentum.

ARGINTÁ, argintez, vb. I. Tranz. A acoperi un obiect cu un strat subțire de argint. ♦ Fig. A face să aibă strălucirea argintului. [Var.: (înv.) argintí vb. IV] – Din argint.

argínt2 (metal) s. n., (sorturi, obiecte) pl. argínturi; simb. Ag

argínt1 (ban) s. m., pl. argínți

argintá (a ~) vb., ind. prez. 3 arginteáză

argínt (ban) s. m., pl. argínți

argínt (metal) s. n., (specii, obiecte) pl. argínturi; simb. Ag

Intrare: argint
Ag simbol
argint (s.n.) substantiv neutru
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular argint argintul
plural arginturi arginturile
genitiv-dativ singular argint argintului
plural arginturi arginturilor
vocativ singular
plural
argint (s.m.) substantiv masculin
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular argint argintul
plural arginți arginții
genitiv-dativ singular argint argintului
plural arginți arginților
vocativ singular
plural
Intrare: arginta
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) arginta argintare argintat argintând singular plural
argintea argintați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) argintez (să) argintez argintam argintai argintasem
a II-a (tu) argintezi (să) argintezi argintai argintași argintaseși
a III-a (el, ea) argintea (să) arginteze arginta argintă argintase
plural I (noi) argintăm (să) argintăm argintam argintarăm argintaserăm, argintasem*
a II-a (voi) argintați (să) argintați argintați argintarăți argintaserăți, argintaseți*
a III-a (ei, ele) argintea (să) arginteze argintau arginta argintaseră
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) arginti argintire argintit argintind singular plural
argintește argintiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) argintesc (să) argintesc arginteam argintii argintisem
a II-a (tu) argintești (să) argintești arginteai argintiși argintiseși
a III-a (el, ea) argintește (să) argintească argintea arginti argintise
plural I (noi) argintim (să) argintim arginteam argintirăm argintiserăm, argintisem*
a II-a (voi) argintiți (să) argintiți arginteați argintirăți argintiserăți, argintiseți*
a III-a (ei, ele) argintesc (să) argintească arginteau arginti argintiseră
Intrare: arginți
arginți
Nu există informații despre flexiunea acestui cuvânt.
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)

argint Ag

  • 1. substantiv neutru (numai) singular adesea figurat Metal prețios de culoare albă strălucitoare, maleabil și ductil, cu o mare conductibilitate electrică și calorică, având diferite întrebuințări (la baterea monedelor, în giuvaiergie, în fotografie etc.).
    surse: DEX '98 DEX '09 DLRLC NODEX 6 exemple
    exemple
    • Vînzătorii din prăvălie le aduc pe tăvi de argint o farfurioară cu șerbet. PAS, L. I 83.
      surse: DLRLC
    • Hainele de pe feciori Sclipeau de argint. COȘBUC, P. I 55.
      surse: DLRLC
    • Flori de tei el are-n păru-i Și la șold un corn de-argint. EMINESCU, O. I 103.
      surse: DLRLC
    • figurat În părul meu sălbatic A prins ninsoarea firelor de-argint. BENIUC, V. 38.
      surse: DLRLC
    • figurat Toamna cu-a ei albă frunte... A lăsat argint pe munte Și rugină pe păduri. TOPÎRCEANU, S. A. 22.
      surse: DLRLC
    • figurat Din ochii ei albaștri și mari curgeau șiroaie de mărgăritare apoase pe o față mai albă ca argintul crinului. EMINESCU, N. 4.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Nuntă de argint = a douăzeci și cincea aniversare a căsătoriei cuiva; petrecere organizată cu acest prilej.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • 1.2. compus popular Argint-viu = mercur.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX 3 exemple
      exemple
      • Nu se află pe lume pești ca cei din apa Moldovei... luminoși și iuți ca argintul-viu. SADOVEANU, N. F. 30.
        surse: DLRLC
      • Cînd ai ști cît îi de veselă... fiica mea că-i vine logodnicul! Parcă are argint-viu într-însa. ALECSANDRI, T. 997.
        surse: DLRLC
      • figurat Feciorii starostelui începură să se miște cu o hărnicie al cărei argint-viu nici nu se bănuia a fi în mădulările lor mari. SADOVEANU, F. J. 466.
        surse: DLRLC
    • 1.3. compus popular figurat Argint-viu = om plin de energie, iute, vioi.
      surse: DEX '09 NODEX
    • comentariu simbol Ag
      surse: DOOM 2
  • 2. substantiv neutru Varietate sau obiect de argint.
    surse: DEX '09
  • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: franc (sincer) gologan 2 exemple
    exemple
    • Mari bogătani, fiare flămînde-nsetate De aur, de-arginți, de bucate. BENIUC, V. 153.
      surse: DLRLC
    • Vrei pacea să o aperi de furi și de vicleni? Fîntîni fă să țîșnească țițeiul la Moreni Și nu uita! Mai vajnici decît ai lor arginți E munca ta, sînt stropii sudorilor fierbinți. JEBELEANU, P. 13.
      surse: DLRLC

etimologie: