2 intrări

33 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

APROPIÉRE, apropieri, s. f. Acțiunea de a (se) apropia și rezultatul ei. ◊ Loc. adv. (Local) În apropiere = aproape, în vecinătate. Prin apropiere = undeva aproape. Din apropiere = de undeva de aproape. [Pr.: -pi-e-] – V. apropia.

APROPIÉRE, apropieri, s. f. Acțiunea de a (se) apropia și rezultatul ei. ◊ Loc. adv. (Local) În apropiere = aproape, în vecinătate. Prin apropiere = undeva aproape. Din apropiere = de undeva de aproape. [Pr.: -pi-e-] – V. apropia.

apropiere sf [At: CORESI, EV. 8/14 / V: (înv) ~iare / P: ~pi-e~ / Pl: ~ri / E: apropia1] 1 (Îoc depărtare) Venire (tot) mai aproape (1) S: (înv) apropiat2. 2 (Îoc depărtare) Vecinătate. 3 Prezență a cuiva (simțită ca o instanță sau ca o forță). 4 Împrietenire sau câștigare a încrederii unei persoane, unui grup etc. 5 Împăcare. 6 (Îlav) În ~ (sau în ~a) Aproape (1) 7 (îlav) Prin ~ (sau prin ~a) (Pe) aproape (1). 8 (Îlav) Din ~ sau din ~a De aproape (1). 9 (Înv; îlav) Cu (sau prin) ~ Aproximativ. 10-12 (Înv) Proprietate, caracteristică, însușire. 13 (Înv; îe) Îmi vine cu ~iare îmi vine la îndemână.

APROPIÉRE, apropieri, s. f. 1. Acțiunea de a (se) apropia și rezultatul ei. Urmele de întuneric se destrămau, piereau, gonite de apropierea zilei. MIHALE, O. 528. O vino iar!... Tu nici nu știi a ta apropiere Cum inima-mi de-adînc o liniștește. EMINESCU. O. I 120. 2. (În loc. adv.) În apropiere = a) aproape, în vecinătate. Locuiește în apropiere; b) (neobișnuit) de aproape. Intra îmbrăcată ca băiat, ca în noaptea aceea cînd se văzură pentru întîia oară în apropiere. EMINESCU, N. 83. Din apropiere = de aproape. Venim din apropiere. Prin apropiere = pe aproape. Ceilalți își aveau rosturile lor, casă, nevastă, copii și neamuri, prin apropiere. PAS, L. I 75. – Pronunțat: -pi-e-.

APROPIÉRE, apropieri, s. f. Acțiunea de a (se) apropia și rezultatul ei. ◊ Loc. adv. În apropiere = aproape, în vecinătate. Prin apropiere = pe aproape. Din apropiere = de aproape.

apropiere f. 1. fapta de a fi aproape: a ta apropiere inima-mi de adânc o liniștește EM.; 2. starea lucrului apropiat: venia din apropiere.

apropiere f., pl. ĭ. Acțiunea de a apropia. Vecinătate.

APROPIÁ, aprópii, vb. I. I. Refl. A se deplasa în spațiu (tot) mai aproape de ceva sau de cineva. ◊ Expr. A nu le putea apropia de cineva = a nu reuși să vorbești sau să te înțelegi cu cineva. A nu te putea apropia de ceva = a nu putea să obții, să cumperi ceva (din cauza scumpetei). ♦ Tranz. A duce, a aduce, a așeza mai aproape de ceva sau de cineva. II. Refl. A fi, a se afla aproape de un anumit interval de timp, de un moment anumit etc. Se apropie noaptea. ♦ A ajunge aproape de o anumită vârstă. III. Fig. 1. Refl. A avea însușiri sau trăsături asemănătoare, comune. 2. Tranz. și refl. A-și face prieten pe cineva sau a se împrieteni cu cineva. [Pr.: -pi-a-] – Lat. appropiare.

apropia1 [At: COD. VOR. 128/13 / V: -pria / P: ~pi-a / Pzi: apropii, (înv) ~ropiu, (rar) -iez / E: ml appropiare] 1 vr A se deplasa în spațiu tot mai aproape de cineva sau ceva. 2 vr (Înv; îe) A se ~ cu târgul A cădea la învoială. 3 vr (Pan; construit cu prepoziția de; înv, c. în dativ) A fi credincios cuiva. 4 vr A se afla foarte aproape de un anumit moment, timp etc. 5 vr (Îe) A se ~ de ziuă A se face ziuă. 6-7 vr (Îe) Nu te poți ~ de (cineva) A nu reuși să vorbești sau să te înțelegi cu cineva. 8 vr (Îe) Nu te poți ~ de (ceva) A nu putea să cumperi din cauza scumpetei. 9 vr (Îe) A se ~ funia de (sau la) par A se apropia deznodământul. 10 vr (Fig) A adera. 11-12 vti (Îpp) A ajunge aproape (1). 13 vt (Îe) A ~ mălaiul din traistă A cheltui (aproape) tot. 14-15 vt Aduce ceva sau pe cineva lângă... 16 vt (Fig) A lega sufletește sau prin afinități. 17 vt (Îvp) A fi aproape de împlinirea unui număr de ani. 18 vt (Înv; construit cu infinitivul sau conjunctivul) A fi cât pe ce să... 19 vr (Fig; urmat de prepoziția de) A se asemăna. 20 vr (Fig) A-și face prieten pe cineva. 21-22 vr, vt (Fig; pan) A-(și) atrage de partea sa pe cineva. 23 vr A avea însușiri sau trăsături asemănătoare, comune.

APROPIÁ, aprópii, vb. I. I. Refl. A se deplasa în spațiu (tot) mai aproape de ceva sau de cineva. ◊ Expr. A nu te putea apropia de cineva = a nu reuși să vorbești sau să te înțelegi cu cineva. A nu te putea apropia de ceva = a nu putea să obții, să cumperi ceva (din cauza scumpetei). ♦ Tranz. A duce, a aduce, a așeza mai aproape de ceva sau de cineva. II. Refl. A fi, a se afla aproape de un anumit interval de timp, de un moment anumit etc. Se apropie noaptea. ♦ A ajunge aproape de o anumită vârstă. III. Fig. 1. Refl. A avea însușiri sau trăsături asemănătoare, comune. 2. Tranz. și refl. A-și face prieten pe cineva sau a se împrieteni cu cineva. [Pr.: -pi-a] – Lat. appropiare.

APROPIÁ, aprópii, vb. I. (în opoziție cu depărta, îndepărta) I. (Cu sens local) 1. Refl. A veni, a se duce, a se așeza aproape (de ceva sau de cineva). Și anii-s tot mai plini – rotunde dropii – Simțim în fiecare zi cum te apropii, Socialistă eră de lumină, Cu biruinți pe cîmpuri și-n uzină. BENIUC, S. 31. Doi ușieri se apropiară cu ploconeli. PAS, L. I 158. Cînd [capra] s-apropie bine, ce să vadă? CREANGĂ, P. 26. ◊ (Cu determinări introduse prin prep. «de», indicînd locul sau persoana de care se face apropierea) Se apropiară de flăcăi și de cobzar, dîndu-și cu coatele, cîțiva dintre oamenii de pe șosea. PAS, L. I 8. Nu te apropia de mine, voinice, că îți vei pierde viața. ISPIRESCU, L. 125. ◊ Expr. A se apropia cu tîrgul = a fi pe punctul de a se înțelege (din preț), de a cădea la învoială. A nu te putea apropia de cineva = a nu reuși să comunici cu cineva (din cauza situației sau a caracterului său). A nu te putea apropia de ceva = a nu putea obține ceva (din cauza prețului etc.). A se apropia funia de (sau, rar, la) par = a se apropia deznodămîntul, sfîrșitul. (În forma regională apropiet) Se vede că mi s-a apropiet funia la par... Cu spînul tot am dus-o cum am dus-o... Dar cu omul roș nu știu, zău, la cît mi-a sta capul. CREANGĂ, P. 234. 2. Tranz. A duce, a aduce, a așeza aproape de cineva sau de ceva. Fiecare pas ne apropie de casă. ◊ Și dacă ramuri bat în geam Și se cutremur plopii, E ca în minte să te am Și-ncet să te apropii. EMINESCU, O. I 193. Un căluț cam pătrărel... Gruie mi-l apropia, Mîna-n coamă că-i punea. ALECSANDRI, P. P. 79. II. (Cu sens temporal) Refl. 1. A veni, a fi aproape. Ziua se apropie și rămîn singur pe mal. SADOVEANU, N. F. 58. ◊ Fig. Te înștiințez că cîșlegile se apropie de sfîrșit. ALECSANDRI, T. I 134. ◊ Expr. A se apropia de ziuă = a se crăpa de ziuă, a începe să se facă ziuă. A i se apropia vremea = a fi aproape de moarte. 2. A ajunge aproape de o anumită vîrstă. Mă apropii de 30 de ani.Tranz. (Rar) O să mor cînd oi apropia suta, poate după ce-oi trece suta. STANCU, D. 16. III. Fig. 1. Refl. A fi, a ajunge aproape la fel. ◊ Tranz. Vor căta vieții tale Să-i găsească pete multe, răutăți și mici scandate – Astea toate te apropie de dînșii. EMINESCU. O. I 134. 2. Tranz. A-și atașa pe cineva, a și-l face prieten. Dureri sau veselie, orice vie simțire M-apropie de tine cu-o dulce înfrățire. ALECSANDRI, O. 79. – Pronunțat: -pi-a-.

APROPIÁ, aprópii, vb. I. I. Refl. (Local) A veni, a se duce, a se așeza aproape de ceva sau de cineva. Petre se apropie respectuos (REBREANU). ◊ Expr. A nu te putea apropia de cineva = a nu reuși să comunici sau să te înțelegi cu cineva. A nu te putea apropia de ceva = a nu putea să obții ceva. Se apropie funia de par = se apropie deznodămîntul, sfîrșitul. ♦ Tranz. A duce, a aduce, a așeza aproape de ceva sau de cineva. Fiecare pas ne apropie de casă. II. Refl. (Temporal) A veni, a fi aproape. Ziua se apropie și rămîn singur pe mal (SADOVEANU). ♦ A ajunge aproape de o anumită vîrstă. Se apropie de 30 de ani.Expr. I se apropie vremea = e aproape de moarte. III. Fig. 1. Refl. și tranz. A fi, a ajunge sau a face să fie sau să ajungă (aproape) la fel cu altcineva sau cu altceva. Cunoștințele lui se apropie de ale profesorului său. 2. Tranz. A-și face prieten pe cineva. – Lat. appropiare.

A APROPIÁ aprópii tranz. 1) A face să se apropie. 2) A muta mai aproape (de ceva sau de cineva). ~ mașina de poartă. [Sil. a-pro-pi-a] /<lat. appropiare

A SE APROPIÁ mă aprópii intranz. 1) A se deplasa sau a se situa mai aproape (de cineva sau de ceva). ~ de foc.A nu se putea apropia de ceva a fi inaccesibil ceva pentru cineva. A nu se putea apropia de cineva a nu putea găsi limbă comună cu cineva; a nu se putea înțelege cu cineva. 2) A veni în curând; a fi aproape; a cădea. Vara se apropie. 3) A ajunge aproape de un anumit moment; a fi pe punctul de atingere. ~ de rezultatul scontat. 4) fig. (despre persoane) A stabili relații apropiate; a deveni prieten (cu cineva); a se împrieteni. 5) fig. A avea trăsături comune; a fi deopotrivă; a se asemăna; a semăna; a se potrivi. /<lat. appropiare

apropià v. 1. a pune sau duce aproape; 2. a veni aproape. [Lat. AD PROPIARE].

aprópiĭ, a v. tr. (lat. appropiare). Eŭ aprópiĭ, tu aprópiĭ). Duc maĭ aproape: a apropia masa de părete. Fig. (Vechĭ). Mă apropiĭ (în timp): apropie opt anĭ de cînd domnește. Fac să semene: aceste calități te apropie de el. V. refl. Armata, războĭu, ziua se apropie.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

apropiere (acțiunea de a (se) apropia, proximitate) (a-pro-pi-e-) s. f., g.-d. art. apropierii; pl. apropieri

apropiére s. f. (sil. -pro-pi-e-), g.-d. art. apropiérii; pl. apropiéri

apropia (a ~) (a duce/ajunge aproape) (a-pro-pi-a) vb., ind. prez. 1 și 2 sg. apropii, 3 apropie (-pi-e), 1 pl. apropiem; perf. s. 3 sg. apropie; conj. prez. 1 și 2 sg. să apropii, 3 să apropie, 1 pl. să apropiem; ger. apropiind (-pi-ind)

apropiá (a fi sau a ajunge aproape) vb. (sil. -pro-pi-a), ind. și conj. prez. 1 și 2 sg. aprópii, 3 sg. și pl.aprópie (sil. -pi-e), 1 pl. apropiém; ger. apropiínd (sil. -pi-ind)

apropia (i-a) (ind. prez. 1 sg. apropii)

apropiu, -pii 2, -piam 1 imp., -piind ger., -piere inf. s.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

APROPIÉRE s. 1. (local) împrejurime, jur, preajmă, vecinătate, (livr.) proximitate, (reg.) meleag, (prin Transilv.) preabăt, (înv.) împrejmuire, împrejur, prejmet, prejmuire. (Se află prin ~.) 2. v. preajmă. 3. v. potrivire.

APROPIERE s. 1. (local) împrejurime, jur, preajmă, vecinătate, (livr.) proximitate, (reg.) meleag, (prin Transilv.) preabăt, (înv.) împrejmuire, împrejur, prejmet, prejmuire. (Se află prin ~.) 2. (temporal) prag, preajmă. (În ~ noului an.) 3. afinitate, analogie, asemănare, concordanță, corespondență, înrudire, potriveală, potrivire, similaritate, similitudine, (înv. și reg.) semuială, (reg.) semeniș, (înv.) potroz, semănare, semănătură, semuire. (Se poate stabili o ~ între aceste două elemente.)

Apropiere ≠ depărtare, distanțiere, îndepărtare

APROPIÁ vb. 1. a veni. (~-te să te îmbrățișez.) 2. a strânge. (~-ți picioarele!) 3. v. compara. 4. v. semăna. *5. v. atașa.

APROPIA vb. 1. a veni. (~-te să te îmbrățișez.) 2. a strînge. (~-ți picioarele!) 3. a (se) asemăna, a (se) asemui, a (se) compara, (înv. și reg.) a (se) asemălui, a (se) semălui, (prin Ban.) a (se) bărăbări. (Îl ~ cu un leu.) 4. a aduce, a se asemăna, a se asemui, a semăna, (înv. și pop.) a se lovi, (reg.) a se cumpăni, (înv.) a arăduce, a se închipui, a se podobi, a răduce. (Se ~ mult cu sora lui.) 5.* (fig.) a se atașa, a se lega. (M-am ~ mult de acest copil.)

A se apropia ≠ a (se) distanța

A apropia ≠ a distanța, a înstrăina

A (se) apropia ≠ a (se) depărta, a (se) îndepărta

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

apropiá (-íi, apropiát), vb.1. A se deplasa (tot) mai aproape de ceva sau cineva. – 2. A intra în legătură, a aborda pe cineva. – 3. A pune împreună. – 4. A pune aproape spre a compara, a confrunta. – Mr. aprok’u, mr. prok’u. Lat. apprŏpiāre, care a ajuns să se confunde cu apprŏpinquāre (Pușcariu 102; Candrea-Dens., 66; REW 557; DAR); cf. sard. approbiare, v. prov. apropchar, fr. fr. approcher (› it. approcciare). Cf. aproape.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

APROPIERE. Subst. Apropiere, alăturare, contingență, tangență, atingere, contact; legătură; proximitate (livr.). Joncțiune, împreunare, îmbinare, împletire, unificare, unire, lipire, racordare, racord, conectare, conexare, conexiune, conexitate; cuplare, cuplaj. Acostare, abordare. Vecinătate, împrejurime, preajmă, prejmet (înv.), învecinare, megieșie (reg.). Vecin, vecinaș (rar), vecinel, megieș (pop.), apropiaș (reg.), împrejuraș (înv.). Adj. Apropiat, vecin, învecinat, din vecinătate, de alături, adiacent, limitrof, mărginaș, megieș (pop.); proxim; lipit, alăturat, conex, cuplat (tehn.); tangent, tangențial; împreunat, unit, îmbinat, împletit (fig.). Vb. A fi aproape, a fi pe aproape, a fi la doi pași, a fi sub nas. A se învecina, a se mărgini, a se megieși (înv. și reg.). A sta lîngă, a fi lîngă, a sta alături. A se apropia, a veni aproape, a se alătura, a se alipi, a se lega, a se uni, a se împreuna, a se îmbina, a se împleti (fig.), a se întîlni, a se atinge, a veni în contact cu. A apropia, a pune unul lîngă altul, a alătura; a uni, a unifica, a reuni, a împreuna, a îmbina, a pune în contact; a conecta (rar), a conexa, a racorda; a lega, a lega (a pune) cap la cap; a lipi, a alipi. Adv. În apropiere, la doi pași, sub nas, aici, la o aruncătură de băț, prin apropiere, în vecinătate, prin (în) vecini, pe aproape; în preajmă, alături; nas în nas. Din apropiere. V. includere, întretăiere, legătură, locuire, mișcare, unire.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a se apropia concertul expr. (intl.) a se ajunge la o înțelegere în privința unei lovituri

Intrare: apropiere
apropiere substantiv feminin
  • silabație: a-pro-pi-e-re info
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • apropiere
  • apropierea
plural
  • apropieri
  • apropierile
genitiv-dativ singular
  • apropieri
  • apropierii
plural
  • apropieri
  • apropierilor
vocativ singular
plural
apropiare substantiv feminin
substantiv feminin (F115)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • apropiare
  • apropiarea
plural
  • apropieri
  • apropierile
genitiv-dativ singular
  • apropieri
  • apropierii
plural
  • apropieri
  • apropierilor
vocativ singular
plural
Intrare: apropia
  • silabație: a-pro-pi-a info
verb (VT103)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • apropia
  • apropiere
  • apropiat
  • apropiatu‑
  • apropiind
  • apropiindu‑
singular plural
  • apropie
  • apropiați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • apropii
(să)
  • apropii
  • apropiam
  • apropiai
  • apropiasem
a II-a (tu)
  • apropii
(să)
  • apropii
  • apropiai
  • apropiași
  • apropiaseși
a III-a (el, ea)
  • apropie
(să)
  • apropie
  • apropia
  • apropie
  • apropiase
plural I (noi)
  • apropiem
(să)
  • apropiem
  • apropiam
  • apropiarăm
  • apropiaserăm
  • apropiasem
a II-a (voi)
  • apropiați
(să)
  • apropiați
  • apropiați
  • apropiarăți
  • apropiaserăți
  • apropiaseți
a III-a (ei, ele)
  • apropie
(să)
  • apropie
  • apropiau
  • apropia
  • apropiaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

apropiere, apropierisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a (se) apropia și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Urmele de întuneric se destrămau, piereau, gonite de apropierea zilei. MIHALE, O. 528. DLRLC
    • format_quote O vino iar!... Tu nici nu știi a ta apropiere Cum inima-mi de-adînc o liniștește. EMINESCU. O. I 120. DLRLC
    • chat_bubble locuțiune adverbială (Local) În apropiere = aproape, în vecinătate. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Locuiește în apropiere. DLRLC
    • chat_bubble locuțiune adverbială (Local) În apropiere = de aproape. DLRLC
      • format_quote Intra îmbrăcată ca băiat, ca în noaptea aceea cînd se văzură pentru întîia oară în apropiere. EMINESCU, N. 83. DLRLC
    • chat_bubble locuțiune adverbială (Local) Prin apropiere = undeva aproape. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Ceilalți își aveau rosturile lor, casă, nevastă, copii și neamuri, prin apropiere. PAS, L. I 75. DLRLC
    • chat_bubble locuțiune adverbială (Local) Din apropiere = de undeva de aproape. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Venim din apropiere. DLRLC
etimologie:
  • vezi apropia DEX '98 DEX '09

apropia, apropiiverb

  • 1. reflexiv A se deplasa în spațiu (tot) mai aproape de ceva sau de cineva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Și anii-s tot mai plini – rotunde dropii – Simțim în fiecare zi cum te apropii, Socialistă eră de lumină, Cu biruinți pe cîmpuri și-n uzină. BENIUC, S. 31. DLRLC
    • format_quote Doi ușieri se apropiară cu ploconeli. PAS, L. I 158. DLRLC
    • format_quote Cînd [capra] s-apropie bine, ce să vadă? CREANGĂ, P. 26. DLRLC
    • format_quote Se apropiară de flăcăi și de cobzar, dîndu-și cu coatele, cîțiva dintre oamenii de pe șosea. PAS, L. I 8. DLRLC
    • format_quote Nu te apropia de mine, voinice, că îți vei pierde viața. ISPIRESCU, L. 125. DLRLC
    • 1.1. tranzitiv A duce, a aduce, a așeza mai aproape de ceva sau de cineva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Fiecare pas ne apropie de casă. DLRLC
      • format_quote Și dacă ramuri bat în geam Și se cutremur plopii, E ca în minte să te am Și-ncet să te apropii. EMINESCU, O. I 193. DLRLC
      • format_quote Un căluț cam pătrărel... Gruie mi-l apropia, Mîna-n coamă că-i punea. ALECSANDRI, P. P. 79. DLRLC
    • chat_bubble A se apropia cu târgul = a fi pe punctul de a se înțelege (din preț), de a cădea la învoială. DLRLC
    • chat_bubble A nu te putea apropia de cineva = a nu reuși să vorbești sau să te înțelegi cu cineva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • chat_bubble A nu te putea apropia de ceva = a nu putea să obții, să cumperi ceva (din cauza scumpetei). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • chat_bubble A se apropia funia de (sau, rar, la) par = a se apropia deznodământul, sfârșitul. DLRLC
      • format_quote regional Se vede că mi s-a apropiet funia la par... Cu spînul tot am dus-o cum am dus-o... Dar cu omul roș nu știu, zău, la cît mi-a sta capul. CREANGĂ, P. 234. DLRLC
  • 2. reflexiv A fi, a se afla aproape de un anumit interval de timp, de un moment anumit etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Se apropie noaptea. DEX '09 DEX '98
    • format_quote Ziua se apropie și rămîn singur pe mal. SADOVEANU, N. F. 58. DLRLC
    • format_quote figurat Te înștiințez că cîșlegile se apropie de sfîrșit. ALECSANDRI, T. I 134. DLRLC
    • 2.1. A ajunge aproape de o anumită vârstă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Mă apropii de 30 de ani. DLRLC
      • format_quote tranzitiv rar O să mor cînd oi apropia suta, poate după ce-oi trece suta. STANCU, D. 16. DLRLC
    • chat_bubble A se apropia de ziuă = a se crăpa de ziuă, a începe să se facă ziuă. DLRLC
    • chat_bubble A i se apropia vremea = a fi aproape de moarte. DLRLC
  • 3. figurat reflexiv A avea însușiri sau trăsături asemănătoare, comune. DEX '09 DEX '98
    • format_quote tranzitiv Vor căta vieții tale Să-i găsească pete multe, răutăți și mici scandate – Astea toate te apropie de dînșii. EMINESCU. O. I 134. DLRLC
    • diferențiere A fi, a ajunge aproape la fel. DLRLC
  • 4. tranzitiv reflexiv A-și face prieten pe cineva sau a se împrieteni cu cineva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Dureri sau veselie, orice vie simțire M-apropie de tine cu-o dulce înfrățire. ALECSANDRI, O. 79. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.