16 definiții pentru amic
Articole pe această temă:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
AMÍC, -Ă, amici, -ce, s. m. și f. Prieten. – Din lat. amicus, it. amico.
AMÍC, -Ă, amici, -ce, s. m. și f. Prieten. – Din lat. amicus, it. amico.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
amic, ~ă smf [At: MAIORESCU, CR. II, 394 / Pl: ~ici, ~ice / E: lat amicus, a] 1 Prieten(ă). 2 (Irn) Individ Cf cetățean, tip.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
AMÍC, -Ă, amici, -e, s. m. și f. (Azi mai rar) Prieten. În toate duminicile Radu mănîncă la amicul lui și iarna, de două ori pe lună, se duc amîndoi la teatru. VLAHUȚĂ, O. A. I 98. Mi s-a intîmplat să pierz un amic, un bun amic, și nu mă pot căi îndestul de această nereparabilă pierdere. CARAGIALE, O. II 292. [Bălcescu] a devenit un bun și prețios amic, cu care m-am înțeles totdeauna la vorbă și la gînduri. GHICA, S. A. 140. Serviescule... ești un amic neprețuit. ALECSANDRI, T. I 280. ◊ (La vocativ, uneori ironic, alteori cu ton de superioritate) Amice, îți lipsesc patru-cinci sute de lei din casă; ia fii bun d-ta și-i pune imediat la loc și al’ dată socotește mai bine. CARAGIALE, O. II 60.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
AMÍC, -Ă, amici, -ce, s. m. și f. Prieten. – It. amico (lat. lit. amicus).
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
AMÍC, -Ă s.m. și f. Prieten. [< it. amico, lat. amicus].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
AMÍC, -Ă s. m. f. prieten. (< lat. amicus)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
AMÍC ~că (~ci, ~ce) m. și f. Fiecare dintre persoanele legate printr-un sentiment de simpatie, stimă și atașament reciproc; prieten. /<lat. amicus
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
amic m. 1. prieten, persoană la care ținem și care ține la noi; 2. aliat (când e vorba de State).
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*amíc, -ă s. (lat. amicus). Prietin. Adj. Bine-voitor, favorabil: țară amică, mal amic.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
amíc s. m., pl. amíci
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
amíc s. m., pl. amíci
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.
AMÍC s. v. prieten.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
AMIC s. prieten, (pop.) fîrtat, (reg.) ortac, (înv.) libovnic, prietnic, soț, soție. (S-a întîlnit cu ~ii.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Amic ≠ dușman, inamic, vrăjmaș, potrivnic
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare etimologice
Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
amíc (amíci), s. m. – Prieten. Lat. amicus (sec. XIX). – Der. amicabil, adj. (înv., amical), din it. amicabile; amical, adj., din fr. amical; amicie (var. amiciție), s. f. (prietenie); inamic (var. inimic), s. m.; inimiciție, s. f. (dușmănie).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
GRAU, TREUER FREUND, IST ALLE THEORIE (germ.) cenușie este, iubite amice, orice teorie – Goethe, „Faust”, I: „Graum treuer Freund, ist alle Theorie. Und grün des Lebens goldner Baum” („Cenușie este, iubite amice, orice teorie / Și verde pomul vieții aurit”).
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv masculin (M13) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
amic, -ă amic amică
- surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN 5 exempleexemple
- În toate duminicile Radu mănîncă la amicul lui și iarna, de două ori pe lună, se duc amîndoi la teatru. VLAHUȚĂ, O. A. I 98.surse: DLRLC
- Mi s-a întîmplat să pierz un amic, un bun amic, și nu mă pot căi îndestul de această nereparabilă pierdere. CARAGIALE, O. II 292.surse: DLRLC
- [Bălcescu] a devenit un bun și prețios amic, cu care m-am înțeles totdeauna la vorbă și la gînduri. GHICA, S. A. 140.surse: DLRLC
- Serviescule... ești un amic neprețuit. ALECSANDRI, T. I 280.surse: DLRLC
- la vocativ (Uneori ironic, alteori cu ton de superioritate) Amice, îți lipsesc patru-cinci sute de lei din casă; ia fii bun d-ta și-i pune imediat la loc și al’dată socotește mai bine. CARAGIALE, O. II 60.surse: DLRLC
-
etimologie:
- limba latină amicussurse: DEX '09 DEX '98 DN
- limba italiană amicosurse: DEX '09 DEX '98 DN