5 intrări

111 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

altui1 snm vz altoi1

ALT, ALTĂ, alți, alte, adj. (Arată că ființa sau lucrul al cărui nume îl determină nu este aceeași sau același cu ființa sau lucrul despre care a fost vorba, care este de față sau este cel obișnuit) Alt om. Alt obiect.Expr. (Pop.) Câte alte = multe. [Gen.dat. sg.: altui, altei, gen.dat. pl.: altor] – Lat. alt[(e)rum].

ALTOI1, altoaie, s. n. Ramură mică detașată dintr-o plantă-mamă, folosind la altoire. ♦ Plantă altoită. ♦ Plantă cultivată pentru a servi la altoire. [Pl. și: altoiuri] – Din magh. oltvány.

ALTOI1, altoaie, s. n. Ramură mică detașată dintr-o plantă-mamă, folosind la altoire. ♦ Plantă altoită. ♦ Plantă cultivată pentru a servi la altoire. [Pl. și: altoiuri] – Din magh. oltvány.

ALTOI2, altoiesc, vb. IV. Tranz. 1. A introduce o ramură a unei plante în țesutul alteia, stabilind astfel un contact între țesuturile lor generatoare pentru a da plantei altoite însușirile altoiului. 2. (Fam.) A bate, a lovi, a plesni pe cineva. [Var.: (reg.) hultui vb. IV] – Din magh. oltani.

ALTOI2, altoiesc, vb. IV. Tranz. 1. A introduce o ramură a unei plante în țesutul alteia, stabilind astfel un contact între țesuturile lor generatoare pentru a da plantei altoite însușirile altoiului. 2. (Fam.) A bate, a lovi, a plesni pe cineva. [Var.: (reg.) hultui vb. IV] – Din magh. oltani.

HULTUI vb. IV v. altoi2.

alinderea[1] av vz alt

  1. Variantă neconsemnată la intrarea principală, care nu este adverb, ci adjectiv. — gall

alt, altă a [At: DOSOFTEI, V. S. 151 / Pl: alți, ~e / E: lat alt(e)rum] 1 Arată că ființa sau lucrul al cărui nume îl determină nu este aceeași cu ființa sau lucrul despre care a fost vorba, care este de față sau este cel obișnuit. 2 (Pop, îe) Câte ~ Multe.

altoa sf vz altoan[1]

  1. Care trimite la altoi1. — gall

altoi1 [At: PRAV. MOLD. 15/1 / V: ~tui1, ol~, ul~, (reg) altoan, (Ban) olton, oltoan, oltan, ultoan, hultoan, hultuan sn (css) altoană, ultoană, hultoană, hultuoană, hultuana sf / Pl: ~toaie, ~uri, ~toi / E: mg oltovany, oltvany[1]] 1 sn (Hor) Altoire. 2 sm (Med; iuz) Vaccin. 3 sn (Hor) Planta altoită, după ce s-a prins și a crescut. 4 sn Pepinieră de altoaie. 5 sn Mlădiță cu care se altoiește. corectat(ă)

  1. Etimoanele corect ortografiate sunt oltovány, oltvány. — Ladislau Strifler

altoi2 vtr [At: PRAV. MOLD. 12/2 / V: ~tui2, (Trs) oltui, (Mol) ultoi, ultui, holtui, hultui / Pzi: ~esc / E: mg oltani] 1 A introduce vlăstarul unei plante într-o altă plantă, de obicei de o specie inferioară, pentru ca aceasta să producă floarea și rodul celei dintâi. 2 A transforma prin altoire (1). 3 (Fig) A sădi, în sufletul cuiva, o anumită însușire. 4 (Reg) A vaccina. 5 (Fam) A da o lovitură zdravănă cuiva. 6-7 (Pex) A bate (zdravăn) pe cineva.

hultui v vz altoi2

oltăni[1] v vz altoi2 corectat(ă)

  1. Variantă neconsemnată în definiția principală — LauraGellner

oltoane[1] s vz altoi1 corectat(ă)

  1. Variantă neconsemnată în definiția principală — LauraGellner

oltoi2[1] v vz altoi2 corectat(ă)

  1. Variantă neconsemnată în definiția principală — LauraGellner

olton sn[1] vz altoi corectat(ă)

  1. În original tipărit incorect: sm LauraGellner

oltoni[1] v vz altoi

  1. Variantă neconsemnată în definiția principală — LauraGellner

ultoaie[1] sf vz altoi

  1. Variantă neconsemnată la intrarea principală, dar apare la altoaie. — gall

ALT1, ALTĂ I. adj. nehot. (pl. alți, alte; gen.-dat. sg. altui, altei, pl. altor), 1 Care nu e aceeași persoană sau același lucru: alți oameni; alte împrejurări 2 Pe lîngă alte adj. num. ori pron.: am mai mers ~e trei ceasuri și abia am ajuns; ~ cineva nu știu să mai fi fost 3 pop.: ~ă-aia, ~e-alea, expresiune pentru a arăta ceva nehotărît, ceva ciudat ori neplăcut: parcă-i ~ă-aia; de aici înțelesul de ceva urît, ceva monstruos ce se arată: credeai că este ~ă-aia, nu ființă de om (ISP.); ceva ce te face să te bolnăvești: tremura de gîndeai c’au dat ~e-alea peste el (GR.-N.), de unde, sensul de boală grea, epilepsie, ș. a.: Mama Stanca, apucată ea de ~e-alea... o rupse la picior (DLVR.); mă faci să intru în ~e-alea cu nebuniile tale (CAR.) 4 Pe lîngă adv.: ~ nimic nu știu să-ți mai spun 5 ~ fel 👉 ALTFEL 6 proverb: Parcă-i (de) pe ~ă lume, se zice de cineva cufundat în gînduri, care e străin de ce se petrece; – a o întoarce pe ~ă foaie, a schimba mereu tonul sau a căuta să prezinte lucrurile cum îi convine mai bine; – asta-i ~ă căciulă, se zice pentru a arăta că un lucru s’a schimbat, că într’o convorbire nu s’a spus ce trebuia și pe urmă se ajunge la înțelegere: asta i ~ă căciulă, mai putem sta acum de vorbă (JIP.); cu același înțeles și: ~ă gîscă sau ~ă vorbă 7 De ~ă parte, și elipt. de alta (opus lui pe de o parte): de o parte mă îndemna să plec, de ~ă parte ar fi voit să mai rămîiu; pe de o parte l-a cuprins spaima, pe de alta s’a îndrăcit de ciudă (CRG.) 8 De ~ă, de altfel: în zilele acestui Domn de ~ă trăia boierii bine (LET.) 9 ~ă oară odinioară (👉 ALTEORI) 10 dată 👉 ALTĂDATĂ. II. ALTUL, ALTA pron. nehot. (pl. alții, altele; – gen. dat. sg. altuia, alteia, pl. altora). 1 Cineva sau ceva străin, deosebit de cei de față sau de cei cunoscuți, care nu e aceeași persoană sau același lucru: fie-care se ține mai cuminte decît ~ul (PANN.); nu e frumoasă pălăria asta, dă-mi alta; proverb: cine sapă groapa ~uia cade singur în ea; – ce ție nu-ți place, ~uia nu face; – îi intră pe-o ureche și-i iese pe alta 2 Pe lîngă adj. sau alt pron: cine (sau care) ~ ar fi putut face așa ceva? n’am mai văzut pe nimeni altul 3 Asociat sau în opozițiune cu unul: și-au jurat credință unul ~uia; proverb: unuia îi place popa, ~uia preoteasa; și unii și alții sînt tot așa de răi 4 Unul ca ~, deopotrivă: femei una ca alta de tinere (ISP.). III. ALTA, ALT, ALTĂ Mold. (pl. altele) pron. nehot. 1 Altceva, alt lucru: i-a trăsnit acum alta prin minte; biserica Episcopiei nu se deosebește prin altă decît prin o clopotniță (NEGR.); am altele acum pe capul meu 2 Alta... alta, una... alta: alta e a auzi și alta a vedea 3 Pe lîngă adj. sau alte pronume: mai știu eu multe altele despre tine; ce alta ți-aș mai putea oare spune acum? 4 Pe lîngă adv.: nimic alta (sau alta nimic) nu mai știu 5 Asociat sau în opozițiune cu una: unii susțin una, alții alta; una îI întrebi și alta răspunde (CAR.); una... și alta, întîiu... și al doilea: s’au sfătuit omul cu femeia să dee fata după dînsul, una că-i foarte harnic și cuminte și alta că și fata se cam trage după dînsul (SB.); pînă una alta, deocamdată; ce mai una alta? ce să mai lungim vorba? ce să mai pierdem timpul? din una, din alta sau din una în alta, întinzîndu-se la vorbă, trecînd de la un subiect la altul; nici una nici alta, nici mai mult nici mai puțin, fără vorbă multă: ei nici una nici alta, voiau să vîneze lighioi sălbatice (ISP.); una peste alta, a) una după alta, grămadă, b) toate la un loc: una peste alta fac o sută de lei 6 Nu alta, zău așa: Țiganul să crape, nu alta, de ciudă și de urgie (SB.) 7 Nu de alta, nu din altă pricină 8 Nu mi-i de alta, nu mă îngrijesc, nu-mi pasă de altceva; nu mi-i de alta, dar se poate să-l rog și să mă refuze 9 Între altele, pe lîngă alte lucruri: mi-a vorbit, între altele, de ce e hotărît să facă de acum înainte [lat. alt(e)rum, -ram].

ALTOAIE sf. Trans. 🌿 Mlădița cu care se altoește [👉 ALTOIU].

ALTOI, Mold. Trans. OLTOI (-oesc) I. vb. tr. 1 🌿 A lua dintr’o plantă o mlădiță și a o introduce, făcîndu-se o tăietură, într’o altă plantă, pentru a da acesteia calitățile celei dintîiu și a-i înnobila speța 2 fig. A împlînta, a face să trăească în ceva, în cineva (o însușire): mîndrie pe care a știut s’o altoiască adînc și în jalea și în veselia ostașului romîn (ODOB.) 3 🩺 A vaccina. II. vb. refl. familiar A se schimba prin introducerea unui element nou: de cînd obiceiurile noastre s’au altoit cu „parole d’honneur” altoiul a corupt în parte vechea și curata simplitate (I. -GH.) [ung. oltani].

ALTOIT I. adj. p. ALTOI contr. NEALTOIT. II. sbst 1 🌿 Faptul de a altoi 2 🩺 Vaccinare.

ALT, ALTĂ, alți, alte, adj. (Arată că ființa sau lucrul al cărui nume îl determină nu este aceeași sau același cu ființa sau lucrul despre care a fost vorba, care este de față sau este cel obișnuit) Alt om. Alt obiect.Expr. (Pop.) Câte alte = multe. [Gen.-dat. sg.: altui, altei, gen.-dat. pl.: altor] – Lat. alt[(e)rum].

ALT, ALTĂ, alți, -te, adj. nehot. (Arată că ființa sau lucrul al cărui nume îl determină nu este aceeași sau același cu ființa sau lucrul despre care a fost vorba, care este de față sau este cel obișnuit; stă totdeauna înaintea substantivului) S-a dus poezia întomnatului parc Și tristele iubiri din altă vreme. BENIUC, V. 133. Eu am să-i mulțumesc lui cumnatu Haralambie, a zis ea cu altă intonare de glas. SADOVEANU, N. F. 14. Tu m-ai învățat să cînt Din copilărie, Și de-atunci n-am pe pămînt Altă bucurie! IOSIF, V. 75. Lupi și alte dihănii mi-au ieșit înainte cîteodată, dar nu le-am făcut nimica. CREANGĂ, P. 119. ◊ Loc. adv. Altă dată sau alte dăți v. dată.Expr.Cîte alte... = multe. Începură... a vorbi... despre strigoi și cîte alte năzdrăvănii înfiorătoare. CREANGĂ, P. 14. Alte cele = alte lucruri, lucruri diferite. De alte cele-n lume N-aveai vreme să întrebi. EMINESCU, O. I 112. ◊ (În construcții negative și în corelație cu «decît») Ca să scapi de pedeapsă, alt chip nu e decît să te duci să-mi aduci pe fata lui Verdeș-Împărat. ISPIRESCU, L. 42. N-am altă mîngîiere mai vie pe pămînt Decît să-nalț la tine duioasa mea gîndire. ALECSANDRI, P. A. 63. ♦ Un nou..., altfel de... Ajunse la împărăția tătîne-său. Aici alți oameni, alte orașe, și cele vechi erau schimbate. ISPIRESCU, L. 9. În locul oricărui om ce cade, în locul oricărui piept ce se despică, alt piept și alt om se pune în rînd. RUSSO, O. 42. ◊ Expr. Altă căciulă v. căciulă. Altă aia v. ăla. – Forme gramaticale: gen.-dat. sg. altui, altei, gen.-dat. pl. altor.

ALTOI1, (2) altoaie, s. n. 1. Altoire. Școala face omul om și altoiul pomul pom. 2. Mică ramură detașată de pe o plantă-mamă pentru a folosi la altoire. Un altoi de piersic.Fig. Zîna mea deprinsă cu tristeți, Pune peste jale nou altoi: Bucurii să cînți și să te-nveți Toboșar al timpurilor noi! BENIUC, în POEZ. N. 51. ♦ Plantă altoită. Mere de altoi. ♦ Plantă (de soi bun) cultivată anume pentru a servi la altoire. În toate comunele rurale ar fi bine ca să se... facă pepinieră de... altoaie de cele mai variate specii de poame. I. IONESCU, M. 260. – Pl. și: altoiuri.

ALTOI2, altoiesc, vb. IV. Tranz. 1. (Cu privire la portaltoi sau la planta altoită) A introduce o rămurică (anume aleasă) a unei plante în țesutul alteia, stabilind în modul acesta un contact între țesuturile lor generatoare, cu scopul de a da plantei altoite însușirile (mai valoroase) ale altoiului. V. grefa. Am altoit un măr cu un gutui. Am altoit un cais pe un prun.Fig. (Cu privire la o însușire) Povestitorul a știut, cu tainic meșteșug, s-o altoiască adînc [mîndria] și în jalea și în veselia ostașului romîn. ODOBESCU, S. II 530. 2. (Familiar) A da cuiva o lovitură; a plesni, a bate. Răsări... unul cu căciulă ponosită... – Stai, neică, să-l altoiesc și eu pe barosan, spuse, încercînd să se apropie. PAS, L. I 256. – Variantă: (Mold.) hultui (ALECSANDRI, T. 368) vb. IV.

ALT, ALTĂ, alți, alte, adj. (Arată că ființa sau lucrul al cărui nume îl determină nu este aceeași sau același cu ființa sau lucrul despre care a fost vorba, care este de față sau este cel obișnuit) Alt om. Alt obiect.Expr. (Pop.) Cîte alte = multe. ♦ Un nou..., altfel de... [Gen.-dat. sg.: altui, altei, gen.-dat. pl.: altor] – Lat. alt[(e)rum].

ALTOI1, (2) altoaie, s. n. 1. Altoire. 2. Ramură mică detașată dintr-o plantă-mamă, folosind la altoire. ♦ Plantă altoită. ♦ Plantă cultivată pentru a servi la altoire. [Pl. și: altoiuri] – (1) Postverbal al lui altoi, (2) magh. oltvány.

ALTOI2, altoiesc, vb. IV. Tranz. 1. A introduce o ramură a unei plante în țesutul alteia, stabilind astfel un contact între țesuturile lor generatoare, în scopul de a da plantei altoite însușirile altoiului. 2. (Fam.) A bate pe cineva; a lovi, a plesni. [Var.: (reg.) hultui vb. IV] – Magh. oltani.

ALT altă (alți, alte) adj. Care nu este același (lucru sau ființă) cu cel de față sau cu cel despre care este vorba. ◊ Pe de altă parte, din ~ punct de vedere, cu alte cuvinte altfel zis. Câte alte multe. /<lat. alt[e]rum

ALTOI ~oaie n. 1) Bucată mică de ramură, detașată de la planta-mamă și folosită la altoire. 2) Plantă cultivată pentru altoire. 3) Plantă altoită. /<ung. oltvány

A ALTOI ~iesc tranz. 1) (plante) A trata cu altoi. 2) fig. fam. A supune unei lovituri; a lovi. 3) fig. (sentimente, relații) A consolida în mod sistematic; a inspira cu regularitate; a cultiva. /<ung. oltani

alt pr. ce nu e acelaș; până una alta, deocamdată [Lat. ALTER].

altă-aia f. monstru: se minună ca de altă-aia ISP. ║ pl. alte-ale, eufemistic: 1. nebunie, toane: apucată ca de alte-ale, o rupse la picior ISP.; 2. paralizie, epilepsie: îl băgă în alte-ale.

altoì v. 1. a sădi un altoiu; 2. a vaccina, a împărtăși prin artă o boală molipsitoare. [Ung. OLTANI, de unde și forma moldovenească hultui].

altoiu n. 1. mlădiță ce se înfige sau se prinde în ramura unui alt arbore spre a-l perfecționa; 2. vaccin.

oltoiu n. Mold. și Tr. V. altoiu: ca cireșele în oltoiu POP.

alt, -ă adj. indef. (lat. alter, ac. alterum, pop. altrum; it. altro, pv. fr. autre, sp. otro, pg. outro). Nu acelașĭ, diferit, deosebit: cu alțĭ ochĭ vezĭ greșelile altuĭa de cît pe ale tale. Care seamănă cu cineva orĭ cu ceva: aceasta e alt Napoleon. Altă dată saŭ altădată, nu acum, în alt timp (în trecut orĭ în viitor). Altă oară (vechĭ), odinioară. De altă (vechĭ), în colo, de alt-fel. În altă parte, aĭurea, nu aci. Pe de altă parte saŭ de altă parte, afară de asta. Vest. Fam. Te apucă altă aĭa saŭ alte alea, te apucă groaza orĭ paralizia. Te bagă în alte alea, te îngrozește. Se uĭtă la ĭa ca la altă aĭa, se uĭtă la ĭa ca la ceva straniŭ. Pron. indef.: unu pleacă, altu vine; ce ție nu-ți place, altuĭa nu-ĭ face; una e să asculțĭ, alta să comanzĭ; atît și nimic alta saŭ alta nimic (alt-ceva nimic). Nu alta, nu alt-ceva. Nu de alta, nu din alte motive. Între altele, pe lîngă altele. Nu mi-e de alta, nu mĭ-e grijă de alta (de alt-ceva). – Barb. un altu, o alta (după fr. un autre, une autre).

altóĭ m., și n., pl. oaĭe (ung. oltvány, var. din oltovány, pom altoit. V. hultuon). Vest. Ramură dintr’un pom maĭ bun răsădită într’un trunchĭ maĭ prost. Pom altoit: altoiĭ tinerĭ (Agrb. Înt. 256). S. n., pl. urĭ și oaĭe. Vaccin. V. prasad.

altoĭésc v. tr. (ung. oltani). Vest. Înfig altoĭ (la pomĭ). Vaccinez. – În Trans. și ultuĭesc (Agrb. Înt. 256), în Mold. hultuĭesc. V. presădesc și alduĭesc.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

alt adj. pr. m., g.-d. altui, pl. alți; f. altă, g.-d. altei, pl. alte, g.-d. m. și f. altor (dar și: unui alt...)

+altă da1 (altă zi calendaristică) adj. pr. + s. f.

altoi1 (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. altoiesc, 3 sg. altoiește, imperf. 1 altoiam; conj. prez. 1 sg. să altoiesc, 3 să altoiască

+într-alt/altă/alți/altele (desp. în-tr-al-) prep. + adj. pr.

+printr-alt/altă/alți/alte prep. + adj. pr.

alt adj. pr. m., g.-d. altui, pl. alți; f. altă, g.-d. altei, pl. alte, g.-d. m. și f. altor (dar: unui alt ..., unei alte ..., unor alți..., unor alte ...)

alte dăți (în alte împrejurări) loc. adv.

altoi2 (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. altoiesc, imperf. 3 sg. altoia; conj. prez. 3 să altoiască

alt adj. m., g.-d. altui, pl. alți; f. sg. altă, g.-d. altei, pl. alte, g.-d. m. și f. altor

altă da (în altă împrejurare) loc. adv., pl. alte dăți

altoi vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. altoiesc, imperf. 3 sg. altoia; conj. prez. 3 sg. și pl. altoiască

altoi (ind. prez. 1 sg. și 3 pl. altoiesc, conj. altoiască)

altoiesc, -oiască 3 conj., -oiam 1 imp.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ALTOI vb. (înv. și reg.) a prăsădi. (A ~ o plantă.)

ALTOI vb. v. atinge, bate, inocula, lovi, vaccina.

ALTOI vb. (înv. și reg.) a prăsădi. (A ~ o plantă.)

altoi vb. v. ATINGE. BATE. INOCULA. LOVI. VACCINA.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

alt (tă), adj. și pron.1. Diferit, celălalt (al doilea termen al unei antinomii). – Altă dată „în altă zi, în alt moment”. – Nimeni altul.De altă parte.Și altele etc. – 2. Cel dinainte: altă dată „odinioară, pe vremuri” – 3. Unul nou, unul la fel. – 4. (F., cu sens. de n.) Altceva, ceva diferit. – Între altele.Nu alta.Alta acuma.Nu de alta.Una într-alta, una peste alta.Nici una, nici alta.Mr., megl. altu, istr. ǫt. Lat. alter, vulg. *altru, de unde it. altro, sicil. autru, sard. altu, engad. otér, v. prov., fr. autre, cat. altre, sp. otro, port. outro (Pușcariu 67; Candrea-Dens., 48; REW 382; DAR). Pentru uzul său, cf. Sandfeld, Syntaxe 184-95. Comp. altădată, adv. (odinioară, pe vremuri); altăoară, adv. (înv., odinioară); altceva, pron.; altcineva, pron.; altcum, adv. (Trans., altfel); alteori, adv.; altfel, adv.; altinderi, adv. (înv., în alt loc); la olaltă, adv., explicat de Candrea-Dens., 48, ca la alaltă, și de Pascu, Beiträge, 14, plecînd de la la una la alta, ca comp. una într-alta.

altoi (altoiesc, altoit), vb.1. A introduce o ramură a unei plante în țesutul alteia. – 2. A bate, a lovi, a plesni pe cineva. – Var. (Mold.) hultui. Mag. oltani (Dar; Gáldi, Dict., 83). Sensul 2 nu apare și la var.Der. altoială, s. f. (altoire); altoi, s. n. (ramură folosită la altoire); altoior, adj. (care altoiește); altoitură, s. f. (altoire); hultoană, s. f. (altoi); hultuitură, s. f. (acțiunea de a altoi); altoană, s. f. (Mold., altoi).

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

altă-aia, alte-alea, s.f. (pop.) 1. monstru 2. epilepsie, paralizie 3. (la pl.) nebunii, toane

hultuan, hultuane, s.n. (reg.) altoi.

altoi1, altoaie, s.n. – Mlădiță folosită la altoire. – Din magh. oltvány, var. din oltovány „pom altoit” (Scriban, Șăineanu, DLRM, DEX, MDA).

altoi2, altoiesc, (oltoi), vb. tranz. – 1. A introduce o ramură a unei plante în țesutul alteia. 2. A bate, a lovi, a plesni pe cineva. – Din magh. oltani (Scriban, Șăineanu, DLRM, DEX, MDA).

oltoan, adj. s. – (reg.) Pom fructifer oltonit (altoit); altoi: „O creangă de oltoan, / Nu-i veni ’napoi șohan” (Bârlea, 1924, I: 186). – Cf. oltoi (MDA); din oltoni.

oltoni, oltonesc, (altoi, oltoi), vb. tranz. – (reg.) 1. A „lipi”, printr-un procedeu special, o creangă de pom roditor pe tulpina unui pom neroditor: „Grădina ți-o îngrăde / Și pomii ți-i oltone (Memoria, 2001: 113). 2. Vaccin care se face copiilor pentru prevenirea unor boli (ALRRM, 1969: 146; pe valea Marei). 3. A lovi pe cineva, a da cuiva o palmă. – Din magh. oltani (Scriban, Șăineanu; DA, Galdi, cf. DER; DLRM, DEX).

altoi, altoiesc, (oltoi), vb. tranz. – 1. A introduce o ramură a unei plante în țesutul alteia. 2. A bate, a lovi, a plesni pe cineva. – Din magh. oltóág „a altoi”.

oltoan, adj. s. – Pom fructifer altoit; altoi: „O creangă de oltoan, / Nu-i veni -napoi șohan” (Bârlea 1924 I: 186). – Din oltoni, aloi.

oltoni, oltonesc, (oltoi), vb. tranz. – 1. A „lipi”, printr-un procedeu special, o creangă de pom roditor pe tulpina unui pom neroditor: „Grădina ți-o îngrăde. / Și pomii ți-i oltone” (Memoria 2001: 113). 2. Vaccin care se face copiilor pentru prevenirea unor boli (ALR 1969: 146; pe valea Marei). 3. A lovi pe cineva, a da cuiva o palmă. – Din magh. oltani (< magh. olt „a altoi; a vaccina”).

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

DE OMNI RE SCIBILI ET DE QUIBUSDAM ALIIS (lat.) despre tot ceea ce se poate ști și despre alte câtevaDe omni re scibili era deviza ambițioasă a eruditului italian Pico della Mirandola. Cineva, probabil Voltaire, a adăugat cu maliție ironicul et de quibusdam aliis.

S ODNOI STORONÎ, NELZEA NE SOZNATSEA, S DRUGOI STORONÎ NELZEA NE PRIZNATSEA (C OДHOЙ CTOPOHЬI, HEЛЬЗЯ HE COЗHATЬCЯ, C ДPYГOИ CTOPOHЬI, HEЛЬЗЯ HE ПPИЗHATЬCЯ) (rus.) pe de o parte, nu pot să nu recunosc, pe de altă parte, trebuie să mărturisesc – Saltîkov-Șcedrin, „Pohoroni”. Caracterizarea atitudinii duplicitare și a lipsei de principii în viața publică.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a ști cât au uitat alții expr. a nu mai ști nimic.

a trage pe mațele altuia expr. (intl.) a cânta la vioară.

a vedea paiul din ochiul altuia și a nu vedea bârna din ochiul tău expr. a manifesta o exigență / o severitate exagerată față de alții și a fi prea indulgent cu propria persoană; a critica aspru neajunsurile mărunte ale cuiva, trecând cu vederea propriile lipsuri.

a vorbi cu gura altuia / cu jumătate de gură expr. a vorbi fără convingere / șovăielnic.

a-i intra cuiva (ceva) pe-o ureche și a-i ieși pe alta expr. a nu reține ceea ce i se spune, a nu asculta sfaturile primite.

altoi1, altoiuri s. n. proxenet

altoi2, altoiesc v. t. a bate; a lovi; a plesni

cântă la altă masă! expr. pleacă de-aici!

parchează în altă parte! expr. (iron.) caută-ți un alt partener de flirt / de sex!

pentru unii mumă, pentru alții ciumă expr. (pop.) care este părtinitor în relațiile cu oamenii.

Intrare: altui
altui
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: alt
articol / numeral / adjectiv pronominal / pronume (P12)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nominativ-acuzativ singular
  • alt
  • altă
plural
  • alți
  • alte
genitiv-dativ singular
  • altui
  • altei
plural
  • altor
  • altor
alinderea adverb
adverb (I8)
  • alinderea
Intrare: alte dăți
compus
  • alte dăți
Intrare: altoi (s.n.)
altoi1 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N66)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • altoi
  • altoiul
  • altoiu‑
plural
  • altoaie
  • altoaiele
genitiv-dativ singular
  • altoi
  • altoiului
plural
  • altoaie
  • altoaielor
vocativ singular
plural
altoi2 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N67)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • altoi
  • altoiul
  • altoiu‑
plural
  • altoiuri
  • altoiurile
genitiv-dativ singular
  • altoi
  • altoiului
plural
  • altoiuri
  • altoiurilor
vocativ singular
plural
ultuoană
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
ultoanie
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
ultoane
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
ultoan
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
olton
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
oltoane
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
oltoan
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
hultoan
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
ultoană
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
hultuan
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
substantiv feminin (F129)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ultoaie
  • ultoaia
plural
  • ultoaie
  • ultoaiele
genitiv-dativ singular
  • ultoaie
  • ultoaiei
plural
  • ultoaie
  • ultoaielor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • altoan
  • altoanul
plural
  • altoane
  • altoanele
genitiv-dativ singular
  • altoan
  • altoanului
plural
  • altoane
  • altoanelor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • altoa
  • altoana
plural
  • altoane
  • altoanele
genitiv-dativ singular
  • altoane
  • altoanei
plural
  • altoane
  • altoanelor
vocativ singular
plural
hultuoană
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
altui2 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N67)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • altui
  • altuiul
plural
  • altuiuri
  • altuiurile
genitiv-dativ singular
  • altui
  • altuiului
plural
  • altuiuri
  • altuiurilor
vocativ singular
plural
oltoi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
ultoi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: altoi (vb.)
verb (VT408)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • altoi
  • altoire
  • altoit
  • altoitu‑
  • altoind
  • altoindu‑
singular plural
  • altoiește
  • altoiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • altoiesc
(să)
  • altoiesc
  • altoiam
  • altoii
  • altoisem
a II-a (tu)
  • altoiești
(să)
  • altoiești
  • altoiai
  • altoiși
  • altoiseși
a III-a (el, ea)
  • altoiește
(să)
  • altoiască
  • altoia
  • altoi
  • altoise
plural I (noi)
  • altoim
(să)
  • altoim
  • altoiam
  • altoirăm
  • altoiserăm
  • altoisem
a II-a (voi)
  • altoiți
(să)
  • altoiți
  • altoiați
  • altoirăți
  • altoiserăți
  • altoiseți
a III-a (ei, ele)
  • altoiesc
(să)
  • altoiască
  • altoiau
  • altoi
  • altoiseră
verb (VT408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • hultui
  • hultuire
  • hultuit
  • hultuitu‑
  • hultuind
  • hultuindu‑
singular plural
  • hultuiește
  • hultuiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • hultuiesc
(să)
  • hultuiesc
  • hultuiam
  • hultuii
  • hultuisem
a II-a (tu)
  • hultuiești
(să)
  • hultuiești
  • hultuiai
  • hultuiși
  • hultuiseși
a III-a (el, ea)
  • hultuiește
(să)
  • hultuiască
  • hultuia
  • hultui
  • hultuise
plural I (noi)
  • hultuim
(să)
  • hultuim
  • hultuiam
  • hultuirăm
  • hultuiserăm
  • hultuisem
a II-a (voi)
  • hultuiți
(să)
  • hultuiți
  • hultuiați
  • hultuirăți
  • hultuiserăți
  • hultuiseți
a III-a (ei, ele)
  • hultuiesc
(să)
  • hultuiască
  • hultuiau
  • hultui
  • hultuiseră
ultui
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
ultoi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
ultăni
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
oltui
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
oltoni
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
oltoi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
oltăni
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
holtui
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
verb (VT408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • altui
  • altuire
  • altuit
  • altuitu‑
  • altuind
  • altuindu‑
singular plural
  • altuiește
  • altuiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • altuiesc
(să)
  • altuiesc
  • altuiam
  • altuii
  • altuisem
a II-a (tu)
  • altuiești
(să)
  • altuiești
  • altuiai
  • altuiși
  • altuiseși
a III-a (el, ea)
  • altuiește
(să)
  • altuiască
  • altuia
  • altui
  • altuise
plural I (noi)
  • altuim
(să)
  • altuim
  • altuiam
  • altuirăm
  • altuiserăm
  • altuisem
a II-a (voi)
  • altuiți
(să)
  • altuiți
  • altuiați
  • altuirăți
  • altuiserăți
  • altuiseți
a III-a (ei, ele)
  • altuiesc
(să)
  • altuiască
  • altuiau
  • altui
  • altuiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

alt, altăadjectiv, pronume nehotărât

  • 1. Arată că ființa sau lucrul al cărui nume îl determină nu este aceeași sau același cu ființa sau lucrul despre care a fost vorba, care este de față sau este cel obișnuit. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Alt om. Alt obiect. DEX '09
    • format_quote S-a dus poezia întomnatului parc Și tristele iubiri din altă vreme. BENIUC, V. 133. DLRLC
    • format_quote Eu am să-i mulțumesc lui cumnatu Haralambie, a zis ea cu altă intonare de glas. SADOVEANU, N. F. 14. DLRLC
    • format_quote Tu m-ai învățat să cînt Din copilărie, Și de-atunci n-am pe pămînt Altă bucurie! IOSIF, V. 75. DLRLC
    • format_quote Lupi și alte dihănii mi-au ieșit înainte cîteodată, dar nu le-am făcut nimica. CREANGĂ, P. 119. DLRLC
    • format_quote Ca să scapi de pedeapsă, alt chip nu e decît să te duci să-mi aduci pe fata lui Verdeș-Împărat. ISPIRESCU, L. 42. DLRLC
    • format_quote N-am altă mîngîiere mai vie pe pămînt Decît să-nalț la tine duioasa mea gîndire. ALECSANDRI, P. A. 63. DLRLC
    • 1.1. Un nou..., altfel de... DLRLC
      • format_quote Ajunse la împărăția tătîne-său. Aici alți oameni, alte orașe, și cele vechi erau schimbate. ISPIRESCU, L. 9. DLRLC
      • format_quote În locul oricărui om ce cade, în locul oricărui piept ce se despică, alt piept și alt om se pune în rînd. RUSSO, O. 42. DLRLC
    • chat_bubble locuțiune adverbială Altă dată sau alte dăți. DLRLC
    • chat_bubble popular Câte alte = multe. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Începură... a vorbi... despre strigoi și cîte alte năzdrăvănii înfiorătoare. CREANGĂ, P. 14. DLRLC
    • chat_bubble Alte cele = alte lucruri, lucruri diferite. DLRLC
      • format_quote De alte cele-n lume N-aveai vreme să întrebi. EMINESCU, O. I 112.
    • chat_bubble Altă căciulă. DLRLC
    • chat_bubble Altă aia. DLRLC
etimologie:

altoi, altoaiesubstantiv neutru

  • 1. Ramură mică detașată dintr-o plantă-mamă, folosind la altoire. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Un altoi de piersic. DLRLC
    • format_quote figurat Zîna mea deprinsă cu tristeți, Pune peste jale nou altoi: Bucurii să cînți și să te-nveți Toboșar al timpurilor noi! BENIUC, în POEZ. N. 51. DLRLC
    • 1.1. Plantă altoită. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Mere de altoi. DLRLC
    • 1.2. Plantă cultivată pentru a servi la altoire. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote În toate comunele rurale ar fi bine ca să se... facă pepinieră de... altoaie de cele mai variate specii de poame. I. IONESCU, M. 260. DLRLC
  • 2. (numai) singular Altoire. DLRLC
    sinonime: altoire
    • format_quote Școala face omul om și altoiul pomul pom. DLRLC
etimologie:

altoi, altoiescverb

  • 1. A introduce o ramură a unei plante în țesutul alteia, stabilind astfel un contact între țesuturile lor generatoare pentru a da plantei altoite însușirile altoiului. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: prăsădi
    • format_quote Am altoit un măr cu un gutui. Am altoit un cais pe un prun. DLRLC
    • format_quote figurat Povestitorul a știut, cu tainic meșteșug, s-o altoiască adînc [mândria] și în jalea și în veselia ostașului romîn. ODOBESCU, S. II 530. DLRLC
  • 2. familiar A bate, a lovi, a plesni pe cineva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Răsări... unul cu căciulă ponosită... – Stai, neică, să-l altoiesc și eu pe barosan, spuse, încercînd să se apropie. PAS, L. I 256. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.