3 intrări
27 de definiții (cel mult 20 afișate)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ALÍN adv. (Rar) Domol, liniștit, calm, încet, lin. – Din alina (derivat regresiv).
ALÍN adv. (Rar) Domol, liniștit, calm, încet, lin. – Din alina (derivat regresiv).
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
alín av [At: ODOBESCU, S. II, 51 / E: a +lin] (Rar; șîla fără de ~) Lin.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ALÍN adv. (Rar) Lin, domol, încetișor. Pana-i, împinsă și mai răpede de o veselă suflare primăvăroasă, ne mîngîie alin. ODOBESCU, S. II SI9. O divină melodie Ca suflarea unui geniu printre frunzi alin adie. ALECSANDRI, P., A. 126. ◊ (Substantivat, în loc. adv.) Fără de alin = neîncetat. Fără de alin prinseră a răsuna clopotele. CAMILAR, N. II 8.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ALÍN adv. (Rar) Domol, liniștit, calm. – Din lin + alina.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
alín, a -á v. tr. (lat. alléno, -áre, d. lenis, lin). Liniștesc, stîmpăr, potolesc (durerea saŭ doru).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ALINÁ, alín, vb. I. Tranz. și refl. A (se) potoli, a (se) ușura, a (se) micșora (în intensitate), a (se) domoli; a (se) liniști. [Var.: (rar) aliní vb. IV] – Lat. *allenare.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ALINÁ, alín, vb. I. Tranz. și refl. A (se) potoli, a (se) ușura, a (se) micșora (în intensitate), a (se) domoli; a (se) liniști. [Var.: (rar) aliní vb. IV] – Lat. *allenare.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
ALINÁ, alín, vb. I. Tranz. și refl. A (se) potoli, a (se) ușura, a (se) micșora (în intensitate), a (se) domoli; a (se) liniști. [Var.: (rar) aliní vb. IV] – Lat. *allenare.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
ALINÍ vb. IV v. alina.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ALINÍ vb. IV v. alina.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
ALINÍ vb. IV v. alina.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
alina3 vtr vz anina
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
alina2 vi [At: DA / Pzi: alin / E: nct] (Îrg) A șchiopăta ușor Cf alinta, alicni.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
alina1 [At: VARLAAM, C. 310 / Pzi: alin, (înv) ~nez / V: ~lini (pzi: ~nesc) / E: lin] 1-2 vtr (D. fenomene naturale) A (se) micșora în intensitate. 3-4 vtr (D. fenomene naturale) A (se) potoli. 5 vi (Înv) A opri o mișcare pornită. 6-7 vtr (D. sentimente neplăcute, senzații dureroase) A (se) calma. 8-9 vtr (D. ființe cuprinse de emoție puternică, de surescitare) A (se) liniști. 10 vt (D. ființe, în special, oameni) A mângâia. 11 vt (D. lucruri) A așeza. 12 vr (D. oameni) A se liniști ducându-se la culcare. 13 vr (D. păsări) A se așeza (pe ceva).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
alini v vz alina
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ALINÁ, alín, vb. I. 1. Tranz. (Cu privire la o senzație, dureroasă sau la un sentiment neplăcut) A potoli, a ușura, a micșora (în intensitate). Vîntule, tu încotro te vei duce s-alini Durerea rănilor? BENIUC, V. 75. Acea bătrînă cuminte are învățătură veche. Alină durerile trupului, descurcă mîhnirile inimii. SADOVEANU, N. P. 32. Alină frica surorilor celor mici cu cuvinte liniștitoare. ISPIRESCU, L. 239. Las’să leg a mea viață de a ta... în brațe-mi vino, Și durerea mea cea dulce cu durerea ta alin-o. EMINESCU. O. I 142. ◊ (Complementul este un partitiv) Eu acol-oi fi-ngropat... Și din mine-o răsări... Din ochi negri păhărele, Ca să beai, maică, cu ele Și să-ți mai alini din jele. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 324. ◊ Refl. (Uneori cu determinări introduse prin prep. «de») Cînd vei simți că te alini... te mai ungi o dată singur. SADOVEANU, N. F. 88. Că și io o să mă-nsor, Să mă mai alin de dor. TEODORESCU, P, P. 270. 2. Tranz. (Cu privire la o ființă stăpînită de o emoție sau de o surescitare) A liniști. Nu ești singur. Horea, nu ești. Toți copiii te alină! CASSIAN, H. 6.. În sfirșit, vrînd să-l aline, îi arătară două statuete de bronz. NEGRUZZI, S. I 203. ◊ Absol. Faceți să scapere miezul cuvîntului, Bobul adînc de lumină Care mîngîie, care alină. DEȘLIU, G. 34. ◊ Refl. Sloboziți-i, domnilor judecători, de la judecată, zise ea, și lăsați-i să se aline. SADOVEANU, P. M. 267. 3. Refl. (Despre lucruri în mișcare, despre fenomenele naturii, zgomote etc.) A se potoli, a se domoli, a se liniști. După cum șușuia vîntul în brazi și se alina, și iar pornea și se alina, se cunoștea că înserarea va veni cu liniște. SADOVEANU, F. J. 537. Dar din ce în ce s-alină Toate zgomotele-n sat. Muncitorii s-au culcat. Liniștea-i acum deplină Și-a-nnoptat. COȘBUC, P. I 48. Rîul spumegat S-alina-ncet din cursu-i cu șoapte zgomotoase. MACEDONSKI, O. I 243. ♦ A încetini, a se opri. La un semn s-alină jocul. COȘBUC, P. I 72. – Variantă: (rar) aliní, alinesc (SBIERA, P. 55, RUSSO, O. A. 117), vb. IV.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ALINÍ vb. IV. v. alina.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
A SE ALINÁ mă alín intranz. A ajunge la o stare de liniște; a se liniști; a se calma; a se potoli. /<lat. allenare
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A ALINÁ alín tranz. A face să se aline; a liniști; a calma; a potoli. ~ durerea. /<lat. allenare
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
alinà v. a liniști, a potoli, a ușura (durerea). [Lat. ALLENARE, din LENIS] ║ adv. lin, încetișor: alin s’oglindește ’n sufletele lor AL.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
alín (rar) adv.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
alín adv.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
alin.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
aliná (a ~) vb., ind. prez. 3 alínă
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
verb (VT1) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (VT401) Surse flexiune: DEX '09, DEX '98, DLRM | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
alin
- surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exempleexemple
- Pana-i, împinsă și mai răpede de o veselă suflare primăvăroasă, ne mîngîie alin. ODOBESCU, S. II SI9.surse: DLRLC
- O divină melodie Ca suflarea unui geniu printre frunzi alin adie. ALECSANDRI, P., A. 126.surse: DLRLC
- surse: DLRLC un exempluexemple
- Fără de alin prinseră a răsuna clopotele. CAMILAR, N. II 8.surse: DLRLC
-
-
etimologie:
- derivat regresiv alinasurse: DEX '09 DEX '98
alina alini
- 1. (Cu privire la o senzație, dureroasă sau la un sentiment neplăcut) A (se) potoli, a (se) ușura, a (se) micșora (în intensitate).exemple
- Vîntule, tu încotro te vei duce s-alini Durerea rănilor? BENIUC, V. 75.surse: DLRLC
- Acea bătrînă cuminte are învățătură veche. Alină durerile trupului, descurcă mîhnirile inimii. SADOVEANU, N. P. 32.surse: DLRLC
- Alină frica surorilor celor mici cu cuvinte liniștitoare. ISPIRESCU, L. 239.surse: DLRLC
- Las’să leg a mea viață de a ta... în brațe-mi vino, Și durerea mea cea dulce cu durerea ta alin-o. EMINESCU. O. I 142.surse: DLRLC
- Eu acol-oi fi-ngropat... Și din mine-o răsări... Din ochi negri păhărele, Ca să beai, maică, cu ele Și să-ți mai alini din jele. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 324.surse: DLRLC
- Cînd vei simți că te alini... te mai ungi o dată singur. SADOVEANU, N. F. 88.surse: DLRLC
- Că și io o să mă-nsor, Să mă mai alin de dor. TEODORESCU, P, P. 270.surse: DLRLC
-
- 2. (Cu privire la o ființă stăpânită de o emoție sau de o surescitare) A (se) liniști.exemple
- Nu ești singur, Horea, nu ești. Toți copiii te alină! CASSIAN, H. 6.surse: DLRLC
- În sfirșit, vrînd să-l aline, îi arătară două statuete de bronz. NEGRUZZI, S. I 203.surse: DLRLC
- absolut Faceți să scapere miezul cuvîntului, Bobul adînc de lumină Care mîngîie, care alină. DEȘLIU, G. 34.surse: DLRLC
- Sloboziți-i, domnilor judecători, de la judecată, zise ea, și lăsați-i să se aline. SADOVEANU, P. M. 267.surse: DLRLC
-
- 3. (Despre lucruri în mișcare, despre fenomenele naturii, zgomote etc.) A se potoli, a se domoli, a se liniști.exemple
- După cum șușuia vîntul în brazi și se alina, și iar pornea și se alina, se cunoștea că înserarea va veni cu liniște. SADOVEANU, F. J. 537.surse: DLRLC
- Dar din ce în ce s-alină Toate zgomotele-n sat. Muncitorii s-au culcat. Liniștea-i acum deplină Și-a-nnoptat. COȘBUC, P. I 48.surse: DLRLC
- Rîul spumegat S-alina-ncet din cursu-i cu șoapte zgomotoase. MACEDONSKI, O. I 243.surse: DLRLC
- 3.1. A se opri.exemple
- La un semn s-alină jocul. COȘBUC, P. I 72.surse: DLRLC
-
-
etimologie:
- limba latină *allenaresurse: DEX '09 DEX '98