2 intrări

23 de definiții (maximum 20 afișate)

arată toate definițiile

aghesmuít2, ~ă a [At: CREANGĂ, A. 93 / V: aie-, aghezm- / E: aghesmui] 1 Stropit cu agheasmă. 2 (Fig; fam) Beat.

aghesmuít1 sn [At: HEM 504 / V: aies-, aghezm- / E: aghesmui] 1 Aghesmuire. 2 (Fam) Îmbătare.

AGHESMUÍT, -Ă, aghesmuiți, -te, adj. 1. Stropit cu agheasmă. 2. Fig. (Fam.) Beat. – V. aghesmui.

AGHESMUÍT, -Ă, aghesmuiți, -te, adj. 1. Stropit cu agheasmă. 2. Fig. (Reg.) Beat. – V. aghesmui.

AGHESMUÍT, -Ă, aghesmuiți, -te, adj. 1. Stropit cu agheasmă. 2. Fig. Amețit de băutură; afumat, cherchelit; beat. Ne trezim cu popa Buligă Ciucălău din ulița Buciumenii, tămîiet și aghesmuit gata des-dimineață. CREANGĂ, A. 93.

AGHESMUÍT, -Ă, aghesmuiți, -te, adj. 1. Stropit cu agheasmă. 2. Fig. (Fam.) Afumat, cherchelit; beat. – V. aghesmui.

AGHESMUÍT adj. v. amețit, băut, beat, cherchelit, îmbătat, turmentat.

aghesmuit a. 1. stropit cu aiasmă; 2. (ironic) pe jumătate beat: tămâiat și aghesmuit de dimineață CR.

aghesmuí [At: ALECSANDRI, T. 753 / V: aie-, -ezm- / Pzi: -iesc / E: agheasmă + -ui] 1 vt A stropi cu agheasmă. 2-3 vtr (Fam) A (se) îmbăta. 4 vtr (Fig; reg) A bate pe cineva.

AGHESMUÍ, aghesmuiesc, vb. IV. 1. Tranz. A stropi cu agheasmă. 2. Tranz. și refl. Fig. (Fam.) A (se) îmbăta. 3. Tranz. Fig. (Reg.) A bate pe cineva. – Agheasmă + suf. -ui.

AGHESMUÍ, aghesmuiesc, vb. IV. 1. Tranz. A stropi cu agheasmă. 2. Tranz. și refl. Fig. (Fam.) A (se) îmbăta. 3. Tranz. Fig. (Reg.) A bate pe cineva. – Agheasmă + suf. -ui.

AGHESMUÍ, aghesmuiesc, vb. IV. 1. Tranz. (în ritualul bisericesc) A stropi cu agheasmă. 2. Refl. Fig. A se chercheli, a se îmbăta. Vorbește fără șir; s-a cam aghesmuit.Tranz. (Rar) V-a aghes-uit bine domnu Aristică! spuse Zaharia Turcu, și cei din jurul lui se porniră pe rîs. PAS, L. I 27. 3. Tranz. Fig. (Mold.) A bate. Îl aghesmuiesc cu astă... labă, cum o numești d-ta. – Da pe mine, Măriucă, m-ai aghesmui? ALECSANDRI, T. 260.

AGHESMUÍ, aghesmuiesc, vb. IV. 1. Tranz. A stropi cu agheasmă. 2. Tranz. și refl. Fig. (Fam.) A (se) îmbăta. 3. Tranz. Fig. (Reg.) A bate. – Din agheasmă.

aghesmuí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. aghesmuiésc, imperf. 3 sg. aghesmuiá; conj. prez. 3 să aghesmuiáscă

aghesmuí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. aghesmuiésc, imperf. 3 sg. aghesmuiá; conj. prez. 3 sg. și pl. aghesmuiáscă

AGHESMUÍ vb. v. ameți, atinge, bate, chercheli, îmbăta, lovi, turmenta.

A SE AGHESMUÍ mă ~iésc intranz. fam. A se îmbăta ușor; a se chercheli. /agheasmă + suf. ~ui

A AGHESMUÍ ~iésc tranz. 1) bis. A stropi cu agheasmă. 2) fig. reg. A bate tare; a chelfăni. / agheasmă Șsuf. ~ui

aghesmuì v. Mold. 1. a stropi cu aiasmă pentru a goni pe cel rău; 2. (iron. și fam.) a bate: îl aghesmuesc cu astă labă AL.

aghezmuĭésc v. tr. (d. agheazmă). Fam. Stropesc cu agheazmă. Fig. Iron. Îmbăt. V. refl. Mă îmbăt.

Intrare: aghesmui
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) aghesmui aghesmuire aghesmuit aghesmuind singular plural
aghesmuiește aghesmuiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) aghesmuiesc (să) aghesmuiesc aghesmuiam aghesmuii aghesmuisem
a II-a (tu) aghesmuiești (să) aghesmuiești aghesmuiai aghesmuiși aghesmuiseși
a III-a (el, ea) aghesmuiește (să) aghesmuiască aghesmuia aghesmui aghesmuise
plural I (noi) aghesmuim (să) aghesmuim aghesmuiam aghesmuirăm aghesmuiserăm, aghesmuisem*
a II-a (voi) aghesmuiți (să) aghesmuiți aghesmuiați aghesmuirăți aghesmuiserăți, aghesmuiseți*
a III-a (ei, ele) aghesmuiesc (să) aghesmuiască aghesmuiau aghesmui aghesmuiseră
Intrare: aghesmuit
aghesmuit adjectiv
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular aghesmuit aghesmuitul aghesmui aghesmuita
plural aghesmuiți aghesmuiții aghesmuite aghesmuitele
genitiv-dativ singular aghesmuit aghesmuitului aghesmuite aghesmuitei
plural aghesmuiți aghesmuiților aghesmuite aghesmuitelor
vocativ singular
plural
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)