8 definiții pentru turmentat


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TURMENTÁT, -Ă, turmentați, -te, adj. (Livr.) Beat. – V. turmenta.

TURMENTÁT, -Ă, turmentați, -te, adj. (Livr.) Beat. – V. turmenta.

TURMENTÁT, -Ă, turmentați, -te, adj. (Rar) Beat. Nu sînt turmentat... coană Joițico. CARAGIALE, O. I 118.

TURMENTÁT, -Ă adj. 1. (Liv.) Amețit de băutură; beat. 2. Chinuit; înnebunit. [< turmenta].

turmentat a. fam. beat: cetățean turmentat.

*turmentát, -ă adj. (fr. tourmenté). Barb. Rar. Iron. Beat: un cetățean turmentat (saŭ: turmentat de băutură).


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

TURMENTAT adj. amețit, băut, beat, cherchelit, îmbătat, (livr.) grizat, (rar) trecut, (înv. și pop.) candriu, (pop.) turlac, vîjîit, (reg.) amnărit, învinoșat, rătutit, vinos, (prin Ban.) chermeleu, (Transilv. și Maram.) șumen, (prin Transilv.) șumenit, (fam. fig.) afumat, aghesmuit, făcut, oțelit, pilit, sfințit, tămîiat, tîrnosit, trăsnit, turtit, (arg.) mahit, matol, matosit. (Om ~.)

Intrare: turmentat
turmentat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • turmentat
  • turmentatul
  • turmentatu‑
  • turmenta
  • turmentata
plural
  • turmentați
  • turmentații
  • turmentate
  • turmentatele
genitiv-dativ singular
  • turmentat
  • turmentatului
  • turmentate
  • turmentatei
plural
  • turmentați
  • turmentaților
  • turmentate
  • turmentatelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)