17 definiții pentru adăpost

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ADĂPÓST, adăposturi, s. n. Loc ferit; construcție făcută ca să apere de intemperii, de primejdii etc.; p. gener. orice loc unde se adăpostește cineva. ♦ (Mil.) Construcție specială pentru protecția împotriva mijloacelor de distrugere a inamicului. Adăpost antiaerian. ♦ Ocrotire, găzduire. A da cuiva adăpost.Expr. A fi (sau a se pune) la adăpost de... = a (se) adăposti; fig. a preveni un neajuns. – Lat. ad appos(i)tum sau ad depos(i)tum.

adăpost sn [At: CONACHI, P. 296 / Pl: ~uri / E: lat ad appos(i)tum sau ad depos(i)tum] 1 Loc sau construcție menită să apere de intemperii sau de primejdii. 2 (Prc) Acoperiș. 3 (Îs) ~ antiaerian Loc amenajat pentru apărarea împotriva atacurilor aeriene. 4 (Îlv) A da cuiva ~ A adăposti. 5 (Îal) A ocroti. 6-7 (Îe) A fi (sau a se pune) la ~ de ceva A preveni sau a evita un neajuns. 8 Adăpostire.

ADĂPÓST, adăposturi, s. n. Loc ferit; construcție făcută ca să apere de intemperii, de primejdii etc.; p. gener. orice loc unde se adăpostește cineva. ◊ Adăpost (antiaerian) = loc amenajat pentru apărarea împotriva atacurilor aeriene. ♦ Ocrotire. A da cuiva adăpost.Expr. A fi (sau a se pune) la adăpost de... = a (se) adăposti; fig. a preveni un neajuns. – Lat. ad appos(i)tum sau ad depos(i)tum.

ADĂPÓST, adăposturi, s. n. Loc ferit, care apără de vreme rea, de arșiță, de primejdii etc.; construcție făcută în acest scop. V. refugiu. [Copăceii din butoiașe] iarna erau băgați la adăpost călduț, acolo unde se păstrează și alte plante și alte flori. PAS, L. I 86. Oamenii stăteau tăcuți: în singurătatea cîmpiilor, în adăpostul șubred, plin de fum și de umbră. SADOVEANU, O. II 223. Doi licurici și-aprind sfiala în adăpostul de otavă. GOGA, P. 56. ◊ Fig. În ungherul unor crieri Și-or găsi, cu al meu nume, adăpost a mele scrieri! EMINESCU, O. I 134. ◊ Adăpost antiaerian (adesea fără determinare) = loc special amenajat pentru apărarea (în timp de război) contra bombelor și a altor proiectile (aruncate de obicei din avion). ♦ Loc de azil, cămin. Am nevoie de adăpost și de hodină. SADOVEANU, N. F. 110. Bați cărări fără de rost, Rupt îți este straiul Și n-ai nici un adăpost... Parcă blăstămat ai fost Foc să-ți fie traiul! NECULUȚĂ, Ț. D. 111. Dar eu, ce fac tocmai acum la bătrînețe fără leac de adăpost? CREANGĂ, P. 175. ◊ (Precedat de obicei de prep. «la») Protecție, ocrotire, apărare. Vreo douăzeci de țărani... ședeau pe vine la adăpostul zidului. DUMITRIU. B. F. 90. ◊ Expr. A (se) pune (sau a fi) la adăpost de ceva = a (se) adăposti; fig. a preveni un neajuns, a (se) feri de o amenințare. Satul Florești, împrăștiat ca toate satele de munte, se ascundea între coline, pus parcă la adăpost de vremuri grele. BRĂESCU, V. A. 110.

ADĂPÓST, adăposturi, s. n. Loc ferit care apără de vreme rea, de primejdii etc.; construcție făcută în acest scop. ◊ Adăpost (antiaerian) = loc special amenajat pentru apărarea împotriva atacurilor aeriene. ♦ Loc de azil; casă, cămin. Ce fac tocmai acum la bătrînețe fără leac de adăpost? (CREANGĂ). ♦ Protecție, ocrotire. Ședeau pe vine la adăpostul zidului (DUMITRIU). ◊ Expr. A fi (sau a (se) pune) la adăpost de... = a (se) adăposti; fig. a preveni un neajuns. – Lat. ad appos(i)tum.

ADĂPÓST ~uri n. 1) Loc ferit sau construcție special făcută unde se poate refugia cineva în caz de ploaie, vânt etc. * A se pune la ~ a) a se adăposti; b) a se feri de o neplăcere. 2) Încăpere special amenajată contra bombelor. ~ antiaerian. /<lat. ad appos[i]tum

adăpost n. 1. loc care apără de soare, vânt, ploaie; 2. fig. loc de scăpare: adăpost contra nenorocirii; la adăpost, în siguranță. [Lat. AD APPOSITUM].

adăpóst n., pl. urĭ rar oaste (lat. adappósitum, pus la, compus ca și adăstare). Loc unde nu eștĭ expus neplăcerilor saŭ periculelor (vînt, soare, ploaĭe, frig, gloanțe). Fig. Refugiŭ: religiunea oferă un adăpost nenorociților. La adăpost de, apărat, ferit: la adăpost de ploaĭe, la adăpostu injuriilor.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

adăpost s. n., pl. adăposturi

adăpóst s. n., pl. adăpósturi

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ADĂPÓST s. 1. v. așezare. 2. culcuș, sălaș, (înv. și reg.) strat, (Transilv.) cotrog. (~ pentru animale.) 3. v. găzduire. 4. azil, refugiu, scăpare, (înv.) năzuință, (fig.) liman. (Își caută departe un ~.) 5. (înv. și pop.) scuteală. (Intră la ~, ca să nu-l plouă.) 6. (pop.) fereală. (La ~ de orice priviri.)

ADĂPOST s. 1. așezare, casă, cămin, domiciliu, locuință, sălaș, (reg.) sălașnă, (Transilv., Ban. și Bucov.) cortel, (înv.) locaș, mutare, mutat, odaie, sat, sălășluință, sălășluire, ședere, șezămînt, șezut, (fig.) bîrlog, cuib, culcuș. (Unde își are ~?) 2. culcuș, sălaș, (înv. și reg.) strat, (Transilv.) cotrog. (~ pentru animale.) 3. găzduire, sălaș, (pop.) sălășluire. (Cere ~; se îngrijește de ~. ) 4. azil, refugiu, scăpare, (înv.) năzuință, (fig.) liman. (Își caută un ~.) 5. (înv. și pop.) scuteală. (Intră la ~, ca să nu-l plouă.) 6. (pop.) fereală. (La ~ de orice priviri.)

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

adăpóst (adăpósturi), s. n. – Loc ferit, refugiu, acoperămînt. < Lat. ad dēpŏsĭtum sau *addapostum, folosit mai întîi cu funcție adv. (Philippide, Principii, 97; Tiktin; Pușcariu 21; DAR; Rosetti, I, 161). Mai puțin probabilă sugestia lui Candrea, Rom., XXXI, 296 (cf. Candrea-Dens., Éléments, 25; Scriban), care propune lat. ad appos(ĭ)tum. Der. adăposteală, s. f. (ocol, țarc); adăposti, vb. (a adăposti, a ocroti); adăpostitor, adj. (protector); adăpostitură, s. f. (înv., refugiu, loc adăpostit).

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

ADĂPOSTURI PENTRU ANIMALE. Subst. Adăpost, refugiu, aciuaș (rar), acioală (rar); coteț, coteneață (pop.), coștereață (reg.), pătul (pop.), poiată (reg.), poiețică (dim.), cușcă, cocină, purcăreață (reg.); grajd, staul, sălaș (pop.), sălășel (dim.); țarc, ocol, ocolaș (dim., rar), tîrlă, tîrlioară (dim.), tîrluliță, mereaz (reg.), odalîc (reg.); saivan (reg.), perdea (pop.), saia (reg.). Porumbar, porumbărie (reg.), porumbăriță (reg.), hulubărie (reg.); păunar (rar); colivie. Cuib, cuibușor (dim.), cuibuleț, cuibar, culcuș. Bîrlog, vizuină, vizunie (pop.), covru (reg.), cotlon, cotlonaș (dim., rar). Stup, știubei, știubeiaș (dim.), coșniță, ulei, uleiaș (dim.). Furnicar, mușuroi. Adăpostire; pripășire, oploșire (rar). Adj. Pripășit, oploșit, aciuat. Vb. A pune la adăpost, a oferi un adăpost, a adăposti, a ține la adăpost. A-și găsi un adăpost (un refugiu), a se pune la adăpost, a se aciua, a se aciola (rar), a se pripăși, a se oploși. A(-și) face un adăpost; a-și face un cuib, a se cuibări, a-și face un culcuș. A trăi în vizuină, a vizuni. Adv. La adăpost. V. construcție.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

adăpost, adăposturi s. n. închisoare

Intrare: adăpost
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • adăpost
  • adăpostul
  • adăpostu‑
plural
  • adăposturi
  • adăposturile
genitiv-dativ singular
  • adăpost
  • adăpostului
plural
  • adăposturi
  • adăposturilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

adăpost, adăposturisubstantiv neutru

  • 1. Loc ferit; construcție făcută ca să apere de intemperii, de primejdii etc. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC
    • format_quote [Copăceii din butoiașe] iarna erau băgați la adăpost călduț, acolo unde se păstrează și alte plante și alte flori. PAS, L. I 86. DLRLC
    • format_quote Oamenii stăteau tăcuți: în singurătatea cîmpiilor, în adăpostul șubred, plin de fum și de umbră. SADOVEANU, O. II 223. DLRLC
    • format_quote Doi licurici și-aprind sfiala în adăpostul de otavă. GOGA, P. 56. DLRLC
    • format_quote figurat În ungherul unor crieri Și-or găsi, cu al meu nume, adăpost a mele scrieri! EMINESCU, O. I 134. DLRLC
    • 1.1. prin restricție Acoperiș. MDA2
      sinonime: acoperiș
    • 1.2. prin generalizare Orice loc unde se adăpostește cineva. DEX '09 DEX '98
    • 1.3. (termen) militar Construcție specială pentru protecția împotriva mijloacelor de distrugere a inamicului. DEX '09 DLRLC
      • 1.3.1. Adăpost antiaerian = loc amenajat pentru apărarea împotriva atacurilor aeriene. DEX '09 MDA2
    • 1.4. Loc de azil. DLRLC
      • format_quote Am nevoie de adăpost și de hodină. SADOVEANU, N. F. 110. DLRLC
      • format_quote Bați cărări fără de rost, Rupt îți este straiul Și n-ai nici un adăpost... Parcă blăstămat ai fost Foc să-ți fie traiul! NECULUȚĂ, Ț. D. 111. DLRLC
      • format_quote Dar eu, ce fac tocmai acum la bătrînețe fără leac de adăpost? CREANGĂ, P. 175. DLRLC
    • 1.5. Apărare, găzduire, ocrotire, protecție. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Vreo douăzeci de țărani... ședeau pe vine la adăpostul zidului. DUMITRIU. B. F. 90. DLRLC
      • format_quote A da cuiva adăpost. DEX '09 DEX '98
      • chat_bubble A fi (sau a se pune) la adăpost de... = a (se) adăposti. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC
        sinonime: adăposti
      • chat_bubble figurat A fi (sau a se pune) la adăpost de... = a preveni un neajuns, a (se) feri de o amenințare. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC
        • format_quote Satul Florești, împrăștiat ca toate satele de munte, se ascundea între coline, pus parcă la adăpost de vremuri grele. BRĂESCU, V. A. 110. DLRLC
  • 2. Adăpostire. MDA2
    sinonime: adăpostire
etimologie:
  • limba latină ad appos(i)tum sau ad depos(i)tum DEX '09 MDA2 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.