2 intrări

28 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DOMIRÍ vb. IV v. dumeri.

DUMIRÍ, dumiresc, vb. IV. Refl. și tranz. A pricepe sau a face să priceapă clar (după ce fusese nedumerit), a-și da sau a face să-și dea bine seama; a(-și) explica. [Var.: dumerí, domirí vb. IV] – Din bg. domerja.

dumerí [At: CORESI, EV. 525 / V: ~mirí, dom~, domirí / Pzi: ~resc / Cj: 3 (îvr) să dumere / E: bg домержа] 1 vr A se lămuri în legătură cu o problemă, o situație încurcată, neclară. 2 vr (Pex) A-și da seama de ceva. 3 vt A ajuta pe cineva să înțeleagă ceva. 4 vt (Îvr) A clarifica o situație neclară, încurcată. 5 vt (Înv) A face pe cineva să cedeze Si: a îndupleca. 6 vt (Înv) A face pe cineva să primească ceva. 7 vr (Pex) A îmblânzi. 8 vr (Înv) A se îndupleca. 9 (Înv; pex) A se potoli. 10 vr (Îvr) A se hotărî. 11 vr (Îvr) A se mira. corectată

DUMERÍ, dumeresc, vb. IV. Refl. și tranz. A pricepe sau a face să priceapă clar (după ce fusese nedumerit), a-și da sau a face să-și dea bine seama; a(-și) explica. [Var.: dumirí, domirí vb. IV.] – Din bg. domerja.

DUMIRÍ vb. IV v. dumeri.

DUMERÍ, dumeresc, vb. IV. Refl. 1. A pricepe lămurit, a-și da bine seama, a-și explica. Întîi oamenii s-au dumerit asupra condițiunilor în care sînt create operele. GHEREA, ST. CR. II 29. Mă trezesc, deschid ochii și caut să mă dumeresc unde mă aflu. VLAHUȚĂ, O. A. 386. ♦ Tranz. A lămuri (pe cineva) asupra unei situații sau a unei probleme neclare; a face (pe cineva) să înțeleagă (ceva); a clarifica; p. ext. a convinge (pe cineva de ceva). În deșert cercă bătrînul casei a-i dumeri. RETEGANUL, P. III 83. 2. (În forma negativă; rar) A nu se putea hotărî, a nu se încumeta. De aceea nu ne dumerim a arăta propria noastră simțire. La TDRG. – Variante: dumirí (CAMILAR, TEM. 21, SADOVEANU, M. C. 136), domirí (GALACTION, O. I 84, ODOBESCU, S. III 302) vb. IV.

A SE DUMERÍ mă ~ésc intranz. A-și da seama de o realitate, de un adevăr. /<bulg. domerja

A DUMERÍ ~ésc tranz. A face să se dumerească. /<bulg. domerja

domirì (dumerì) v. 1. a face să înțeleagă: domirește-mă; 2. a pricepe: nu se putea domiri ISP. [Slav. DUMIERITI, a măsura întocmai: raportul logic e obscur].

domirésc v. tr. (vsl. *domĕriti, rus. domĕritĭ, a măsura de tot, d. mĕra, măsură; nsl. domeriti, a măsura exact. V. nemernic, merță. Bern. 2, 50). Deslușesc, lămuresc, luminez: cu vorba asta m’aĭ domirit. V. refl. Cu vorba asta m’am domirit. – Și dumeresc și dumiresc.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!dumirí/dumerí (a ~) (fam.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. dumirésc/dumerésc, imperf. 3 sg. dumireá/dumereá; conj. prez. 3 să dumireáscă/să dumereáscă

dumerí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. dumerésc, imperf. 3 sg. dumereá; conj. prez. 3 sg. și pl. dumereáscă

arată toate definițiile

Intrare: Domirești
Domirești nume propriu
nume propriu (I3)
  • Domirești
Intrare: dumiri / dumeri
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • dumiri
  • dumirire
  • dumirit
  • dumiritu‑
  • dumirind
  • dumirindu‑
singular plural
  • dumirește
  • dumiriți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • dumiresc
(să)
  • dumiresc
  • dumiream
  • dumirii
  • dumirisem
a II-a (tu)
  • dumirești
(să)
  • dumirești
  • dumireai
  • dumiriși
  • dumiriseși
a III-a (el, ea)
  • dumirește
(să)
  • dumirească
  • dumirea
  • dumiri
  • dumirise
plural I (noi)
  • dumirim
(să)
  • dumirim
  • dumiream
  • dumirirăm
  • dumiriserăm
  • dumirisem
a II-a (voi)
  • dumiriți
(să)
  • dumiriți
  • dumireați
  • dumirirăți
  • dumiriserăți
  • dumiriseți
a III-a (ei, ele)
  • dumiresc
(să)
  • dumirească
  • dumireau
  • dumiri
  • dumiriseră
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • dumeri
  • dumerire
  • dumerit
  • dumeritu‑
  • dumerind
  • dumerindu‑
singular plural
  • dumerește
  • dumeriți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • dumeresc
(să)
  • dumeresc
  • dumeream
  • dumerii
  • dumerisem
a II-a (tu)
  • dumerești
(să)
  • dumerești
  • dumereai
  • dumeriși
  • dumeriseși
a III-a (el, ea)
  • dumerește
(să)
  • dumerească
  • dumerea
  • dumeri
  • dumerise
plural I (noi)
  • dumerim
(să)
  • dumerim
  • dumeream
  • dumerirăm
  • dumeriserăm
  • dumerisem
a II-a (voi)
  • dumeriți
(să)
  • dumeriți
  • dumereați
  • dumerirăți
  • dumeriserăți
  • dumeriseți
a III-a (ei, ele)
  • dumeresc
(să)
  • dumerească
  • dumereau
  • dumeri
  • dumeriseră
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • domiri
  • domirire
  • domirit
  • domiritu‑
  • domirind
  • domirindu‑
singular plural
  • domirește
  • domiriți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • domiresc
(să)
  • domiresc
  • domiream
  • domirii
  • domirisem
a II-a (tu)
  • domirești
(să)
  • domirești
  • domireai
  • domiriși
  • domiriseși
a III-a (el, ea)
  • domirește
(să)
  • domirească
  • domirea
  • domiri
  • domirise
plural I (noi)
  • domirim
(să)
  • domirim
  • domiream
  • domirirăm
  • domiriserăm
  • domirisem
a II-a (voi)
  • domiriți
(să)
  • domiriți
  • domireați
  • domirirăți
  • domiriserăți
  • domiriseți
a III-a (ei, ele)
  • domiresc
(să)
  • domirească
  • domireau
  • domiri
  • domiriseră
domeri
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

dumiri / dumeri dumeri domiri domeri

  • 1. A pricepe sau a face să priceapă clar (după ce fusese nedumerit), a-și da sau a face să-și dea bine seama; a(-și) explica.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: explica pricepe antonime: nedumeri attach_file 2 exemple
    exemple
    • Întîi oamenii s-au dumerit asupra condițiunilor în care sînt create operele. GHEREA, ST. CR. II 29.
      surse: DLRLC
    • Mă trezesc, deschid ochii și caut să mă dumeresc unde mă aflu. VLAHUȚĂ, O. A. 386.
      surse: DLRLC
  • 2. regional rar A nu se putea hotărî, a nu se încumeta.
    exemple
    • De aceea nu ne dumerim a arăta propria noastră simțire. La TDRG.
      surse: DLRLC

etimologie: