opțiuni
  • info

16 definiții pentru nedumeri

din care

Explicative DEX

NEDUMERI, nedumeresc, vb. IV. Tranz. A face să fie nedumerit, să nu înțeleagă ceva, a pune pe cineva în încurcătură; a mira. [Var.: nedumiri vb. IV] – Din nedumerit (derivat regresiv).

NEDUMERI, nedumeresc, vb. IV. Tranz. A face să fie nedumerit, să nu înțeleagă ceva, a pune pe cineva în încurcătură; a mira. [Var.: nedumiri vb. IV] – Din nedumerit (derivat regresiv).

nedumeri [At: SLAVICI, N. I, 159 / Pzi: ~resc / V: ~miri / E: drr nedumerit] 1 vt A face să fie nedumerit (1) Si: a mira, (înv) a scăndălisi. 2 vt A face să nu înțeleagă. 3 vt A pune în încurcătură. 4 vr (Reg) A se simți nedumerit, încurcat. 5 vr (Reg) A șovăi. 6 vr (Rar) A-și manifesta mirarea.

NEDUMERI, nedumeresc, vb. IV. Tranz. (Rar) A pune (pe cineva) în nedumerire; a uimi. Compatriotul acela de sus, de la camera 53 a hotelului «Molière», îl nedumerea cu totul. C. PETRESCU, A. 317.

A NEDUMERI ~esc tranz. (persoane) A pune în încurcătură, trezind mirare. /Din nedumerit

NEDUMIRI vb. IV nedumeri.

nedumiri v vz nedumeri

NEDUMIRI vb. IV v. nedumeri.

Ortografice DOOM

nedumeri (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. nedumeresc, 3 sg. nedumerește, imperf. 1 nedumeream; conj. prez. 1 sg. să nedumeresc, 3 să nedumerească (Purtarea lui mă nedumerește.)

nedumeri (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. nedumeresc, imperf. 3 sg. nedumerea; conj. prez. 3 să nedumerească

nedumeri vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. nedumeresc, imperf. 3 sg. nedumerea; conj. prez. 3 sg. și pl. nedumerească

Sinonime

NEDUMERI vb. v. mira.

NEDUMERI vb. v. codi, ezita, pregeta, șovăi.

nedumeri vb. v. CODI. EZITA. PREGETA. ȘOVĂI.

NEDUMERI vb. a (se) mira, (înv.) a (se) ciudi, a (se) divi, a (se) scăndălisi. (Mă ~ ce-mi spui; să nu te ~ dacă...)

Antonime

A nedumeri ≠ a dumeri

Tezaur

NEDUMERI vb. IV. tranz. A face să fie nedumerit, să nu înțeleagă ceva, a pune în încurcătură; a mira1 (1). Pe Titu numai costumul țărănesc îl nedumerea. rebreanu, r. i, 94. Compatriotul acela de sus, de la camera 53 a Hotelului Molière, îl nedumerea cu totul. c. petrescu, a. 317. E foarte rău să nedumerești pe spectatori, ap. iordan, l. r. a. 203. Propunerea lui Eliade îl nedumerise, camil petrescu, o. ii, 157. ♦ Refl. (Regional) A se simți nedumerit, încurcat, a nu se putea hotărî; a șovăi, a ezita. Însă, pe drum, începu iar a se nedumiri, slavici, n. i, 159. Se nedumerise destul, gîndise destul de unul singur. Începu să pună întrebări limpezi și nu-și ascunse de loc neîncrederea, preda, d. 187. ♦ Refl. (Rar) A-și manifesta mirarea (1), uimirea. Ce se uită așa? se nedumeri președintele, ap. iordan, l. r. a. 203. – prez. ind. : nedumeresc. – Și : nedumiri vb. IV. – Derivat regresiv de la nedumerit.

Intrare: nedumeri
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • nedumeri
  • nedumerire
  • nedumerit
  • nedumeritu‑
  • nedumerind
  • nedumerindu‑
 singular plural
  • nedumerește
  • nedumeriți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • nedumeresc
 (să)
  • nedumeresc
  • nedumeream
  • nedumerii
  • nedumerisem
a II-a (tu)
  • nedumerești
 (să)
  • nedumerești
  • nedumereai
  • nedumeriși
  • nedumeriseși
a III-a (el, ea)
  • nedumerește
 (să)
  • nedumerească
  • nedumerea
  • nedumeri
  • nedumerise
plural I (noi)
  • nedumerim
 (să)
  • nedumerim
  • nedumeream
  • nedumerirăm
  • nedumeriserăm
  • nedumerisem
a II-a (voi)
  • nedumeriți
 (să)
  • nedumeriți
  • nedumereați
  • nedumerirăți
  • nedumeriserăți
  • nedumeriseți
a III-a (ei, ele)
  • nedumeresc
 (să)
  • nedumerească
  • nedumereau
  • nedumeriră
  • nedumeriseră
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • nedumiri
  • nedumirire
  • nedumirit
  • nedumiritu‑
  • nedumirind
  • nedumirindu‑
 singular plural
  • nedumirește
  • nedumiriți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • nedumiresc
 (să)
  • nedumiresc
  • nedumiream
  • nedumirii
  • nedumirisem
a II-a (tu)
  • nedumirești
 (să)
  • nedumirești
  • nedumireai
  • nedumiriși
  • nedumiriseși
a III-a (el, ea)
  • nedumirește
 (să)
  • nedumirească
  • nedumirea
  • nedumiri
  • nedumirise
plural I (noi)
  • nedumirim
 (să)
  • nedumirim
  • nedumiream
  • nedumirirăm
  • nedumiriserăm
  • nedumirisem
a II-a (voi)
  • nedumiriți
 (să)
  • nedumiriți
  • nedumireați
  • nedumirirăți
  • nedumiriserăți
  • nedumiriseți
a III-a (ei, ele)
  • nedumiresc
 (să)
  • nedumirească
  • nedumireau
  • nedumiriră
  • nedumiriseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

nedumeri, nedumerescverb

  • 1. A face să fie nedumerit, să nu înțeleagă ceva, a pune pe cineva în încurcătură. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: mira antonime: dumiri
    • format_quote Compatriotul acela de sus, de la camera 53 a hotelului «Molière», îl nedumerea cu totul. C. PETRESCU, A. 317. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.