28 intrări

Articole pe această temă:

125 de definiții (maximum 20 afișate)

arată toate definițiile

apă sf [At: (a. 1591) ap. GCR I, 38/28 / S: appă / Pl: ape, (rar) apuri / E: ml aquo] 1 Lichid incolor, fără gust și fară miros, compus hidrogenat al oxigenului. 2 (îe) A cere pământ și ~ A cere supunere deplină din partea dușmanului (la vechii perși). 3 (îe) A bate apa în piuă A spune mereu aceleași lucmri. 4 (îae) A vorbi mult și fară rost. 5 (îe) Sângele ~ nu se face Sentimentul înrudirii de sânge nu slăbește sau nu se pierde niciodată. 6 (îe) A nu avea (nici) după ce bea ~ A fi extrem de sărac. 7 (îe) A sorbi (pe cineva) într-o lingură (sau într-un pahar) de ~ A plăcea pe cineva foarte mult. 8 (îe) A îmbăta pe cineva cu ~ rece A ameți pe cineva cu vorba. 9 (îe) A fierbe pe cineva fără ~ A chinui pe cineva fără milă. 10 (îe) A spăla (sau a da) (ceva) în mai multe ape A spăla în mai multe rânduri de apă. 11 (îe) A face un lucru ~ A face un lucru să dispară. 12 (îae) A fura un lucru. 13 (îe) A fi (toți) o ~ A fi (toți) la fel. 14 (îe) A face o ~ (din toate) A șterge toate deosebirile. 15 (îe) A scoate ~ din piatră (seacă) A realiza un lucru imposibil. 16 (îae) A fi foarte ingenios. 17 (îe) A scrie pe ~ A da uitării. 18 (îae) A nu ține cont (de ceva). 19 (îe) A duce ~ cu ciurul A face încercări zadarnice. 20 (îe) A căra ~ la puț A face încercări zadarnice. 21 (îe) A face cuiva ~ A omorî pe cineva. 22 (îe) A face ~ unei lăuze A duce o lăuză la preot ca să o sfințească. 23 (îe) A da ~ la șoareci A plânge. 24 (Îs) ~ dulce (în opoziție cu apa sărată a mărilor) Apă de băut cu conținut scăzut de sare (din râuri sau lacuri). 25 (îas) Apă potabilă. 26 (Mnr; Trs; îs) ~ poleită Apă care conține aur. 27 (Îs) ~ aspră (sau dură) Apă calcaroasă, care nu e bună de spălat (rufe). 28 (Îs) ~ moale (în opoziție cu ~ aspră) Apă de ploaie, bună de spălat. 29 (Îs) ~ goală (sau chioară) Apă curată, neamestecată cu vin. 30 (Fig; îas) Ciorbă subțire, fară zarzavat sau came. 31 (Fig; îas) Lucru fară valoare. 32 (Îs) ~ minerală Apă care conține în soluție săruri, gaze sau substanțe radioactive, având proprietăți terapeutice. 33 (Îs) ~ ne(î)ncepută (pentru descântece) Apă proaspătă din care încă nu a băut nimeni. 34 (Îs) ~ vie Apă despre care se spune în basmele populare că învie morții. 35 (Îs) ~ moartă Apă care poate omorî pe cineva. 36 (Îs) Apa morților Fata morgana Vz morgana. 37 (Îs) ~ mare (sau sfințită) Agheasmă. 38 (îc) ~-botează Bobotează. 39 (Îs) ~ molinzată Apă sfințită. 40 Masă de apă (1) formând un râu, un lac, o mare etc. 41 (Complinit prin râu, izvor, mare etc.) întreaga masă de apă (1) a râului, a izvorului, a mării etc. 42 (Lpl) Valuri unde. 43 (Îs) ~ curgătoare Apă (40) care curge (râu, izvor, fluviu etc.). 44 (Îs) ~ stătătoare Apă (40) care nu curge (baltă, lac, mare etc.). 45 (Îs) ~ lină Apă (40) care curge încet, fară valuri. 46 (Îs) ~ repede Apă (40) (de munte) care curge repede. 47 (Îs) ~ adâncă Om potolit în aparență, dar cu o fire ascunsă. 48 (D. o apă curgătoare; îe) în susul apei în partea superioară a cursului apei. 49 (D. o apă curgătoare; îe) în josul apei în partea dinspre vărsare a cursului apei. 50 (îe) A ști (sau a vedea) în ce ~ (sau ape) se adapă (sau se scaldă) cineva A cunoaște gândurile, intențiile sau dispoziția cuiva. 51 (îe) A lăsa pe cineva (să se scalde) în apele sale A lăsa pe cineva în voia lui. 52 (îe) Toți se scaldă într-o ~ Toți sunt deopotrivă. 53 (îe) A pluti în apele cuiva A fi de aceeași părere cu cineva. 54 (îe) A nu fi (sau a nu călători) în apele sale A nu se simți bine. 55 (îae) A fi abătut. 56 (îae) A fi prost dispus. 57 (îe) A nu fi cu toată apa sau în toate apele sale A nu fi în toate mințile. 58 (îe) A-i veni cuiva ~ la moară A se schimba împrejurările în favoarea cuiva. 59 (îe) A-i lua (sau a-i tăia) cuiva apa (de la moară) A schimba împrejurările în defavoarea cuiva. 60 (îae) A pune pe cineva în imposibilitatea de a face ceva. 61 (îe) A scăpa căciula pe ~ A pierde ocazia. 62 (îlav) Ca pe ~ (sau ca apa) în mod curgător, fluent. 63 (îal) Pe de rost. 64 (îe) A pescui în ~ tulbure A profita în urma unei situații confuze. 65 (îsp; îs) Apa sâmbetei Râu care curge pe o câmpie stearpă aflată în jurul iadului și care se revarsă în iad. 66 (Îs) Apa duminicii Râu mare și limpede care curge pe câmpiile din jurul raiului și care se revarsă în rai. 67 (îe) A se duce pe apa sâmbetei A se distruge. 68 (îae) A se pierde. 69 (îe) Duce-te-ai pe (sau cu) apa sâmbetei Lua-te-ar dracul. 70 (îe) A închega apele A face să înghețe apele sau să stea pe loc. 71 (îe) Minte de încheagă (sau îngheață) apele Spune minciuni mari. 72 Joc de culori făcut în lumină de unele obiecte lucioase. 73 (Urmat de determinări) Denumire dată unor preparate lichide industriale, farmaceutice, de parfumerie etc. 74 (Îs) ~ de sodă Sifon. 75 (Îs) ~ gazoasă Sifon. 76 (Îs) ~ oxigenată Lichid cuprinzând o cantitate de oxigen dublă decât apa (1) obișnuită și care are proprietăți dezinfectante și decolorante. 77 (Îs) ~ de clor Soluție slabă de clor cu apă (1) folosită ca dezinfectant și decolorant. 78 (Îs) ~ de brom Soluție de brom în apă (3,5%) folosită ca decolorant și (rar) dezinfectant. 79 (D. produse industriale, farmaceutice etc.) Indică starea lichidă a preparatului. 80 (Îs) ~ acră Apă minerală. 81 (Chm; îs) ~ regală Amestec de acid clorhidric și acid azotic, care dizolvă aurul și platina. 82 (Chm; îs) ~ tare Acid azotic diluat cu apă (1) folosit în tinichigerie pentru lipit. 83 (Îs) Apa crăiesei Alcoolat de rozmarin. 84 (Mol; îc) ~-de-nimic Preparat pentru tuse. 85 (îc) -de-oase Iodură de potasiu. 86-88 (Fig) Denumire a unor secreții apoase ale corpului (lacrimi, salivă, sudoare etc.). 89 (Pfm; îe) A-i lăsa (cuiva) gura ~ (după ceva) A avea poftă de ceva. 90 (îae; fig) A dori ceva foarte mult. 91 (Reg; îe) Te-a trecut ~ sub limbă sau îți îngheață apa sub limbă E ger mare. 92-94 (Pop; îe) A lăsa ~ (unui animal) A sparge (sau a înțepa) o bubă, o umflătură ca să se scurgă lichidul din ea. 95 (Fig; îe) A lăsa ~ cuiva A scoate cuiva o idee greșită din cap. 96 (Pfm; îe) A fi (numai) (o) ~ A fi foarte transpirat. 97 (Pat; pop) Dropică. 98 (Pop; îe) A avea ~ la cap A fi hidrocefal. 99 (Fig; îae) A fi prost. 100 (Pop; la vite și cai) Umflătură plină cu lichid a picioarelor de la genunchi în jos. 101 (Pop; îe) Are ~ la picioare Se spune despre cineva care alunecă și cade mereu. 102 (înv; îc) Apa trândului Dizenterie. 103 (Pop; îc) ~ albă Cataractă. 104 (Pop; îc) ~ neagră Glaucom. 105 Dans popular românesc la nunțile țărănești Si: găleata. 106 Melodia după care se execută acest dans. 107 (Reg) Rană.

ÁPĂ, ape, s. f. I. 1. Lichid incolor, fără gust și fără miros, compus hidrogenat al oxigenului, care formează unul dintre învelișurile Pământului. ◊ Apă de Javel v. Javel. Apă neagră = glaucom. ◊ Expr. Apă de ploaie = vorbe fără conținut, vorbe goale; (concr.) lucru fără valoare. A bate apa ín piuă = a vorbi mult și fără rost. A fi (toți) o apă (și un pământ) = a fi la fel. A intra la apă = a) (mai ales despre țesături) a-și micșora dimensiunile după ce a fost băgat în apă (I 1); b) (fam.) a ajunge într-o situație grea, neplăcută. (Fam.) A băga (pe cineva) la apă = a face (cuiva) un mare neajuns. A nu avea (nici) după ce bea apă = a fi extrem de sărac. 2. Masă de apă (I 1) formând un râu, un lac, o mare etc. ◊ Ape teritoriale = porțiune a mării sau a oceanului situată de-a lungul coastelor unui stat, formând o parte integrantă a teritoriului acestuia. ◊ Loc. adv. Ca pe apă sau ca apa = în mod curgător, fluent; pe dinafară. Știe lecția ca pe apă.Expr. A ști (sau a vedea) în ce ape se scaldă cineva = a cunoaște gândurile, intențiile sau dispoziția cuiva. A lăsa pe cineva în apele lui = a nu deranja, a lăsa pe cineva în pace. A nu fi în apele lui = a fi abătut sau prost dispus. A-i veni (cuiva) apa la moară = a se schimba împrejurările în favoarea sa. A-i lua (cuiva) apa de la moară = a-i crea (cuiva) condiții nefavorabile; a face să nu mai poată spune nimic. ♦ (La pl.) Valuri, unde. 3. Fig. (La pl.) Joc de culori făcut în lumină de unele obiecte lucioase. II. 1. (Urmat de determinări) Denumire dată unor preparate lichide industriale, farmaceutice, de parfumerie etc. Apă de colonie. ◊ Apă grea = combinație a oxigenului cu deuteriul, folosită în unele reactoare nucleare. Apă oxigenată v. oxigenat. (Pop.) Apă tare = acid azotic. Apă de clor = soluție care atacă aurul și platina și este folosită ca decolorant în industria textilă și a hârtiei. Apă de var = soluție cu proprietăți antidiareice și antiacide. 2. Fig. Denumire dată unor secreții apoase ale corpului (lacrimi, salivă, sudoare etc.). ◊ Expr. A-i lăsa (cuiva) gura apă (după ceva) = a dori (ceva) nespus de mult. A fi (numai o) apă = a fi foarte transpirat. – Lat. aqua.

ÁPĂ, ape, s. f. I. 1. Lichid incolor, fără gust și fără miros, compus hidrogenat al oxigenului, care formează unul din învelișurile Pământului. ◊ Apă neagră = glaucom. ◊ Expr. Apă de ploaie = vorbe fără conținut, vorbe goale; (concr.) lucru fără valoare. A bate apa în piuă = a vorbi mult și fără rost. A fi (toți) o apă (și un pământ) = a fi la fel. A intra la apă = a) (mai ales despre țesături) a-și micșora dimensiunile după ce a fost băgat în apă (I 1); b) (fam.) a ajunge într-o situație grea, neplăcută. (Fam.) A băga pe cineva la apă = a face (cuiva) un mare neajuns. A nu avea (nici) după ce bea apă = a fi extrem de sărac. 2. Masă de apă (I 1) formând un râu, un lac, o mare etc. ◊ Ape teritoriale = porțiune a mării sau a oceanului situată de-a lungul coastelor unui stat, formând o parte integrală a teritoriului acestuia. ◊ Loc. adv. Ca pe apă sau ca apa = în mod curgător, fluent; pe dinafară. Știe lecția pe dinafară.Expr. A ști (sau a vedea) în ce ape se scaldă cineva = a cunoaște gândurile, intențiile sau dispoziția cuiva. A lăsa pe cineva în apele lui = a nu deranja, a lăsa pe cineva în pace.A nu fi în apele lui = a fi abătut sau prost dispus. A-i veni (cuiva) apă la moară = a se schimba împrejurările în favoarea lui. A-i lua (cuiva) apa de la moară = a-i crea (cuiva) condiții nefavorabile; a face să nu mai poată spune nimic. ♦ (La pl.) Valuri, unde. 3. Fig. (La pl.) Joc de culori făcut în lumină de unele obiecte lucioase. II. 1. (Urmat de determinări) Denumire dată unor preparate lichide industriale, farmaceutice, de parfumerie etc. Apă de colonie.Apă grea = combinație a oxigenului cu deuteriul, folosită în unele reactoare nucleare. Apă oxigenată v. oxigenat. (Pop.) Apă tare = acid azotic. Apă de clor = soluție folosită ca decolorant în industria textilă și a hârtiei. Apă de var = soluție cu proprietăți antidiareice și antiacide. Apă deuterică = apă grea. 2. Fig. Denumire dată unor secreții apoase ale corpului (lacrimi, salivă, sudoare etc.). ◊ Expr. A-i lăsa (cuiva) gura apă (după ceva) = a dori (ceva) nespus de mult. A fi (numai o) apă = a fi foarte transpirat. – Lat. aqua.

În DEX nu figurează deuteric(ă). - gall

ÁPĂ, (I) ape, s. f. I. 1. Lichid transparent și incolor, care, în stare pură, este o combinație de oxigen și hidrogen. Era nevoie de multă apă – și apa o scotea din gîrla cu care se învecina curtea lui. PAS, L. I 71. ◊ Apă dulce = (în opoziție cu apa sărată a mărilor) apă de izvoare și de rîuri. Pești de mare și pești de apă dulce. ◊ Apă minerală = apă care conține în soluție săruri, gaze și substanțe radioactive. (De obicei eliptic, urmat de numele localității respective introdus prin prep. «de») Apă de Căciulata. Apă de Slănic.Apă moale = apă care conține foarte puțin calcar (de exemplu apa de ploaie). ◊ Expr. (Familiar) Apă de ploaie = vorbe goale, fără conținut; palavre. (Familiar) A bate apa în piuă sau a bate apa să se aleagă untul = a spune mereu același lucru, a vorbi mult și fără rost. A îmbăta (pe cineva) cu apă rece = a încînta (pe cineva) cu vorbe goale, cu făgăduieli. A fierbe (pe cineva) fără apă = a-i face (cuiva) necazuri, a-l chinui. A fi (toți) o apă = a fi de o seamă, a fi egali. A face o apă din... = a șterge deosebirile dintre..., a face uniform, egal. A face a apă din toate acele popoare... iată ceea ce se frămîntase... în creierii lui Iosif al II-lea. ODOBESCU, S. III 521. A intra la apă = a) (despre țesături) a-și micșora dimensiunile la muierea în apă; b) fig. a ajunge într-o situație grea. A băga (pe cineva) la apă = a-i face (cuiva) un mare necaz sau o mare neplăcere A nu avea (nici) după ce bea apă = a nu avea ce mînca, a fi sărac lipit. A scoate apă din piatră (seacă) = a reuși într-o întreprindere grea, a dovedi ingeniozitate. Cu una cu alta, mai cu ce avea de la părinți, scoase apă din piatră și ajunse a fi jinduit de multe fete în sat. DELAVRANCEA, S. 24. A duce (sau a căra) apă cu ciurul v. ciur. A căra apă la puț = a face un lucru inutil. Apa morților = tremurare a aerului în zilele calde, care dă iluzia unei ape curgătoare pe o cîmpie întinsă. V. miraj, fata morgana. Peste întinderile de la hotarul vederilor jucau valurile apei morților, această fermecătoare și amăgitoare arătare. SANDU-ALDEA, U. P. 57. ◊ Cantitate limitată din acest lichid. A spăla rufele în două ape. ◊ (În basme și în superstiții) Apă neîncepută = apa scoasă prima oară (într-o anumită zi) dintr-o fîntînă sau dintr-un izvor și folosită în descîntece. Să mă spele în toate zilele cu apă neîncepută, să-mi dea orzul fiert în lapte dulce. ISPIRESCU, L. 15. Apă vie = apă care învie morții. Apă moartă = apă miraculoasă care poate închide rănile sau îmbina părțile corpului unui om tăiat în bucăți. Turnă apă moartă peste toate ranele și se ihchegă carnea. ISPIRESCU, L. 330. Să-mi aducă trei smicele de măr dulce șt apă vie și apă moartă, de unde se bat munții în capete. CREANGĂ, P. 272. Apă sfințită v. sfințit. 2. Masă de apă (1) formînd un rîu, un lac, o mare etc.; rîu, fluviu, (mai rar) mare. Se simțea rece, curat, ușor ca o apă de munte, ca un vînt de martie. DUMITRIU, N. 247. Am mers pe malul apei, în valuri să-mi îngrop Și cîntecul și-amarul. COȘBUC, P. I 60. Sub plopii rari apele sună Și plopii rari vîjîie-n vînt. COȘBUC, P. I 64. Numai apele în ropot s-aud din munte coborînd. VLAHUȚĂ, O. A. I 29. Trecînd peste nouă mări, peste nouă țări și peste nouă ape mari... CREANGĂ, P. 208. Împărați pe care lumea nu putea să-i mai încapă Au venit și-n țara noastră de-au cerut pămînt și apă. EMINESCU, O. I 147. Urciorul nu merge de multe ori la apă (= cel care persistă în acțiuni nejuste trebuie, pînă la urmă, să suporte consecințele faptelor sale). ◊ (Adesea determinat prin numele rîului, al fluviului, etc. la genitiv) Abia cătră amiază ajunseră la apa Bistriței. SADOVEANU, B. 69. Pe la poalele acestor munți curge apa Dunării. GOLESCU, î. 55. Apă curgătoare = apă care curge pe o albie înclinată și se varsă în altă apă mai mare. Pîrăul, riul șt fluviul sînt ape curgătoare. ◊ Apă stătătoare = apă care se adună în depresiuni ale terenului (baltă, lac, mare). Pești de apă curgătoare Și de apă stătătoare, Cu năvodul pescuiți Și cu undița undiți. ALECSANDRI, P. A. 93. Ape teritoriale v. teritorial.Loc. adv. În susul apei v. sus. În josul apei v. jos. (în legătură cu verbele «a ști», «a vorbi», «a spune») Ca (de) pe apă sau ca apa = în mod curgător, curent. Parcă ești un zodieri, de le spui toate ca de pe apă! SBIERA, P. 236. Le-ați auzit [cum vorbesc franțuzește]? Ca apa! ALECSANDRI, T. I 166. ◊ Expr. A ști sau a vedea în ce apă (sau ape) se adapă (sau se scaldă) cineva = a cunoaște gîndurile, dispoziția sau apucăturile cuiva. A-l lăsa pe cineva (să se scalde) în apele lui = a-l lăsa pe cineva în voia sa. Orice mîngîiere a mea era de prisos. L-am lăsat în apele lui. SADOVEANU, O. II 232. A pluti în apele cuiva = a fi de părerea cuiva, a-l urma în totul. Sper... că... îți voi fi intrat cu totul în plac și că deocamdată mă pot răsfăța plutind pe deplin în apele tale. ODOBESCU, S. III 155. A nu fi în apele lui sau a nu fi în toate apele = a simți o indispoziție fizică sau psihică, a fi abătut. Iorgule... ai ceva care-mi tăinuiești... Nu ești în apele dumitale. ALECSANDRI, T. 1433. A-i veni (cuiva) apa la moară = a se schimba împrejurările în favoarea cuiva. Îi venise acum și lui Dănilă apa la moară. CREANGĂ, P. 59. A-i lua sau a-i tăia (cuiva) apa de la moară = a crea (cuiva) condiții nefavorabile de acțiune sau de existență. A pescui în apă tulbure = a șe folosi de împrejurări tulburi, pentru a realiza un cîștig. A se duce pe apa sîmbetei (sau a Dunării, a gîrlei) = a se prăpădi, a dispărea. Cînd să-și deie pușca-n primire, îl chema la cancelarie majurul, și toată bucuria i se ducea pe apa sîmbetei. CAMILAR, N. 118. Dar dacă s-ar duce pe apa Dunării și a sîmbetei toți ciocoii, poate că n-ar fi rău! PAS, L. 1255. Ce pe apă nu curge v. curge. ♦ (Mai ales la pl., determinat prin «a rîului», «a mării» etc.) întreaga cantitate de apă a unui rîu, a unei mări etc.; (poetic) valuri, unde. Au venit apele mari. ◊ Focul meu a-l stinge nu pot cu toate Apele mării. EMINESCU, O. I 199. Pe un deal răsare luna, ca o vatră de jăratic, Rumenind străvechii codri... Ș-ale rîurilor ape ce sclipesc fugind în ropot. EMINESCU, O. I 76. ◊ Fig. Apele limpezi ale conștiinței. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 156, 4/5. Lumina lunii străbătea apa geamului și, căzînd pieziș în luciul oglinzii, se revărsa in negrul din odaie. DAN, U. 186. 3. Fig. (Mai ales la pl.) Joc de culori, amintind undele apei, pe care îl fac în lumină anumite obiec.e lucioase (pietre prețioase, metale, mătăsuri). Lua fiecare inel, fiecare pereche de cercei, le ridica in fața ochilor, le făcea să-și joace apele și sclipirile în lumina blîndă a flăcării de petrol. DUMITRIU, N. 84. Pe pajiștea verde... se învîrtea hora. Fetele erau în catrințe de lînă, vrîstate în fel de fel de ape. SADOVEANU, O. I 73. Părul... undează, făcind ape-ape. DELAVRANCEA, S. 108. O pală de Taban, cu apele negre pe tăiș și cu mîner de pietre scumpe. ODOBESCU, S. I 132. ♦ Fața, luciul oglinzii. Oglinda era cu rame aurite și cu apa împîclită. C. PETRESCU, A. 338. II. 1. (Urmat de diverse determinări) Denumire dată unor preparate industriale, farmaceutice sau de parfumerie. Apă de trandafir. Apă de melisă. Apă de ochi. ◊ I-am turnat pe gît cîteva lingurițe de apă de colonie. NEGRUZZI, S. I 62. ◊ Apă de clor = soluție de clor în apă, folosită ca decolorant și dezinfectant. Apă de var = lapte de var, v. lapte. Apă tare = numele popular al acidului azotic. Apă regală ◊ amestec de acid clorhidric și acid azotic, care dizolvă toate metalele, inclusiv aurul și platina. Apă oxigenată v. oxigenat. 2. Fig. Denumire dată unor secreții apoase ale corpului omenesc: a) lacrimi. Bărbia i-o ridică, s-uită-n ochii-i plini de apă. EMINESCU, O. I 84; b) salivă. (Numai în expr.) A-i lăsa (cuiva) gura apă (după ceva) = a avea o poftă mare de ceva, a dori ceva nespus de mult. Le lăsa gura apă la toți după așa bucățică. ISPIRESCU, L. 213; c) sudoare. Din cînd în cînd își scotea batista din buzunar, ștergea apa de pe obrajii dogoriți. C. PETRESCU, S. 106. ◊ Expr. A fi (numai) apă (sau o apă) = a fi foarte transpirat; d) lichid seros secretat de organism în anumite boli. Apă la genunchi. Apă la plămîni (= pleurezie). Apă la cap (= hidrocefalie). ◊ Expr. (Familiar) A avea apă la cap = a fi prost, idiot. A lăsa apă (unui animal) = a sparge o umflătură pentru a permite să se scurgă lichidul colectat; e) lichid în care stă fetusul.

ÁPĂ, (I) ape, s. f. I. 1. Lichid transparent și incolor care, în stare pură, este o combinație de oxigen și hidrogen. ◊ Apă dulce = apă de izvoare și de râuri. Apă minerală = apă care conține săruri, gaze și substanțe radioactive. ◊ Expr. (Fam.) Apă de ploaie = vorbe goale; palavre. (Fam.) A bate apa în piuă = a vorbi mult și fără rost. A îmbăta (pe cineva) cu apă rece = a încânta (pe cineva) cu vorbe goale. A fi (toți) o apă (și un pământ) = a fi la fel. A intra la apă = a) (despre țesături) a-și micșora dimensiunile la muierea în apă; b) fig. (despre persoane) a ajunge într-o situație grea. A băga (pe cineva) la apă = a face (cuiva) un mare neajuns. A scoate apă din piatră (seacă) = a reuși să realizezi ceva cu mijloace foarte reduse. A nu avea (nici) după ce bea apă = a fi extrem de sărac. ♦ Cantitate limitată din acest lichid. ♦ (În basme și în superstiții) Apă neîncepută = prima apă scoasă (într-o zi) dintr-o fântână sau dintr-un izvor și folosită în descântece. Apă vie = apă miraculoasă care învie morții. Apă moartă = apă miraculoasă care îmbină părțile corpului unui om tăiat sau îi închide rănile. 2. Masă de apă (1) formând un râu, un lac, o mare etc.; râu, fluviu. Am mers pe malul apei (COȘBUC). ◊ Ape teritoriale = zonele maritime de-a lungul coastelor mărilor și oceanelor, asupra cărora statele vecine își exercită dreptul lor de suveranitate. ◊ Loc. adv. Ca pe apă (sau ca apa) = în mod curgător, curent. A ști ceva ca pe apă.Expr. A ști (sau a vedea) în ce ape se scaldă cineva = a cunoaște gândurile, intențiile sau dispoziția cuiva. A-l lăsa pe cineva în apele lui = a-l lăsa pe cineva în pace. A nu fi în apele lui = a fi abătut. A-i veni (cuiva) apa la moară = a se schimba împrejurările în favoarea (cuiva). A-i lua (cuiva) apa de la moară = a-i crea (cuiva) condiții nefavorabile. A pescui în apă tulbure = a se folosi de împrejurări tulburi, pentru dobândirea unui câștig. A se duce pe apa sâmbetei = a se prăpădi, a dispărea. ♦ Întreaga cantitate de apă a unui râu, a unei mări etc.; (la pl., poetic) valuri, unde. 3. Fig. Joc de culori, amintind undele apei, pe care îl fac în lumină anumite obiecte lucioase. Fetele erau în catrințe de lână, vrâstate în fel de fel de ape (SADOVEANU). II. 1. (Urmat de determinări) Denumire dată unor preparate lichide industriale, farmaceutice sau de parfumerie. Apă de colonie. ◊ Compus: apă-tare = numele popular al acidului azotic. 2. Fig. Denumire dată unor secreții apoase ale corpului omenesc (lacrimi, salivă, sudoare etc.). Ștergea apa de pe obrajii dogoriți (C. PETRESCU). ◊ Expr. A-i lăsa (cuiva) gura apă (după ceva) = a dori (ceva) nespus de mult. A fi (numai o) apă = a fi foarte transpirat. – Lat. aqua.

ápă s. f., g.-d. art. ápei; pl. ápe

ápă-álbă (cataractă) s. f., g.-d. art. ápei-álbe

ápă-grea (combinație de oxigen cu deuteriu) s. f., g.-d. art. ápei-gréle

!ápă-neágră (glaucom) (pop.) (-nea-gră) s. f., g.-d. art. ápei-négre

bou-de-ápă (gândac) s. m., art. bóul-de-ápă; pl. bói-de-ápă, art. bóii-de-ápă

broásca-ápei (plantă) s. f. art., g.-d. art. broáștei-ápei

burícul-ápei (plantă) s. m. art.

cal-de-ápă (libelulă) s. m., art. cálul-de-ápă; pl. cai-de-ápă, art. cáii-de-ápă

!chimión-de-ápă/chimión-de-báltă (plantă) (-mi-on) s. m., art. chimiónul-de-ápă/chimiónul-de-báltă

ciúma-ápelor (plantă) s. f. art., g.-d. art. ciúmei-ápelor

!cucútă-de-ápă (plantă) s. f., g.-d. art. cucútei-de-ápă; pl. cucúte-de-ápă

găínă-de-ápă (lișiță) s. f., g.-d. art. găínii-de-ápă; pl. găíni-de-ápă

!límba-ápei (plantă) s. f. art., g.-d. art. límbii-ápei

mánă-de-ápe (plantă) s. f., g.-d. art. mánei-de-ápe

!otrățél-de-ápă (plantă) (o-tră-) s. m., pl. otrățéi-de-ápă, art. otrățéii-de-ápă

Intrare: apă

Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular a apa
plural ape apele
genitiv-dativ singular ape apei
plural ape apelor
vocativ singular
plural
Intrare: water-ski
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular water-ski water-skiul
plural
genitiv-dativ singular water-ski water-skiului
plural
vocativ singular
plural

Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular schi schiul
plural schiuri schiurile
genitiv-dativ singular schi schiului
plural schiuri schiurilor
vocativ singular
plural

Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular a apa
plural ape apele
genitiv-dativ singular ape apei
plural ape apelor
vocativ singular
plural
Intrare: Apa
Apa
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular Apa
plural
genitiv-dativ singular Apei
plural
vocativ singular
plural
Intrare: apă-albă
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular apă-albă apa-albă
plural
genitiv-dativ singular ape-albe apei-albe
plural
vocativ singular
plural
Intrare: apă-grea
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular apă-grea apa-grea
plural
genitiv-dativ singular ape-grele apei-grele
plural
vocativ singular
plural
Intrare: apă-neagră
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular apă-neagră apa-neagră
plural
genitiv-dativ singular ape-negre apei-negre
plural
vocativ singular
plural
Intrare: bou-de-apă
bou-de-apă substantiv masculin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular bou-de-a boul-de-a
plural boi-de-a boii-de-a
genitiv-dativ singular bou-de-a boului-de-a
plural boi-de-a boilor-de-a
vocativ singular
plural
Intrare: broasca-apei
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular broasca-apei
plural
genitiv-dativ singular broaștei-apei
plural
vocativ singular
plural
Intrare: buricul-apei
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular buricul-apei
plural
genitiv-dativ singular buricului-apei
plural
vocativ singular
plural
Intrare: cal-de-apă
cal-de-apă substantiv masculin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular cal-de-a calul-de-a
plural cai-de-a caii-de-a
genitiv-dativ singular cal-de-a calului-de-a
plural cai-de-a cailor-de-a
vocativ singular
plural
Intrare: chimion-de-apă
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular chimion-de-a chimionul-de-a
plural
genitiv-dativ singular chimion-de-a chimionului-de-a
plural
vocativ singular
plural
Intrare: ciuma-apelor
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular ciuma-apelor
plural
genitiv-dativ singular ciumei-apelor
plural
vocativ singular
plural
Intrare: cucută-de-apă
cucută-de-apă substantiv feminin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular cucută-de-a cucuta-de-a
plural cucute-de-a cucutele-de-a
genitiv-dativ singular cucute-de-a cucutei-de-a
plural cucute-de-a cucutelor-de-a
vocativ singular
plural
Intrare: găină-de-apă
găină-de-apă substantiv feminin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular ină-de-a ina-de-a
plural ini-de-a inile-de-a
genitiv-dativ singular ini-de-a inii-de-a
plural ini-de-a inilor-de-a
vocativ singular
plural
Intrare: limba-apei
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular limba-apei
plural
genitiv-dativ singular limbii-apei
plural
vocativ singular
plural
Intrare: mană-de-ape
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular mană-de-ape mana-de-ape
plural
genitiv-dativ singular mane-de-ape manei-de-ape
plural
vocativ singular
plural
Intrare: otrățel-de-apă
otrățel-de-apă substantiv masculin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular otrățel-de-a otrățelul-de-a
plural otrăței-de-a otrățeii-de-a
genitiv-dativ singular otrățel-de-a otrățelului-de-a
plural otrăței-de-a otrățeilor-de-a
vocativ singular
plural
Intrare: purice-de-apă
purice-de-apă substantiv masculin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular purice-de-a puricele-de-a
plural purici-de-a puricii-de-a
genitiv-dativ singular purice-de-a puricelui-de-a
plural purici-de-a puricilor-de-a
vocativ singular
plural
Intrare: șoarece-de-apă
șoarece-de-apă substantiv masculin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular șoarece-de-a șoarecele-de-a
plural șoareci-de-a șoarecii-de-a
genitiv-dativ singular șoarece-de-a șoarecelui-de-a
plural șoareci-de-a șoarecilor-de-a
vocativ singular
plural
Intrare: scăluș-de-apă
scăluș-de-apă substantiv masculin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular scăluș-de-a scălușul-de-a
plural scăluși-de-a scălușii-de-a
genitiv-dativ singular scăluș-de-a scălușului-de-a
plural scăluși-de-a scălușilor-de-a
vocativ singular
plural
Intrare: săgeata-apei/apelor
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular săgeata-apei
plural
genitiv-dativ singular săgeții-apei
plural
vocativ singular
plural
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular săgeata-apelor
plural
genitiv-dativ singular săgeții-apelor
plural
vocativ singular
plural
Intrare: șarpe-de-apă
șarpe-de-apă substantiv masculin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular șarpe-de-a șarpele-de-a
plural șerpi-de-a șerpii-de-a
genitiv-dativ singular șarpe-de-a șarpelui-de-a
plural șerpi-de-a șerpilor-de-a
vocativ singular
plural
Intrare: apa-trândului
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular apa-trândului
plural apele-trândului
genitiv-dativ singular apei-trândului
plural apelor-trândului
vocativ singular
plural
Intrare: apă-botează
Intrare: apă-metalică
apă-metalică substantiv feminin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular apă-metalică apa-metalică
plural ape-metalice apele-metalice
genitiv-dativ singular ape-metalice apei-metalice
plural ape-metalice apelor-metalice
vocativ singular
plural
Intrare: apă-tare
apă-tare substantiv feminin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular apă-tare apa-tare
plural ape-tari apele-tari
genitiv-dativ singular ape-tari apei-tari
plural ape-tari apelor-tari
vocativ singular
plural
Intrare: apă-vie
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular apă-vie apa-vie
plural ape-vii apele-vii
genitiv-dativ singular ape-vii apei-vii
plural ape-vii apelor-vii
vocativ singular
plural
Intrare: ața-apei
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular ața-apei
plural ațele-apei
genitiv-dativ singular aței-apei
plural ațelor-apei
vocativ singular
plural

apă

  • 1. Lichid incolor, fără gust și fără miros, compus hidrogenat al oxigenului, care formează unul dintre învelișurile Pământului.
    surse: DEX '09 DLRLC NODEX 2 exemple
    exemple
    • Era nevoie de multă apă – și apa o scotea din gîrla cu care se învecina curtea lui. PAS, L. I 71.
      surse: DLRLC
    • Apă potabilă. Apă dură.
      surse: NODEX
    • 1.1. Apă dulce = (în opoziție cu apa sărată a mărilor) apă de izvoare și de râuri.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Pești de mare și pești de apă dulce.
        surse: DLRLC
    • 1.2. Apă minerală = apă care conține în soluție săruri, gaze și substanțe radioactive.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • (De obicei eliptic, urmat de numele localității respective introdus prin prepoziția «de») Apă de Căciulata. Apă de Slănic.
        surse: DLRLC
    • 1.3. Apă moale = apă care conține foarte puțin calcar (de exemplu apa de ploaie).
      surse: DLRLC
    • 1.4. Apă de Javel.
      surse: DEX '09
    • 1.5. Apă neagră = glaucom
      surse: DEX '09 DEX '98
    • 1.6. Apă de ploaie = vorbe fără conținut, vorbe goale; palavre.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX expresie
      • 1.6.1. Lucru fără valoare.
        surse: DEX '09 concretizat
    • 1.7. Apă chioară se spune despre supe, vinuri etc. care conțin prea multă apă și nu au niciun gust.
      surse: NODEX expresie
    • 1.8. A bate apa în piuă = a vorbi mult și fără rost.
      surse: DEX '09 DLRLC expresie
    • 1.9. A îmbăta (pe cineva) cu apă rece = a încânta (pe cineva) cu vorbe goale, cu făgăduieli.
      surse: DLRLC expresie
    • 1.10. A fierbe (pe cineva) fără apă = a-i face (cuiva) necazuri, a-l chinui.
      surse: DLRLC expresie
    • 1.11. A fi (toți) o apă (și un pământ) = a fi la fel.
      surse: DEX '09 DLRLC expresie
    • 1.12. A face o apă din... = a șterge deosebirile dintre..., a face uniform, egal.
      surse: DLRLC expresie un exemplu
      exemple
      • A face a apă din toate acele popoare... iată ceea ce se frămîntase... în creierii lui Iosif al II-lea. ODOBESCU, S. III 521.
        surse: DLRLC
    • 1.13. A intra la apă = (mai ales despre țesături) a-și micșora dimensiunile după ce a fost băgat în apă.
      surse: DEX '09 DLRLC expresie
    • 1.14. A intra la apă = a ajunge într-o situație grea, neplăcută.
      surse: DEX '09 DLRLC expresie familiar
    • 1.15. A băga pe cineva la apă = a face (cuiva) un mare neajuns.
      surse: DEX '09 DLRLC expresie familiar
    • 1.16. A nu avea (nici) după ce bea apă = a fi extrem de sărac.
      surse: DEX '09 DLRLC expresie familiar
    • 1.17. A scoate apă din piatră (seacă) = a reuși într-o întreprindere grea, a dovedi ingeniozitate.
      surse: DLRLC expresie un exemplu
      exemple
      • Cu una cu alta, mai cu ce avea de la părinți, scoase apă din piatră și ajunse a fi jinduit de multe fete în sat. DELAVRANCEA, S. 24.
        surse: DLRLC
    • 1.18. A duce (sau a căra) apă cu ciurul.
      surse: DLRLC expresie
    • 1.19. A căra apă la puț = a face un lucru inutil.
      surse: DLRLC expresie
    • 1.20. Apa morților = tremurare a aerului în zilele calde, care dă iluzia unei ape curgătoare pe o câmpie întinsă.
      exemple
      • Peste întinderile de la hotarul vederilor jucau valurile apei morților, această fermecătoare și amăgitoare arătare. SANDU-ALDEA, U. P. 57.
        surse: DLRLC
    • 1.21. Cantitate limitată din acest lichid.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • A spăla rufele în două ape.
        surse: DLRLC
    • 1.22. În basme și în superstiții:
      surse: DLRLC
      • 1.22.1. Apă neîncepută = apa scoasă prima oară (într-o anumită zi) dintr-o fântână sau dintr-un izvor și folosită în descântece.
        surse: DLRLC un exemplu
        exemple
        • Să mă spele în toate zilele cu apă neîncepută, să-mi dea orzul fiert în lapte dulce. ISPIRESCU, L. 15.
          surse: DLRLC
      • 1.22.2. Apă vie = apă care învie morții.
        surse: DLRLC un exemplu
        exemple
        • Să-mi aducă trei smicele de măr dulce și apă vie și apă moartă, de unde se bat munții în capete. CREANGĂ, P. 272.
          surse: DLRLC
      • 1.22.3. Apă moartă = apă miraculoasă care poate închide rănile sau îmbina părțile corpului unui om tăiat în bucăți.
        surse: DLRLC 2 exemple
        exemple
        • Turnă apă moartă peste toate ranele și se închegă carnea. ISPIRESCU, L. 330.
          surse: DLRLC
        • Să-mi aducă trei smicele de măr dulce și apă vie și apă moartă, de unde se bat munții în capete. CREANGĂ, P. 272.
          surse: DLRLC
      • 1.22.4. Apă sfințită.
        surse: DLRLC
  • 2. Masă de apă formând un râu, un lac, o mare etc.
    surse: DEX '09 DLRLC NODEX 7 exemple
    exemple
    • Se simțea rece, curat, ușor ca o apă de munte, ca un vînt de martie. DUMITRIU, N. 247.
      surse: DLRLC
    • Am mers pe malul apei, în valuri să-mi îngrop Și cîntecul și-amarul. COȘBUC, P. I 60.
      surse: DLRLC
    • Sub plopii rari apele sună Și plopii rari vîjîie-n vînt. COȘBUC, P. I 64.
      surse: DLRLC
    • Numai apele în ropot s-aud din munte coborînd. VLAHUȚĂ, O. A. I 29.
      surse: DLRLC
    • Trecînd peste nouă mări, peste nouă țări și peste nouă ape mari... CREANGĂ, P. 208.
      surse: DLRLC
    • Împărați pe care lumea nu putea să-i mai încapă Au venit și-n țara noastră de-au cerut pămînt și apă. EMINESCU, O. I 147.
      surse: DLRLC
    • Adesea determinat prin numele râului, al fluviului, etc. la genitiv:
      surse: DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Abia cătră amiază ajunseră la apa Bistriței. SADOVEANU, B. 69.
        surse: DLRLC
      • Pe la poalele acestor munți curge apa Dunării. GOLESCU, î. 55.
        surse: DLRLC
    • 2.1. Urciorul nu merge de multe ori la apă = cel care persistă în acțiuni nejuste trebuie, până la urmă, să suporte consecințele faptelor sale.
      surse: DLRLC expresie
    • 2.2. Apă curgătoare = apă care curge pe o albie înclinată și se varsă în altă apă mai mare.
      surse: DLRLC NODEX un exemplu
      exemple
      • Pârâul, râul și fluviul sunt ape curgătoare.
        surse: DLRLC
    • 2.3. Apă stătătoare = apă care se adună în depresiuni ale terenului (baltă, lac, mare).
      surse: DLRLC NODEX un exemplu
      exemple
      • Pești de apă curgătoare Și de apă stătătoare, Cu năvodul pescuiți Și cu undița undiți. ALECSANDRI, P. A. 93.
        surse: DLRLC
    • 2.4. Ape teritoriale = porțiune a mării sau a oceanului situată de-a lungul coastelor unui stat, formând o parte integrantă a teritoriului acestuia.
      surse: DEX '09
    • 2.5. În susul apei.
      surse: DLRLC locuțiune adverbială
    • 2.6. În josul apei.
      surse: DLRLC locuțiune adverbială
    • 2.7. Ca pe apă sau ca apa = în mod curgător; pe dinafară.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC locuțiune adverbială sinonime: curent fluent 3 exemple
      exemple
      • Știe lecția ca pe apă.
        surse: DEX '09
      • Parcă ești un zodieri, de le spui toate ca de pe apă! SBIERA, P. 236.
        surse: DLRLC
      • Le-ați auzit [cum vorbesc franțuzește]? Ca apa! ALECSANDRI, T. I 166.
        surse: DLRLC
    • 2.8. A ști (sau a vedea) în ce ape se scaldă cineva = a cunoaște gândurile, intențiile sau dispoziția cuiva.
      surse: DEX '09 DLRLC expresie
    • 2.9. A lăsa pe cineva în apele lui = a nu deranja, a lăsa pe cineva în pace.
      surse: DEX '09 DLRLC expresie un exemplu
      exemple
      • Orice mîngîiere a mea era de prisos. L-am lăsat în apele lui. SADOVEANU, O. II 232.
        surse: DLRLC
    • 2.10. A pluti în apele cuiva = a fi de părerea cuiva, a-l urma în totul.
      surse: DLRLC expresie un exemplu
      exemple
      • Sper... că... îți voi fi intrat cu totul în plac și că deocamdată mă pot răsfăța plutind pe deplin în apele tale. ODOBESCU, S. III 155.
        surse: DLRLC
    • 2.11. A nu fi în apele lui (sau a nu fi în toate apele) = a fi abătut sau prost dispus.
      surse: DEX '09 DLRLC expresie un exemplu
      exemple
      • Iorgule... ai ceva care-mi tăinuiești... Nu ești în apele dumitale. ALECSANDRI, T. 1433.
        surse: DLRLC
    • 2.12. A-i veni (cuiva) apa la moară = a se schimba împrejurările în favoarea sa.
      surse: DEX '09 DLRLC expresie un exemplu
      exemple
      • Îi venise acum și lui Dănilă apa la moară. CREANGĂ, P. 59.
        surse: DLRLC
    • 2.13. A-i lua (sau a-i tăia) (cuiva) apa de la moară = a-i crea (cuiva) condiții nefavorabile; a face să nu mai poată spune nimic.
      surse: DEX '09 DLRLC expresie
    • 2.14. A pescui în apă tulbure = a șe folosi de împrejurări tulburi, pentru a realiza un câștig.
      surse: DLRLC expresie
    • 2.15. A se duce pe apa sâmbetei (sau a Dunării, a gârlei) = a se prăpădi.
      surse: DLRLC expresie sinonime: dispărea 2 exemple
      exemple
      • Cînd să-și deie pușca-n primire, îl chema la cancelarie majurul, și toată bucuria i se ducea pe apa sîmbetei. CAMILAR, N. 118.
        surse: DLRLC
      • Dar dacă s-ar duce pe apa Dunării și a sîmbetei toți ciocoii, poate că n-ar fi rău! PAS, L. 1255.
        surse: DLRLC
    • 2.16. Ce pe apă nu curge.
      surse: DLRLC expresie
    • 2.17. Întreaga cantitate de apă a unui râu, a unei mări etc.
      exemple
      • Au venit apele mari.
        surse: DLRLC
      • Focul meu a-l stinge nu pot cu toate Apele mării. EMINESCU, O. I 199.
        surse: DLRLC
      • Pe un deal răsare luna, ca o vatră de jăratic, Rumenind străvechii codri... Ș-ale rîurilor ape ce sclipesc fugind în ropot. EMINESCU, O. I 76.
        surse: DLRLC
      • Apele limpezi ale conștiinței. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 156, 4/5.
        surse: DLRLC figurat
      • Lumina lunii străbătea apa geamului și, căzînd pieziș în luciul oglinzii, se revărsa în negrul din odaie. DAN, U. 186.
        surse: DLRLC figurat
      • 2.17.1. Valuri, unde.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC poetic
  • 3. Joc de culori făcut în lumină de unele obiecte lucioase.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX figurat (la) plural 4 exemple
    exemple
    • Lua fiecare inel, fiecare pereche de cercei, le ridica în fața ochilor, le făcea să-și joace apele și sclipirile în lumina blîndă a flăcării de petrol. DUMITRIU, N. 84.
      surse: DLRLC
    • Pe pajiștea verde... se învîrtea hora. Fetele erau în catrințe de lînă, vrîstate în fel de fel de ape. SADOVEANU, O. I 73.
      surse: DLRLC
    • Părul... undează, făcînd ape-ape. DELAVRANCEA, S. 108.
      surse: DLRLC
    • O pală de Taban, cu apele negre pe tăiș și cu mîner de pietre scumpe. ODOBESCU, S. I 132.
      surse: DLRLC
    • 3.1. Fața, luciul oglinzii.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Oglinda era cu rame aurite și cu apa împîclită. C. PETRESCU, A. 338.
        surse: DLRLC
  • 4. (Urmat de determinări) Denumire dată unor preparate lichide industriale, farmaceutice, de parfumerie etc.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX 2 exemple
    exemple
    • Apă de trandafir. Apă de melisă. Apă de ochi.
      surse: DEX '98 DLRLC
    • I-am turnat pe gît cîteva lingurițe de apă de colonie. NEGRUZZI, S. I 62.
      surse: DLRLC
    • 4.1. Apă grea = combinație a oxigenului cu deuteriul, folosită în unele reactoare nucleare.
      surse: DEX '09
    • 4.2. Apă oxigenată = amestec de perhidrol cu apă, incolor sau albastru, cu proprietăți dezinfectante și decolorante.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX
    • 4.3. Apă tare = acid azotic.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX popular
    • 4.4. Apă de clor = soluție care atacă aurul și platina și este folosită ca decolorant în industria textilă și a hârtiei.
      surse: DEX '09 DLRLC popular
    • 4.5. Apă de var = soluție cu proprietăți antidiareice și antiacide; lapte de var.
      surse: DEX '09 DLRLC popular
    • 4.6. Apă regală = amestec de acid clorhidric și acid azotic, care dizolvă toate metalele, inclusiv aurul și platina.
      surse: DLRLC NODEX
    • 4.7. Apă deuterică.
      surse: DEX '98
  • 5. Denumire dată unor secreții apoase ale corpului (lacrimi, salivă, sudoare etc.).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX figurat 2 exemple
    exemple
    • Bărbia i-o ridică, s-uită-n ochii-i plini de apă. EMINESCU, O. I 84.
      surse: DLRLC
    • Din cînd în cînd își scotea batista din buzunar, ștergea apa de pe obrajii dogoriți. C. PETRESCU, S. 106.
      surse: DLRLC
    • 5.1. A-i lăsa (cuiva) gura apă (după ceva) = a dori (ceva) nespus de mult.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX expresie un exemplu
      exemple
      • Le lăsa gura apă la toți după așa bucățică. ISPIRESCU, L. 213.
        surse: DLRLC
    • 5.2. A fi (numai o) apă = a fi foarte transpirat.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX expresie
    • 5.3. Lichid seros secretat de organism în anumite boli.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Apă la genunchi.
        surse: DLRLC
      • 5.3.1. Apă la plămâni =
        surse: DLRLC sinonime: pleurezie
      • 5.3.2. Apă la cap = hidrocefalie
        surse: DLRLC NODEX
        • 5.3.2.1. A avea apă la cap = a fi prost, idiot.
          surse: DLRLC expresie familiar
      • 5.3.3. A lăsa apă (unui animal) = a sparge o umflătură pentru a permite să se scurgă lichidul colectat.
        surse: DLRLC expresie familiar
    • 5.4. Lichid în care stă fetusul.
      surse: DLRLC

etimologie:

limba-apei

etimologie:

water-ski schi apă

  • 1. Schi nautic; surfing.
    surse: DN sinonime: surfing

etimologie: