2 intrări

11 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

țâții v vz țâțâi2

țâț2 [At: BĂCESCU, PĂS. 311 / V: țiț / Pl: ~i snm / E: fo] 1 i (Are) Cuvânt care redă sunetele caracteristice scoase de unele păsări, de șoareci etc. Si: chiț, ți1. 2 sm (Orn; reg) Purcelușă (Sylvia curruca). 3 sm (Ent; reg) Scripcar (Saperda carcharias). 4 sn (Reg) Fluier din coajă de salcie.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ȚÂȚ s. v. pitulice, purcelușă.

Intrare: țâț (ornit.)
țâț3 (s.m.) substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țâț
  • țâțul
  • țâțu‑
plural
  • țâți
  • țâții
genitiv-dativ singular
  • țâț
  • țâțului
plural
  • țâți
  • țâților
vocativ singular
plural
Intrare: țâțâi
țâțâi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
țâțâia
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
țâții
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
țâțoia
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

țâț (ornit.)

etimologie: