condensare [At: DEX² / Pl: ~sări / E: condensa] 1 Creștere a densității ca urmare a comprimării volumului Si: condensat¹ (1), condensație (1). 2 Transformare a vaporilor în lichid prin răcire Si: condensat¹ (2), condensație (2). 3 Acumulare de electricitate Si: condensat¹ (3), condensație (3). 4 (Fig) Scurtare a exprimării Si: condensat¹ (4), condensație (4).

CONDENSARE, condensări, s. f. Faptul de a (se) condensa. La munte condensarea vaporilor de apă din atmosferă se face mai repede și secetele sînt mai rare.

CONDENSARE s.f. Acțiunea de a (se) condensa și rezultatul ei; trecere a unui corp din stare gazoasă în stare lichidă prin scăderea temperaturii sau prin comprimare. ◊ Reacție de condensare = reacție între doi compuși chimici din care rezultă un produs cu greutate moleculară mai mare. [< condensa].

CONDENSARE s. f. 1. acțiunea de a (se) condensa. 2. reacție de ~ = reacție la stabilirea unor noi legături între atomi aparținând unor molecule identice sau diferite. (< condensa)

condensare f. lucrarea de a condensa și rezultatul ei.

condensa [At: PONI, F. 133 / Pzi: ~sez / E: fr condenser, lat condensare] 1-2 vtr (Fiz) A (se) face mai dens. 3 vr (D. vapori) A se transforma în lichid (prin răcire și comprimare). 4 vt (Fig) A scurta exprimarea Si: a comprima, a prescurta.

CONDENSA, condensez, vb. I. 1. Refl. (Despre vapori sau gaze) A se transforma în lichid, prin răcire și comprimare sau numai prin comprimare. 2. Tranz. A face mai dens, a mări densitatea unui lucru. A condensa laptele. 3. Tranz. (Cu privire Ia electricitate) A acumula. Condensatorul electric ne permite să condensăm o mare. cantitate de electricitate.

CONDENSA vb. I. 1. refl., tr. A (se) transforma în lichid. 2. refl., tr. A deveni sau a face să devină mai dens. ♦ tr. A acumula electricitate. 3. tr. (Fig.) A scurta exprimarea; a se exprima în mai puține cuvinte; a comprima, a prescurta. [< fr. condenser, cf. it., lat. condensare].

CONDENSA vb. I. refl. (despre vapori) a se transforma (prin răcire) în lichid. II. refl., tr. a (se) face mai dens. III. tr. (fig.) a scurta o expunere; a comprima, a prescurta. (< fr. condenser, lat. condensare)

A SE CONDENSA se ~ează intranz. 1) (despre vapori, gaze) A trece din stare gazoasă în stare lichidă; a se transforma în lichid. 2) A deveni (mai) dens; a se densifica. /<fr. condenser, lat. condensare

A CONDENSA ~ez tranz. 1) A face să se condenseze; a comprima. 2) fig. (texte) A micșora prin reducerea numărului de cuvinte; a prescurta. /<fr. condenser, lat. condensare

condensà v. 1. a reduce la un volum mai mic, a face mai puțin dens: frigul condensă aerul; 2. a exprima conciz: a-și condensa cugetarea.

*condensațiúne f. (lat. condensátio, -ónis). Acțiunea de a condensa. – Și -áție, dar ob. -áre.

*condenséz v. tr. (lat. condensare, d. densus, des). Îndes, fac maĭ des: frigu condensează aeru. Fig. Exprim cu conciziune: a condensa cugetarea.

condensare s. f., g.-d. art. condensării; pl. condensări

condensare s. f., g.-d. art. condensării; pl. condensări

condensare s. f., g.-d. art. condensării; pl. condensări

condensa (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. condensez, 3 condensează; conj. prez. 1 sg. să condensez, 3 să condenseze

condensa (a ~) vb., ind. prez. 3 condensează

condensa vb., ind. prez. 1 sg. condensez, 3 sg. și pl. condensează

condensez.

CONDENSARE s. v. concentrare, prescurtare, reducere, rezumare.

condensare s. v. CONCENTRARE. PRESCURTARE. REDUCERE. REZUMARE. SCURTARE.

Condensare ≠ rarefiere, rarefacție

CONDENSA vb. v. concentra, prescurta, reduce, rezuma, scurta.

condensa vb. v. CONCENTRA. PRESCURTA. REDUCE. REZUMA. SCURTA.

condensare stratigrafică, (engl. = stratigraphic condensation) → condensat, serie ~(ă).

TRENĂ DE CONDENSARE dâră îngustă alcătuită din picături de apă, care apare în urma avioanelor datorită vârtejurilor care prin destindere adiabatică răcesc aerul sau datorită nucleelor de condensare pulverizate intenționat.