14 definiții pentru condensare


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CONDENSÁRE, condensări, s. f. 1. Faptul de a (se) condensa. 2. (Chim.; în sintagma) Reacție de condensare = reacție între doi compuși chimici din care rezultă un produs cu greutate moleculară mai mare. – V. condensa.

CONDENSÁRE, condensări, s. f. 1. Faptul de a (se) condensa. 2. (Chim.; în sintagma) Reacție de condensare = reacție între doi compuși chimici din care rezultă un produs cu greutate moleculară mai mare. – V. condensa.

condensare [At: DEX2 / Pl: ~sări / E: condensa] 1 Creștere a densității ca urmare a comprimării volumului Si: condensat1 (1), condensație (1). 2 Transformare a vaporilor în lichid prin răcire Si: condensat1 (2), condensație (2). 3 Acumulare de electricitate Si: condensat1 (3), condensație (3). 4 (Fig) Scurtare a exprimării Si: condensat1 (4), condensație (4).

CONDENSÁRE, condensări, s. f. Faptul de a (se) condensa. La munte condensarea vaporilor de apă din atmosferă se face mai repede și secetele sînt mai rare.

CONDENSÁRE s.f. Acțiunea de a (se) condensa și rezultatul ei; trecere a unui corp din stare gazoasă în stare lichidă prin scăderea temperaturii sau prin comprimare. ◊ Reacție de condensare = reacție între doi compuși chimici din care rezultă un produs cu greutate moleculară mai mare. [< condensa].

CONDENSÁRE s. f. 1. acțiunea de a (se) condensa. 2. reacție de ~ = reacție la stabilirea unor noi legături între atomi aparținând unor molecule identice sau diferite. (< condensa)

condensare f. lucrarea de a condensa și rezultatul ei.

*condensațiúne f. (lat. condensátio, -ónis). Acțiunea de a condensa. – Și -áție, dar ob. -áre.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

condensáre s. f., g.-d. art. condensắrii; pl. condensắri

condensáre s. f., g.-d. art. condensării; pl. condensări


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CONDENSÁRE s. v. concentrare, prescurtare, reducere, rezumare.

condensare s. v. CONCENTRARE. PRESCURTARE. REDUCERE. REZUMARE. SCURTARE.

Condensare ≠ rarefiere, rarefacție


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

condensare stratigrafică, (engl. = stratigraphic condensation) → condensat, serie ~(ă).

TRENĂ DE CONDENSARE dâră îngustă alcătuită din picături de apă, care apare în urma avioanelor datorită vârtejurilor care prin destindere adiabatică răcesc aerul sau datorită nucleelor de condensare pulverizate intenționat.

Intrare: condensare
condensare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • condensare
  • condensarea
plural
  • condensări
  • condensările
genitiv-dativ singular
  • condensări
  • condensării
plural
  • condensări
  • condensărilor
vocativ singular
plural

condensare

  • 1. Faptul de a (se) condensa.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN antonime: rarefacție rarefiere un exemplu
    exemple
    • La munte condensarea vaporilor de apă din atmosferă se face mai repede și secetele sunt mai rare.
      surse: DLRLC
  • 2. chimie (în) sintagmă Reacție de condensare = reacție între doi compuși chimici din care rezultă un produs cu greutate moleculară mai mare.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie:

  • vezi condensa
    surse: DEX '09 DEX '98 DN