11 definiții pentru prescurta


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PRESCURTÁ, prescurtez, vb. I. Tranz. A reduce dimensiunile unui text; a scurta un cuvânt, un titlu etc., a abrevia. – Pre2 + scurt.

PRESCURTÁ, prescurtez, vb. I. Tranz. A reduce dimensiunile unui text; a scurta un cuvânt, un titlu etc., a abrevia. – Pre2 + scurt.

PRESCURTÁ, prescurtez, vb. I. Tranz. A reduce dimensiunile unui text (suprimînd idei sau pasaje neesențiale, v. rezuma); a scurta un cuvînt (uneori reducîndu-l la o singură literă, v. abrevia ). Tot ce vorbesc despre Ion-vodă. am prescurtat din alte cronice. HASDEU, V. 231.

PRESCURTÁ vb. I. tr. A reduce dimensiunile unui text; a scurta un cuvânt; a abrevia. [< pre- + scurta].

PRESCURTÁ vb. tr. a reduce dimensiunile unui text, ale unei expuneri etc.; a scurta un cuvânt, un titlu; a abrevia. (< pre- + scurta)

A PRESCURTÁ ~éz tranz. 1) (texte) A micșora prin reducerea numărului de cuvinte; a comprima. 2) (cuvinte, expresii) A face mai scurt prin reducerea numărului de litere sau silabe; a abrevia. /pre- + scurt

prescurtà v. 1. a (se) face mai scurt; 2. fig. a face să pară mai scurt.

prescurtéz v. tr. (pre- și scurtez). Scurtez, micșorez, fac maĭ scurt în spațiŭ saŭ timp: a prescurta coada unuĭ topor, o vacanță, o ședință. Abreviez, exprim maĭ pe scurt: a prescurta un discurs, o carte, un cuvînt (ca p. îld. pentru).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!prescurtá (pre-scur-) vb., ind. prez. 3 prescurteáză

prescurtá vb. (sil. mf. pre-), ind. prez. 1 sg. prescurtéz, 3 sg. și pl. prescurteáză


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PRESCURTÁ vb. 1. v. scurta. 2. a concentra, a reduce, a rezuma, a scurta, (fig.) a comprima, a condensa. (A ~ o expunere.) 3. v. abrevia.

PRESCURTA vb. 1. a micșora, a reduce, a scurta. (Mai ~ din text.) 2. a concentra, a reduce, a rezuma, a scurta, (fig.) a comprima, a condensa. (A ~ o expunere.) 3. a abrevia, a scurta. (~ numele unei instituții.)

Intrare: prescurta
  • silabație: pre-
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • prescurta
  • prescurtare
  • prescurtat
  • prescurtatu‑
  • prescurtând
  • prescurtându‑
singular plural
  • prescurtea
  • prescurtați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • prescurtez
(să)
  • prescurtez
  • prescurtam
  • prescurtai
  • prescurtasem
a II-a (tu)
  • prescurtezi
(să)
  • prescurtezi
  • prescurtai
  • prescurtași
  • prescurtaseși
a III-a (el, ea)
  • prescurtea
(să)
  • prescurteze
  • prescurta
  • prescurtă
  • prescurtase
plural I (noi)
  • prescurtăm
(să)
  • prescurtăm
  • prescurtam
  • prescurtarăm
  • prescurtaserăm
  • prescurtasem
a II-a (voi)
  • prescurtați
(să)
  • prescurtați
  • prescurtați
  • prescurtarăți
  • prescurtaserăți
  • prescurtaseți
a III-a (ei, ele)
  • prescurtea
(să)
  • prescurteze
  • prescurtau
  • prescurta
  • prescurtaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)