2 intrări

26 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

AVIZAT, -Ă, avizați, -te, adj. (Despre oameni) Care dă dovadă de pregătire, competență (într-un anumit domeniu). – Din fr. avisé.

avizat2, ~ă a [At: EMINESCU, N. 36 / Pl: ~ați, ~e / E: aviza] 1 Căruia i s-a atras atenția asupra a ceva. 2 Avertizat2 (1). 3 Înștiințat verbal sau în scris Si: (înv) avizăluit2 (1). 4 Care a primit un aviz (4) favorabil Si: (înv) avizăluit2 (2). 5 Care a fost proiectat spre a fi realizat în viitor. 6 La care s-a recurs. 7 Care a fost decis de către o autoritate. 8 (Îrg) Constrâns, astfel încât nu-i rămâne decât să...

avizat1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: aviza] (Rar) 1 Avizare (1). 2 Avertizare (1). 3-6 Avizare (3-6).

AVIZAT, -Ă, avizați, -te, adj. (Despre oameni) Care dovedește informare, pregătire, competență (într-un anumit domeniu). – Din fr. avisé.

AVIZAT, -Ă, avizați, -te, adj. (Mai ales în Transilv. și Bucov.) Cîrmește constrîns la..., căruia nu-i rămîne decît să... Ce viață-l așteaptă pe el?... Un copist, avizat a se cultiva pe apucate, singur. EMINESCU, N. 36.

AVIZAT, -Ă, avizați, -te, adj. (Rar) Constrîns la..., căruia nu-i rămîne decît să.... – V. aviza.

AVIZAT, -Ă adj. Prevenit, informat, pregătit. [Cf. fr. avisé].

AVIZAT, -Ă adj. 1. prevenit, informat; pregătit, competent. 2. (despre un act) pe care cineva și-a pus avizul. (< fr. avisé)

AVIZA, avizez, vb. I. 1. Tranz. A înștiința (printr-un aviz); a face cuiva o comunicare oficială. ♦ A atrage cuiva atenția în legătură cu o problemă. 2. Intranz. A-și exprima părerea autorizată într-o chestiune în care a fost solicitat. – Din fr. aviser.

AVIZA, avizez, vb. I. 1. Tranz. A înștiința (printr-un aviz); a face cuiva o comunicare oficială. ♦ A atrage cuiva atenția în legătură cu o problemă. 2. Intranz. A-și exprima părerea autorizată într-o chestiune în care a fost solicitat. – Din fr. aviser.

aviza [At: MON. OF. (1907) / Pzi: ~zez / E: fr aviser] 1 vt A atrage atenția asupra a ceva ce prezintă interes. 2 vt A avertiza (1). 3 vt A înștiința verbal sau în scris Si: (înv) avizălui (1). 4 vi A-și exprima părerea autorizată într-o chestiune oficială Si: (înv) avizălui (2). 5 vi (Îe) A ~ la... A se gândi la ceva ce urmează a fi făcut. 6 vi (Îae) A recurge la ceva. 7 (D. o autoritate) A decide.

*AVIZA (-izez) I. vb. tr. A înștiința: am să te avizez cînd voiu sosi. II. vb. intr. A cere sprijinul cuiva, a recurge la ceva: voiu ști la ce mijloace să avizez [fr.].

AVIZA, avizez, vb. I. 1. Tranz. (De obicei urmat de determinări introduse prin prep. «de» sau «despre») A înștiința (pe cineva) de mai înainte, a atrage cuiva atenția din timp. L-am avizat că nu-și va putea prelungi concediul. ♦ A face cuiva o comunicare oficială printr-un aviz. A fost avizat de sosirea banilor la poștă. 2. Intranz. A-și exprima părerea autorizată într-o chestiune, a-și da avizul, a decide. Ce facem cu disciplina? zice. Că să se mai gîndească și va aviza, a sfîrșit profesorul Rainu. SADOVEANU, N. F. 175.

AVIZA, avizez, vb. I. 1. Tranz. A atrage atenția sau a înștiința din timp. ♦ A face cuiva o comunicare oficială. 2. Intranz. A-și exprima părerea autorizată într-o chestiune; a decide. – Fr. aviser.

AVIZA vb. I. 1. tr. A înștiința în prealabil, a avertiza. 2. intr. A-și da avizul, părerea; a decide. [< fr. aviser, cf. it. avvisare].

AVIZA vb. I. tr. a înștiința în prealabil, a avertiza. II. intr. a-și da avizul; a aproba; a decide. (< fr. aviser)

A AVIZA ~ez 1. tranz. (persoane) A înștiința printr-un aviz; a preveni; a preîntâmpina. 2. intranz. A-și da avizul; a-și spune părerea. /<fr. aviser, it. avvisare

*avizéz v. tr. (fr. aviser). Înștiințez, informez. A fi avizat la ceva, a nu-țĭ maĭ rămînea de cît acel lucru la care să recurgĭ: acest leneș e avizat la mila publică.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

avizat adj. m., pl. avizați; f. sg. avizată, pl. avizate

aviza (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. avizez, 3 avizea; conj. prez. 1 sg. să avizez, 3 să avizeze

aviza (a ~) vb., ind. prez. 3 avizea

aviza vb., ind. prez. 1 sg. avizez, 3 sg. și pl. avizea

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

AVIZAT adj. capabil, competent, informat, pregătit, (fig.) tare. (Un om ~ în această problemă.)

AVIZAT adj. capabil, competent, informat, pregătit, (fig.) tare. (Un om ~ în această problemă.)

AVIZA vb. 1. v. informa. 2. a aprecia. (A ~ favorabil proiectul.)

AVIZA vb. 1. a anunța, a informa, a încunoștința, a înștiința, a vesti. (A ~ pe cineva despre ceva.) 2. a aprecia. (A ~ favorabil proiectul.)

Intrare: avizat
avizat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • avizat
  • avizatul
  • avizatu‑
  • aviza
  • avizata
plural
  • avizați
  • avizații
  • avizate
  • avizatele
genitiv-dativ singular
  • avizat
  • avizatului
  • avizate
  • avizatei
plural
  • avizați
  • avizaților
  • avizate
  • avizatelor
vocativ singular
plural
Intrare: aviza
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • aviza
  • avizare
  • avizat
  • avizatu‑
  • avizând
  • avizându‑
singular plural
  • avizea
  • avizați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • avizez
(să)
  • avizez
  • avizam
  • avizai
  • avizasem
a II-a (tu)
  • avizezi
(să)
  • avizezi
  • avizai
  • avizași
  • avizaseși
a III-a (el, ea)
  • avizea
(să)
  • avizeze
  • aviza
  • aviză
  • avizase
plural I (noi)
  • avizăm
(să)
  • avizăm
  • avizam
  • avizarăm
  • avizaserăm
  • avizasem
a II-a (voi)
  • avizați
(să)
  • avizați
  • avizați
  • avizarăți
  • avizaserăți
  • avizaseți
a III-a (ei, ele)
  • avizea
(să)
  • avizeze
  • avizau
  • aviza
  • avizaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

avizat, avizaadjectiv

  • 1. (Despre oameni) Care dă dovadă de pregătire, competență (într-un anumit domeniu). DEX '09 DN MDN '00
  • 2. (Despre un act) Pe care cineva și-a pus avizul. MDN '00
  • 3. regional Care este constrâns la..., căruia nu-i rămâne decât să... DLRLC
    • format_quote Ce viață-l așteaptă pe el?... Un copist, avizat a se cultiva pe apucate, singur. EMINESCU, N. 36. DLRLC
etimologie:

aviza, avizezverb

  • 1. tranzitiv A înștiința (printr-un aviz); a face cuiva o comunicare oficială. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote A fost avizat de sosirea banilor la poștă. DLRLC
    • 1.1. A atrage cuiva atenția în legătură cu o problemă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote L-am avizat că nu-și va putea prelungi concediul. DLRLC
  • 2. intranzitiv A-și exprima părerea autorizată într-o chestiune în care a fost solicitat. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Ce facem cu disciplina? zice. Că să se mai gîndească și va aviza, a sfîrșit profesorul Rainu. SADOVEANU, N. F. 175. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.