navă sf [At: HELIADE, D. J. 96/22 / Pl: ~ve / V: (înv) ~ve / E: fr nave, lat navis, it nave] 1 Vehicul construit, amenajat și echipat pentru a pluti și a se deplasa pe apă, folosit la transportul persoanelor, al mărfurilor și al materialelor, în scopul unor lucrări tehnice Si: vas. 2 (Rar) Conținut al unei nave (1). 3 Personal al unei nave (1) 4 (Rar) Persoane care se află pe o navă (1). 5 (Îs) ~ de linie Cea mai mare navă de război, prevăzută cu artilerie grea, mijlocie și antiaeriană, precum și cu o cuirasă puternică. 6 (Îc) ~-far Navă (1) ancorată în locurile primejdioase unde nu se poate construi un far. 7 Vehicul aerian care zboară. 8 (Șîs ~ cosmică sau ~ spațială) Aparat pentru zborurile omului în cosmos. Si: aeronavă. 9 (Spc) Aeronavă pentru zborurile extraterestre. 10 (Aht) Naos (1).

*NAVĂ (pl. -ve) sf. 1 ⛵ Corabie, vas ¶ 2 💒 ⛪ Naos [lat.].

NAVĂ, nave, s. f. 1. Nume generic dat vaselor de navigație de dimensiuni relativ mari. V. corabie, vapor, bastiment. Numai pe-o navă cu pînzele umflate în vîntul de la larg, înțelegi frumusețea și poezia mării. BART, E. 121. Se uită de-a lungul pe mare La navă, la maluri, la cer. COȘBUC, P. II 94. ◊ Navă aeriană = aeronavă. 2. Încăperea centrală a unei biserici creștine cuprinsă între peretele fațadei principale și altar.

NAVĂ s.f. 1. Nume generic dat tuturor mijloacelor sau vehiculelor de navigație; vas, corabie, vapor, barcă. ♦ Vehicul aerian care zboară; aeronavă. ◊ Navă cosmică (sau spațială) = astronavă; navă de linie = cea mai mare navă de război, prevăzută cu artilerie grea, mijlocie și antiaeriană, precum și cu o cuirasă puternică; navă-far = navă ancorată în locurile primejdioase unde nu se poate construi un far. 2. Partea centrală a unei biserici creștine; naos. [< it. nave, cf. lat. navis, gr. naus].

NAVĂ s. f. 1. vas plutitor de dimensiuni mari, amenajat și echipat pentru a se deplasa pe, sau sub apă; vapor. 2. aeronavă. ♦ ~ cosmică = astronavă. 3. partea centrală a unei biserici creștine; naos, nefă. (< fr., it. nave, lat. navis)

NAVĂ¹ ~e f. Vehicul destinat transporturilor în mediul acvatic. ◊ ~ cosmică vehicul destinat zborurilor extraterestre. /<fr. nave, lat. navis, it. nave

NAVĂ² ~e f. Partea centrală a unei biserici ortodoxe (între altar și pronaos); naos. /<fr. nave, lat. navis, it. nave

navă f. 1. corabie; 2. partea unei biserici dela ușa împărătească până la strană (semănând cu un coș răsturnat de corabie).

* návă f., pl. e și năvĭ (lat. navis, corabie, vgr. naûs, scr. nâu-s, vgerm. nacho. V. nautic, înot 2). Rar. Corabie.

nave sf vz navă

navă-bază s. f. (mar.) Navă care servește drept bază (de aprovizionare, de lansare) ◊ „O navă-bază pentru traulerele de pescuit în largul oceanului a fost concepută la șantierele din Gdansk (Polonia) [...] această insulă plutitoare va servi o flotă formată din 40 de traulere de mare capacitate.” Sc. 15 X 76 p. 5; v. și hidroplan (1974) //din navă + bază; D.Tr.//

navă-cabotier s. f. (mar.) Navă care navighează între porturile de pe coastă ◊ „Printre victimele probabile ale furtunii puternice care a bântuit săptămâna trecută deasupra Mării Nordului se numără și nava-cabotier vest-germană «Antje Jansen».” R.l. 14 XII 73 p. 6. ◊ „La scurtă vreme [...] două elicoptere ale portavionului francez «Foch» i-au salvat pe cei opt membri ai echipajului navei-cabotier sub pavilion hondurasian «Sylvia», care a naufragiat în apele Mediteranei.” R.l. 23 V 77 p. 6; v. și Sc. 4 XI 79 p. 6 (din navă + cabotier, după fr. navire caboteur; DTP)

navă-dormitor s. f. (mar.) Navă amenajată ca dormitor ◊ „În apropierea digului au acostat două nave-dormitor.” R.l. 14 VII 75 p. 5. ◊ „BTT Tulcea dispune de 17 pontoane-dormitor cu câte 42 de locuri, o navă-dormitor cu 80 de locuri.” I.B. 9 VIII 75 p. 6 (din navă + dormitor)

navă-expoziție s. f. (mar.) Navă pe care este deschisă o expoziție ◊ „Întreprinderile franceze vor avea posibilitatea să-și prezinte realizările în alte țări, într-un palat plutitor. Vasul achiziționat și transformat în navă-expoziție a fost denumit în mod simbolic – «Mesagerul».” R.l. 18 I 73 p. 6 (din navă + expoziție, probabil după model fr.)

navă-mamă s. f. Navă-bază ♦ 1. (astr.) ◊ „Ei au anunțat că modulul lunar cu care vor coborî pe satelitul natural al Pământului va purta denumirea codificată «Eagle» (Vulturul) iar nava-mamă va rămâne pe orbita lunară pentru a aștepta reîntoarcerea.” Sc. 7 VII 69 p. 4; v. și recuplare. ♦ 2. (mar.) ◊ „Noua unitate de pescuit va fi dotată cu un elicopter pentru survolarea mării, depistarea bancurilor de pești și asigurarea legăturilor între nava-mamă și flotila sa de pescadoare.” Sc. 16 V 78 p. 5; v. și desalinizare (din navă + mamă, probabil după model engl.)

navă-pirat s. f. (mar.) Navă care cutreieră mările pentru a ataca și jefui alte nave ◊ „Împotriva cargoului «Baku» care transporta zahăr, nava-pirat a tras câteva salve cu tunuri de 20 mm și a deschis foc de mitralieră.” Sc. 30 III 63 p. 6 (din navă + pirat, după fr. bateau-pirate)

navă-remorcher s. f. (mar.) Navă care remorchează ambarcații fără propulsie proprie ◊ „Există câteva proiecte de remorcare a aisebergurilor cu ajutorul unor nave-remorcher. Unul dintre ele prevede transportarea unui bloc de gheață plutitor din Arctica spre coastele de nord-vest ale Australiei. Pentru aceasta va fi suficient un vapor remorcher care se va deplasa cu o viteză ceva mai mică de un km pe oră.” Sc. 12 X 70 p. 4 (din navă + remorcher, după fr. navire-remorqueur)

navă-satelit s. f. (astr.) Navă cu rol de satelit cosmic ◊ „Au apărut navele-satelit, vestitoare ale pătrunderii omului însuși în cosmos.” I.B. 4 X 62 p. 3. ◊ „Se procedează la readucerea la sol a navelor-satelit.” Sc. 26 VII 69 p. 6; v. și 22 IV 66 p. 6; v. și pilot-cosmonaut (1961) (din navă + satelit, după rus. korabli sputnik sau fr. vaisseau satellite; Th. Hristea P.E. 169)

navă-spital s. f. (mar.) Navă amenajată ca spital ◊ „Nava-spital «Britannicus» a fost torpilată de germani în 1916.” R.l. 24 XI 76 p. 6. ◊ „Primele două filme înfățișează peregrinările scafandrilor de pe «Calypso» pe nava-spital «Britanic» scufundată în 1916.” R.l. 4 I 78 p. 6; v. și Sc. 18 X 77 p. 5, R.l. 29 XII 77 p. 6 (din navă + spital, după fr. navire-hôpital; LTP)

navă-școală s. f. (mar.) Navă pe care se face ucenicia marinarilor ◊ „Nava-școală Mircea s-a înapoiat în portul Constanța.” Sc. 25 VII 69 p. 5 (din navă + școală, după fr. navire-école; D.Tr., DT)

navă-tanc s. f. (mar.) Navă recipient ◊ „Această navă-tanc transportă ulei alimentar [...]” Expres 1925 V 92 p. 16 (din navă + tanc)

navă-uzină s. f. (mar.) Navă special amenajată pentru a prepara peștele ◊ „Aflată în largul mărilor și oceanelor, nava-uzină aprovizionată continuu de pescarii de pe 11 traulere norvegiene, prelucrează anual 200000 tone de pește (în condiții igienice excepționale, ținând seama de abundența de apă și înalta tehnicitate a instalațiilor), transformându-le în 45000 tone de produse semifinite.” R.l. 17 X 70 p. 6. ◊ „Fundația «Greenpeace» a anunțat [...] că va lansa o nouă campanie în Oceanul Atlantic împotriva pescuitului de balene [...] Membrii fundației au indicat că vor folosi următoarea metodă: la bordul unor bărci pneumatice, se vor interpune între cetacee și navele-uzină, ce au echipament special de vânare a balenelor.” R.l. 6 VI 78 p. 6 (din navă + uzină, după fr. navire-usine; DMN 1965; D.Tr., DT)

navă s. f., g.-d. art. navei; pl. nave

navă s. f., g.-d. art. navei; pl. nave

navă s. f., g.-d. art. navei; pl. nave

navă, pl. nave

navă, năvi.

+navă-școală s. f., g.-d. art. navei-școală; pl. nave-școală

NAVĂ aeronavă, vehicul aerian.

NAVĂ s. 1. v. vapor. 2. (MAR.) navă de linie v. cuirasat. 3. navă cosmică v. astronavă. 4. v. naos.

NAVĂ s. 1. (MAR.) vapor, vas, (rar) bastiment. (~ de mare tonaj.) 2. (CONSTR.) naos, (livr.) cella, (Transilv.) naie. (~ la o biserică creștină.)

NAVĂ s. f. 1. Vehicul construit, amenajat și echipat pentru a pluti și a se deplasa pe (sau sub) apă, pentru transportul persoanelor, al materialelor sau cu destinații speciale; vas. v. vapor, corabie. Dona Ineț voia ca fiul său să facă o călătorie lungă pe mare; ca și cînd o navă spaniolă ar fi fost o altă barcă a lui Noe. HELIADE, D. J. 96/22. Nava începu iar a naviga. id. ib. 105/22, cf. NEGULICI, ARISTIA, PLUT., POLIZU, PROT.-POP., n. D., COSTINESCU, DDRF. Se uită de-a lungul pe mare La navă, la maluri, la cer. COȘBUC, P. II, 94, cf. 280, BARCIANU, ALEXI, W. Singur pe navă prudentul Ulise privea cu-ntristare. TOPÎRCEANU, P. O. 9. Ostrovul izolat de lume Ca un castel medieval... pare o navă fermecată Ce-a ancorat aici, sub munte. id. B. 29. Noi sîntem mereu aici toți patru, în mica noastră fermă, ca pe o navă pornită prin lume, fără escală. SEBASTIAN, T. 181. Numai pe-o navă cu pînzele umflate în vîntul de la larg înțelegi frumusețea și poezia mării. BART, E. 121. Nava și-a aruncat ancora. VIANU, m. 95. Se născuse și copilărise la Saint Malo, între constructori de nave și pescari. TUDORAN, P. 54. Valurile... pot răsuci nava în loc, ceea ce cu adevărat e primejdios. id. ib. 106. De pe o mică navă, reporterul a coborît în iarna asta într-un oraș foarte original. CONTEMP. 1962, nr. 796, 2/3. Emisiunea destinată navigatorilor îmbarcați pe navele comerciale românești. SCÎNTEIA, 1962, nr. 5 407. ◊ fig. Lumea care este o mare cu talazuri furtunoase Mi-a văzut a vieții navă ici și colo alergînd. MACEDONSKI, O. I, 94. O, cuvintele, cuvintele Sînt nave prea fragile Să-i poarte povestea Pe apele vieții. BENIUC, C. P. 93. ♦ (Rar) Conținutul, personalul unei nave (1); persoanele care se află pe o navă. cf. LM. 2. Naos. Interiorul acestei biserici se compune dintr-o navă, ale căria boite ascuțite sînt susținute de șasesprezece pilaștri. FILIMON, O. II, 114. Aceste trei altare corespund fiecare la cîte o tindă, adică la cîte un spațiu prelungit... căruia – din pricina asemănării ce are cu un coș de corabie răsturnat – i se zice nave (nef); altarul mai mare din mijloc se prelungește cu navea principală, care e despărțită de cele două nave laterale prin patru stîlpi. ODOBESCU, S. I, 389. Arnolfo di Cambio adoptă planul în formă de cruce și nava triplă a bisericilor gotice. OȚETEA, R. 256. 3. (Adesea urmat de determinări) Aeronavă sau aparat destinat zborurilor omului în cosmos. La Observatorul astronomic... a fost observată în ziua de 16 mai, la orele 3 și 54 minute, nava cosmică și racheta sa purtătoare. SCÎNTEIA, 1960, nr. 4 835. – pl.: nave. – Și: (învechit) nave s. f. – Din fr. nave, lat. navis, it. nave.